Procese climatice
Raportul anual privind climatul Europei 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent. Îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața datorită fenomenelor extreme iar pagubele economice în 2023 în Europa au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.
Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setul de date Copernicus ERA5, în 2023 temperatura medie la nivel global a fost de 14,98°C, mai mare cu 1,48°C față de perioada de referință 1850–1900.
Pământul a depășit recent 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit.
2024 poate fi unul decisiv iar în cadrul acestui material prezentăm o lista cronologică a celor mai importante evenimente legate de climă.
2023 va deveni cel mai călduros înregistrat vreodată, conform cercetărilor.
Limitarea încălzirii globale la 1,5°C devine tot mai urgentă, în condițiile în care am depășit deja 1,2°C, iar vremea continuă să se încălzească. Pe de altă parte, numărul prosumatorilor a crescut, capacitatea eoliană e în plină expansiune, iar emisiile UE din sectorul energiei au fost cele mai scăzute din istorie.
Vă lăsăm cu subiectele cheie pe care am pus lupa în 2023.
Cât de cald va fi în anii următori? Astăzi vorbim despre cum se leagă asta de încălzirea globală și cum poate fi înțeles greșit acest fenomen.
Intrebarea crucială rămâne: cu cât va creşte temperatura Pământului din cauza excesului de dioxid de carbon emis în atmosferă în perioada industrială? Este posibilă o supraîncălzire a planetei — astfel încât atmosfera să devină o “plapumă” şi mai groasă?
Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună septembrie începând cu 1940.
Este adevărată încălzirea globală? Sunt verile mai calde? Dacă da, ce are de-a face omul în toată povestea și cât e un proces natural al Pământului? În articolul de mai jos căutăm împreună o parte din răspunsuri.
Pentru asta, ne uităm îndeaproape la dioxidul de carbon și explorăm felul în care modifică el, mai ales de 200 de ani încoace, compoziția atmosferei.
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie care este legat de schimbările anotimpurilor. TAS afectează ~ 2 milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord. În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+).
Analiza amprentei ecologice și a limitelor planetare transmite un mesaj clar. Trăim într-o perioadă fără precedent de depășire a resurselor globale. Cauzele și consecințele depășirii variază de la un loc la altul și de la un loc la altul, precum și între bogați și săraci, dar chiar și pentru cei foarte bogați nu există scăpare. Un element al acestei căutări este o mai bună înțelegere a relațiilor dintre economii și sistemele Pământului de care acestea depind.
Noile constelații de sateliți au un impact major asupra cercetarii stiintifice, mai ales în privința observațiilor astronomice de la sol, implicit asupra monitorizării active ale efectelor schimbărilor climatice. Trebuie punctat că fiecare misiune spațială “își lasă amprenta” atât asupra atmosferei terestre, cât si asupra densității de resturi de pe orbitele din jurul Pamantului.
Campania #showyourstripes are loc în fiecare an pe data de 21 iunie și este inspirată de vizualizările de date realizate de Ed Hawkins. El a creat graficul "dungilor de încălzire", un ansamblu de reprezentări vizuale ale schimbărilor de temperatură măsurate în fiecare țară în ultimii 100 de ani cel puțin. Fiecare dungă reprezintă temperatura din țara respectivă, calculată ca medie pe un an.
Chiar dacă suntem într-o perioadă de încălzire, e important să ne uităm la perioadele reci din trecut, pentru că ne oferă un analog pentru a înțelege variabilitatea climatică, dar și relația dintre climă și societate.
Ce putem învăța de la trecut este migrarea din mediile vulnerabile, ajutor și suport pentru comunitățile afectate, precum și adaptarea la noile realități. Acesta ne arată că schimbările climatice din ultimele secole au consecințe profunde asupra civilizației și că nu ne ajută să le ignorăm.
Raportul de sinteză prezentat astăzi reprezintă cea de a patra și ultima parte a celui de al șaselea raport IPCC (AR6) și reunește concluziile principale ale celor trei secțiuni anterioare.
De notat ca următorul raport IPCC este așteptat în 2030 ceea ce înseamnă că actualul raport IPCC AR6 este ultimul publicat într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială.
În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală pentru societatea noastră?
Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.
Stratul de ozon din stratosferă a început să scadă, și ne interesează pentru că el contribuie la protejarea organismelor vii. Acesta absoarbe radiațiile din domeniul UV-C responsabile de arsuri tegumentare, respectiv alterarea și distrugerea ADN-ului celular. Subțierea acestui strat protector atrage după sine o creștere semnificativă a cantității de energie electromagnetică din domeniul ultravioletelor, care pătrund în pătura inferioară a atmosferei și lovesc suprafața Pământului. Cum ar trebui să fie un strat de ozon „sănătos” și cât de departe suntem?
Când clima se schimbă, sedimentele așezate de-a lungul anilor pe fundul lacurilor se schimbă la rândul lor și devin astfel o arhivă naturală a istoriei climatice. Acest mâl lipsit de însemnătate pentru cei mai mulți dintre noi le oferă cercetătorilor o privire în profunzime în trecutul climatic.
Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială
Valurile de căldură au devenit unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, conform raportului IPCC. Acestea pot provoca incendii de pădure, reducerea recoltelor și creșterea nivelului mării. În plus, ele afectează direct sănătatea oamenilor, în special a celor vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni preexistente. Raportul subliniază importanța adaptării și a limitării încălzirii globale pentru a reduce impactul acestor valuri de căldură.
Studiul publicat de Institutul European pentru Energie și Politică Climatică arată că cazul României, investind 14.92 miliarde EUR în renovarea clădirilor, am putea reduce costurile energetice ale gospodăriilor cu 44%, crește venitul acestora cu aproximativ 4% și reduce consumul de energie cu până la 30%.
Condițiile climatice se schimbă și la scală locală. Cu cât mai repede vom accepta această realitate și vom dezvolta strategii adaptare și reziliență, cu atât mai repede vom reuși să re-gândim economia locală pentru a face față provocărilor climatice. În acest sens unele din măsurile implementate în județul Mureș merită analizate și eventual replicate în alte regiuni, având în vedere specificul și potențialul local existent.
Studiul inelelor anuale ale arborilor ne permite să reconstituim și să analizăm variabilitatea climatică interanuală de la an la an, dar și variabilitatea decadală, multidecadală sau centenară…
Costul schimbărilor climatice este deja imens și va crește dacă încălzirea globală continuă. Dacă emisiile nu sunt reduse mai rapid decât în planificarea actuală, numărul daunelor va crește rapid și părți din planetă ar deveni nelocuibile.
Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosfera Terrei a dus la creșterea temperaturilor globale. Aceasta la rândul său a dus la creșterea concentrației vaporilor de apă în atmosferă, aceștia acționând ca un gaz cu efect de seră și fiind responsabili de jumătate a încălzirii climatice la nivel global.
2022 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.
Per total, rezultatul COP26 a fost un concert de promisiuni într-o cheie relativ plină de speranță, în ciuda faptului că unele țări au lovit o notă discordantă sau au ratat ritmul. Cu toate acestea, o cvasi-tăcere incomodă cade după aplauze, când se pune inevitabila întrebarea „cum vor fi implementate toate acestea?”
Anul acesta regiunea Sindh din Pakistan al patrulea producător de bumbac la nivel mondial cu o producție de 2,308 tone, a înregistrat una din cele mai dificile secete din ultimele decenii. Acest lucru deși pare relativ izolat, are un impact major asupra…
Dacă în perioada preindustrială evenimentele cu temperaturi extreme apăreau o dată la 10 ani, în viitor, dacă temperatura medie globală crește cu 4°C (scenariul în care nu întreprindem nici o măsură) astfel de evenimente vor apărea de 9 ori în 10 ani.
Luna aprilie 2024 a fost cea de a 11-a lună consecutivă care a fost stabilit un nou record pentru pentru temperatura medie globală.
Raportul anual privind climatul Europei 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent. Îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața datorită fenomenelor extreme iar pagubele economice în 2023 în Europa au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.
Temperatura medie globală pentru luna martie 2024 a atins o valoare de 14.14°C, cu 0.72°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.1°C mai mare decât recordul anterior din martie 2016, conform datelor Copernicus.
Schimbările climatice au cauzat daune substanțiale și tot mai multe pierderi ireversibile, atât în ecosistemele terestre, de apă dulce, cât și în cele de coastă și oceane deschise, arată un raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC).
Jumătate din speciile evaluate la nivel global s-au deplasat spre poli sau pe uscat – spre altitudini mai mari. Chiar dacă multe speciile migrează și își schimbă calendarul sezonier, sute dintre ele sunt pierdute din cauza magnitudinii extremelor de căldură, atât pe uscat, cât și în adâncul oceanelor.
Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător.
Variabilele meteo și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților și nivelurile de poluare atmosferică. Aceste aspecte au consecințe importante asupra sănătății umane, ecosistemelor și economiilor globale.
Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile.
Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.
Decembrie 2023, Ianuarie și Februarie 2024 au doborât succesiv noi recorduri de temperaturi, conturând un tablou climatic îngrijorător al recentei ierni.
În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?
Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setul de date Copernicus ERA5, în 2023 temperatura medie la nivel global a fost de 14,98°C, mai mare cu 1,48°C față de perioada de referință 1850–1900.
Negocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete.
Iar COP 28 nici nu se încheiase când a venit vestea că Azerbaijan — alt stat al cărei economii depinde preponderent de hidrocarburi și membru OPEC —, va fi gazdă COP 29. Speranțe rămân totuși pentru 2025, unde COP 30 din Brazilia lui Lula da Silva ar putea fi un moment istoric și definitoriu în lupta împotriva schimbărilor climatice.
Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.
Tulburarea afectivă sezonieră (TAS) este un tip de depresie care este legat de schimbările anotimpurilor. TAS afectează ~ 2 milioane de persoane în Marea Britanie și peste 12 milioane de persoane în Europa de Nord. În România cele mai afectate segmente ale populației de TAS sunt cele mai în vârstă (60+).
Se estimează că adâncurile oceanelor ar conține miliarde de tone de nichel, cobalt și alte materii prime esențiale, care au declanșat o nouă goană a aurului pentru exploatarea fundului mării, determinată parțial de tranziția economică ecologică. Adâncurile oceanice joacă un rol cheie în reglarea climei, dar sunt și extrem de vulnerabile la schimbările climatice.
Analiza amprentei ecologice și a limitelor planetare transmite un mesaj clar. Trăim într-o perioadă fără precedent de depășire a resurselor globale. Cauzele și consecințele depășirii variază de la un loc la altul și de la un loc la altul, precum și între bogați și săraci, dar chiar și pentru cei foarte bogați nu există scăpare. Un element al acestei căutări este o mai bună înțelegere a relațiilor dintre economii și sistemele Pământului de care acestea depind.
Mai mult de o treime din plajele în eroziune din Marea Neagră se află în Romania. Dinamica globală a liniei țărmului în viitor este dominată de răspunsul la creșterea nivelului mării în cazul plajelor nisipoase, iar o reducere moderată a emisiilor de gaze de efect de seră ar putea preveni 40% din retragerea țărmului Cum am ajuns la soluția plajelor artificiale și cum influențează ele peisajele și ecosistemele locale?
Anul 2022 a fost al doilea an ca severitate din Uniunea Europeană în ceea ce privește distrugererile cauzate de incendiile de vegetație, cu peste 800.000 de hectare afectate de incendii. Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură.
Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.
Noile constelații de sateliți au un impact major asupra cercetarii stiintifice, mai ales în privința observațiilor astronomice de la sol, implicit asupra monitorizării active ale efectelor schimbărilor climatice. Trebuie punctat că fiecare misiune spațială “își lasă amprenta” atât asupra atmosferei terestre, cât si asupra densității de resturi de pe orbitele din jurul Pamantului.
Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apă sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă.
Apele din jurul Marii Britanii și Irlandei au fost recent afectate de un val de căldură marină de categoria 4 (extremă), în condițiile în care în Oceanul Atlantic de Nord continuă să se înregistreze o căldură extraordinară. În lunile următoare vom avea o imagine mai clară a impactului acestor valuri asupra ecosistemelor. Între timp, înțelegem cât de frecvent este acest fenomen.
Campania #showyourstripes are loc în fiecare an pe data de 21 iunie și este inspirată de vizualizările de date realizate de Ed Hawkins. El a creat graficul "dungilor de încălzire", un ansamblu de reprezentări vizuale ale schimbărilor de temperatură măsurate în fiecare țară în ultimii 100 de ani cel puțin. Fiecare dungă reprezintă temperatura din țara respectivă, calculată ca medie pe un an.
Legea europeană privind clima impune UE să adopte un obiectiv climatic pentru anul 2040, ținând seama de cercetătorii care fac parte din consiliul consultativ științific european pentru schimbările climatice.
Un raport al acestui consiliu explică și recomandă cum pot fi gândite țintele pentru climă până la acest termen și cum poate fi gândi tun buget pentru mai puține emisii de gaze cu efect de seră pentru 2030-2050.
Odată cu schimbările climatice și încălzirea atmosferei, fenomenele meteo devin tot mai imprevizibile și mai intense, inclusiv în locații geografice ce ar avea un istoric în această direcție.
Primul pas către rezolvarea unei probleme este să luăm cunoștință că există.
Al doilea este să monitorizăm pentru ca apoi să putem acționa.
La nivel global, printre cele mai mari amenințări la adresa faunei sălbatice și a ecosistemelor sunt schimbările climatice, care au loc într-un ritm alarmant de rapid. Biodiversitatea, care este în strânsă legătură cu clima, rămâne sursa de bază a planetei, a bunăstării oamenilor — și încearcă să se adapteze.
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
Pajiștile alpine sunt adevărate insule de biodiversitate. În contextul schimbărilor climatice, este important să ne întrebăm ce fel de beneficii putem obține din aceste pajiști și dacă reușim să le „vedem” pe toate.
Chiar dacă suntem într-o perioadă de încălzire, e important să ne uităm la perioadele reci din trecut, pentru că ne oferă un analog pentru a înțelege variabilitatea climatică, dar și relația dintre climă și societate.
Ce putem învăța de la trecut este migrarea din mediile vulnerabile, ajutor și suport pentru comunitățile afectate, precum și adaptarea la noile realități. Acesta ne arată că schimbările climatice din ultimele secole au consecințe profunde asupra civilizației și că nu ne ajută să le ignorăm.
Episoadele cu ninsori și temperaturi scăzute nu sunt neobișnuite pentru luna aprilie. Au exista în trecut episoade cu vreme severă de iarnă care au avut loc în luna aprilie în România. Deși viscolele (episoade cu ninsoare și vânt intens) sunt un fenomen specific sezonului rece, acestea pot să apară, iată, și primăvara.
Raportul de sinteză prezentat astăzi reprezintă cea de a patra și ultima parte a celui de al șaselea raport IPCC (AR6) și reunește concluziile principale ale celor trei secțiuni anterioare.
De notat ca următorul raport IPCC este așteptat în 2030 ceea ce înseamnă că actualul raport IPCC AR6 este ultimul publicat într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială.
În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală pentru societatea noastră?