2023 se încheia cu știrea că devenise cel mai cald an din istoria măsurătorilor doar pentru ca 2024 să doboare acel record și să aducă noi provocări legate de climă la nivel global dar și regional precum am observat în România. Fenomenele tot mai extreme cer soluții într-un context social, economic și geopolitic din ce în ce mai tulbure exacerbat de faptul că timpul rămas la dispoziție pare tot mai limitat.

COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.

În fiecare an pe data de 21 Iunie avem ziua în care punem în prim plan un grafic al dungilor de temperaturi la nivel global, continental și statal pentru a atrage atenția la impactul schimbărilor climatice.

Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de “munți” de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele parți ale frontului dar si eventuala reconstrucție a țării, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice toate conturează un tablou climatic sumbru și un conflict climatic în urma căruia Rusia ar putea fi responsabilă pentru plata a despăgubiri în valoare de miliarde de euro.

Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective

Un miliard de copii sunt riscant de expuși la impactul schimbărilor climatice, arată o analiză UNICEF. Viețile a milioane de copii din întreaga lume sunt schimbate – chiar și în țările cu venituri mari – și lumea nu face suficient pentru a-i proteja, arată raportul. În Europa, Canada și Statele Unite, copiii cu astm și alte afecțiuni respiratorii au avut probleme de respirație și mai grave, cauzate de inhalarea particulelor produse de fumul de incendiu în plămânii lor tineri.

Reducerea riscului de dezastre, avertizarea timpurie și investițiile sporite în decarbonizare pot face diferența între viață și moarte, un viitor sau un dezastru, pentru copiii planetei.

Luna aprilie 2024 a fost cea de a 11-a lună consecutivă care a fost stabilit un nou record pentru pentru temperatura medie globală.

Temperatura medie globală pentru luna martie 2024 a atins o valoare de 14.14°C, cu 0.72°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.1°C mai mare decât recordul anterior din martie 2016, conform datelor Copernicus.

Schimbările climatice au cauzat daune substanțiale și tot mai multe pierderi ireversibile, atât în ecosistemele terestre, de apă dulce, cât și în cele de coastă și oceane deschise, arată un raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC).

Jumătate din speciile evaluate la nivel global s-au deplasat spre poli sau pe uscat – spre altitudini mai mari. Chiar dacă multe speciile migrează și își schimbă calendarul sezonier, sute dintre ele sunt pierdute din cauza magnitudinii extremelor de căldură, atât pe uscat, cât și în adâncul oceanelor.  

Anul 2023 a fost cel mai cald an din istoria observațiilor meteorologice. Conform setul de date Copernicus ERA5, în 2023 temperatura medie la nivel global a fost de 14,98°C, mai mare cu 1,48°C față de perioada de referință 1850–1900.

Pământul a depășit recent 1,5 grade Celsius de încălzire globală față de nivelurile preindustriale, potrivit datelor furnizate de Serviciul Național de Meteorologie din Marea Britanie. Acesta este un prag critic despre care oamenii de știință din domeniul climei avertizează de mult timp că ar putea aduce efecte ireversibile dacă ar fi depășit.

Întrebarea pe care mulți și-o pun este : Ce doresc marile state și blocuri comunitare să realizeze cu această conferință?

Pe 30 Noiembrie va incepe la Dubai cea de-a 28-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP28). În acest moment, unele dintre domeniile-cheie asupra cărora toate părțile trebuie să se concentreze împreună ar fi consolidarea obiectivului global privind adaptarea și colaborarea în ceea ce privește finanțarea combaterii schimbărilor climatice, mai ales legat de Fondul pentru pierderi și daune.

Însă întrebări planează asupra actualei președinții COP deținută de Emiratele Arabe Unite, stat OPEC al cărei economii depinde de hidrocarburi.

La jumătatea termenului limită pentru Agenda 2030, raportul de progres privind obiectivele de dezvoltare durabilă – ODD (ediția specială) arată că lăsăm în urmă mai mult de jumătate din lume. Pandemia COVID-19 și tripla criză a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării au un impact devastator și de durată. Până în mai 2023, și consecințele războiului, conflictelor și încălcărilor drepturilor omului au strămutat 110 milioane de oameni, dintre care 35 de milioane erau refugiați – cele mai mari cifre înregistrate vreodată.