Raport ONU- Obiectivele de Dezvoltare Durabilă sunt umbrite de efectele pandemiei, ale războiului și ale schimbărilor climatice
La jumătatea termenului limită pentru Agenda 2030, raportul de progres al ONU privind obiectivele de dezvoltare durabilă – ODD (ediția specială) arată că lăsăm în urmă mai mult de jumătate din lume.
Pandemia COVID-19 și tripla criză a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării au un impact devastator și de durată. COVID-19 a avut, de asemenea, un impact devastator asupra educației, provocând pierderi de învățare în patru din cinci din cele 104 țări studiate. Pandemia a întrerupt și trei decenii de progrese constante de reducere a sărăciei, numărul persoanelor care trăiesc în sărăcie extremă crescând pentru prima dată într-o generație.
Până în mai 2023, și consecințele războiului, conflictelor și încălcărilor drepturilor omului au strămutat 110 milioane de oameni, dintre care 35 de milioane erau refugiați – cele mai mari cifre înregistrate vreodată. Aproape 7.000 de oameni au murit în timpul migrației în întreaga lume în 2022, numărul deceselor din diferite regiuni revenind la nivelurile de dinainte de pandemie și, în multe cazuri, chiar depășindu-le. Totul duce la o criză globală a costului vieții, care afectează miliarde de oameni.
Dacă nu acționăm acum, arată raportul, agenda 2030 ar putea deveni un epitaf pentru o lume care ar fi putut fi. Țările în curs de dezvoltare suportă greul eșecului nostru colectiv de a investi în aceste obiective de dezvoltare durabilă, se confruntă cu un decalaj uriaș de finanțare și sunt îngropate sub un munte de datorii. Una din trei țări este expusă unui risc ridicat de a nu-și putea achita datoria.
Criza climatică se agravează și ea pe măsură ce emisiile de gaze cu efect de seră continuă să crească. Cel mai recent raport al Grupului Interguvernamental pentru Schimbări Climatice (IPCC) constată că temperatura globală este deja cu 1,1 °C peste nivelurile preindustriale și este probabil să atingă sau să depășească punctul critic de 1,5 °C până în 2035.
Valurile de căldură se intensifică, secetele, iar inundațiile și incendiile de vegetație au devenit mult prea frecvente. Creșterea nivelului mării amenință sute de milioane de oameni din comunitățile de coastă. În plus, lumea se confruntă în prezent cu cel mai mare eveniment de extincție a speciilor de la epoca dinozaurilor, iar oceanele au fost împovărate cu peste 17 milioane de tone metrice de poluare cu plastic în 2021, previziunile arătând o potențială dublare sau triplare până în 2040.
Țările în curs de dezvoltare se confruntă cu o creștere fără precedent a datoriei externe în urma pandemiei, o situație agravată de inflație, creșterea ratelor dobânzilor, tensiuni comerciale și capacitatea fiscală restrânsă. Reformele guvernanței globale și ale instituțiilor financiare internaționale sunt necesare urgent pentru a le face potrivite scopului și viitorului, oferind mai multă voce și participare țărilor în curs de dezvoltare.
Această ediție specială a Raportului Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă ne amintește că mai avem multe de făcut. Cu toate acestea, acest raport oferă, de asemenea, o viziune a speranței, prezentând progresele pe care lumea le-a făcut până acum și potențialul pentru progrese ulterioare. Sarcina care urmează este descurajantă, dar nu este imposibilă. Cu doar șapte ani până la realizarea schimbărilor de transformare, liderii politici și instituțiile publice vor trebui să mobilizeze toate părțile interesate în jurul ODD-urilor și să consolideze colaborarea, construind în același timp încredere și responsabilitate.
Pași precum inovațiile de reglementare care aliniază modelele de guvernanță ale sectorului privat cu obiectivele de dezvoltare durabilă ar putea provoca schimbări semnificative, dacă sunt aplicate suficient de curând. Summit-ul SDG care va avea loc în septembrie va fi un moment critic pentru statele membre pentru a stimula eforturile și a-și reînnoi angajamentul față de ODD. Agenda 2030 rămâne cel mai clar model al celor mai înalte aspirații ale umanității.
În septembrie 2015, când liderii globali s-au întâlnit pentru a adopta ODD-urile, ei au declarat că „viitorul umanității și al planetei noastre stă în mâinile noastre”. În acest punct de mijloc, aceste cuvinte sunt mai adevărate ca niciodată.
„Nu lăsa pe nimeni în urmă” este unul dintre principiile definitorii ale Agendei 2030 pentru Dezvoltare Durabilă – o promisiune comună a fiecărei țări de a lucra împreună pentru a asigura drepturile și bunăstarea tuturor pe o planetă sănătoasă și înfloritoare. Dar la jumătatea perioadei spre 2030, această promisiune este în pericol, iar Summitul SDG trebuie să semnaleze acest punct de cotitură, arată raportul, trebuie să ofere un plan de salvare pentru oameni și planetă.
Tendințele favorabile ale Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD) și fragilitatea progresului
Eforturile timpurii după adoptarea ODD au produs unele tendințe favorabile. Sărăcia extremă și ratele mortalității infantile au continuat să scadă. S-au făcut incursiuni împotriva unor boli precum HIV și hepatita.
Unele obiective pentru egalitatea de gen au avut rezultate pozitive. Accesul la energie electrică în cele mai sărace țări a fost în creștere, iar ponderea surselor regenerabile în mixul energetic a fost în creștere.
La nivel global, șomajul a revenit la niveluri nemaivăzute de înainte de criza financiară din 2008. Proporția apelor aflate sub jurisdicție națională acoperite de arii marine protejate s-a dublat în cinci ani.
Dar acum este clar că prea mult din acel progres a fost fragil și cea mai mare parte a fost prea lent. În ultimii trei ani, pandemia de coronavirus (COVID-19), războiul din Ucraina și dezastrele legate de climă au exacerbat progresul deja șocant. Este timpul să tragem un semnal de alarmă.
Cum vor trăi oamenii de-acum încolo?
Conform tendințelor actuale, 575 de milioane de oameni vor trăi în continuare în sărăcie extremă în 2030 și doar aproximativ o treime din țări vor îndeplini obiectivul de a înjumătăți nivelurile naționale ale sărăciei.
În mod șocant, lumea a revenit la niveluri de foame nemaivăzute din 2005, iar prețurile alimentelor rămân mai ridicate în mai multe țări decât în perioada 2015-2019. După cum merg lucrurile, va dura 286 de ani pentru a reduce decalajele de gen în protecția juridică și pentru a elimina legile discriminatorii.
Iar în educație, impactul anilor de învățare pierduți este de așa natură încât, până în 2030, aproximativ 84 de milioane de copii vor fi fără școală și 300 de milioane de copii sau tineri care merg la școală vor pleca incapabili să scrie și să citească.
În tot acest context, planeta continuă să se degradeze: nivelurile de dioxid de carbon continuă să crească la un nivel nemaivăzut în 2 milioane de ani. În ritmul actual de progres, sursele regenerabile de energie vor continua să reprezinte doar o fracțiune din aprovizionarea noastră cu energie în 2030, aproximativ 660 de milioane de oameni vor rămâne fără electricitate și aproape 2 miliarde de oameni vor continua să se bazeze pe combustibili și tehnologii poluante pentru gătit.
O mare parte din viața și sănătatea noastră depind de natură, dar ar putea dura încă 25 de ani pentru a opri defrișările, în timp ce un număr mare de specii din întreaga lume sunt amenințate cu dispariția.
Lipsa de progres către Obiectivele de Dezvoltare Durabilă este universală, dar este foarte clar că țările în curs de dezvoltare și cei mai săraci și vulnerabili oameni din lume suportă greul eșecului nostru colectiv. Efectele combinate ale climei, COVID-19 și nedreptățile economice lasă multe țări în curs de dezvoltare cu mai puține opțiuni și chiar mai puține resurse pentru a transforma Obiectivele în realitate.
5 puncte de acțiune urgentă recomandate în Raportul Obiectivelor pentru Dezvoltare Durabilă
1. Șefii de stat și de guvern ar trebui să se angajeze din nou la șapte ani de acțiuni accelerate, susținute și transformatoare, atât la nivel național, cât și internațional, pentru a îndeplini promisiunea Obiectivelor de dezvoltare durabilă.
Asta implică consolidarea coeziunii sociale pentru a asigura demnitatea, oportunități și drepturi pentru toți, reorientând în același timp economiile spre tranziții digitale și către traiectorii compatibile cu obiectivul Acordului de la Paris de a limita creșterea temperaturii globale la 1,5 grade Celsius.
E nevoie, deci, de un angajament al generației pentru revizuirea sistemului financiar și economic internațional pentru ca acesta să răspundă provocărilor de astăzi, nu celor din anii 1940. Și necesită un lucru fără precedent: colaborare între membrii Grupului celor 20 (G20) și sprijin pentru toți țările în curs de dezvoltare să promoveze obiectivele de dezvoltare durabilă și acțiuni legate de climă.
2. Guvernele ar trebui să promoveze politici și acțiuni concrete, integrate și direcționate pentru a eradica sărăcia, a reduce inegalitatea și a pune capăt războiului împotriva naturii, cu accent pe promovarea drepturilor femeilor și fetelor și împuternicirea celor mai vulnerabili.
Asta se traduce prin a da sens angajamentului de a nu lăsa pe nimeni în urmă prin:
extinderea nivelurilor de protecție socială și accesul la servicii esențiale;
crearea de oportunități de angajare în economiile de îngrijire, digital și ecologic;
abordarea urgentă a crizei profunde din educație; consolidarea acțiunilor de promovare a egalității de gen, valorificând tehnologiile digitale pentru a reduce decalajele;
sprijinirea includerii persoanelor strămutate de crize;
abordarea excluderii grupurilor marginalizate, cum ar fi persoanele cu dizabilități.
Liderii ar trebui să îmbrățișeze agenda de accelerare a schimbărilor climatice pentru a conduce o revoluție justă a surselor regenerabile și să respecte Cadrul global de biodiversitate Kunming-Montreal, adică să lucreze pentru a reduce și mai mult riscurile cauzate de dezastre și să construiască sisteme alimentare, apă și canalizare integrate și durabile, făcând în același timp o realitate dreptul la un mediu sănătos pentru toți oamenii.
3. Guvernele ar trebui să consolideze capacitatea națională și subnațională, responsabilitatea și instituțiile publice pentru a realiza progrese accelerate către atingerea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.
Sunt necesare investiții majore pentru a consolida capacitatea sectorului public și pentru a construi o infrastructură digitală adecvată. Guvernele locale și subnaționale trebuie să fie împuternicite și sprijinite pentru a aduce implementarea ODD-urilor la nivel de bază.
Este nevoie de un cadru de reglementare eficient, pentru a alinia modelele de guvernanță a sectorului privat cu obiectivele de dezvoltare durabilă, precum și de un nou impuls pentru a culege dividendul de date. Monitorizarea, urmărirea și revizuirea Obiectivelor trebuie duse la următorul nivel, inclusiv prin consolidarea spațiului civic și implicarea publicului în procesul de luare a deciziilor.
4. Statele membre ar trebui să aprobe și să furnizeze un plan de stimulare a Obiectivelor de dezvoltare durabilă de 500 de miliarde de dolari pe an până în 2030.
Acest lucru necesită acțiuni imediate:
(a) pentru a aborda costul ridicat al datoriei și riscurile crescânde de criză a datoriilor, inclusiv prin convertirea împrumuturilor pe termen scurt, cu dobândă ridicată, în datorii pe termen lung (mai mult de 30 de ani) la rate mai mici ale dobânzii ;
(b) pentru extinderea masivă a finanțării accesibile și pe termen lung pentru dezvoltare, în special prin intermediul băncilor multilaterale de dezvoltare, aliniind toate fluxurile de finanțare la Obiective;
(c) să extindă finanțarea de urgență la toate țările care au nevoie.
Statele membre ar trebui să recunoască și să abordeze necesitatea unor reforme profunde ale arhitecturii financiare internaționale printr-un nou moment Bretton Woods, inclusiv prin sporirea vocii și a participării țărilor în curs de dezvoltare la guvernanța instituțiilor financiare internaționale.
5. Statele membre ar trebui să faciliteze consolidarea continuă a sistemului de dezvoltare al Națiunilor Unite și să sporească capacitatea sistemului multilateral de a aborda provocările emergente și de a aborda lacunele și punctele slabe legate de Obiectivele de Dezvoltare Durabilă din arhitectura internațională care au apărut începând cu 2015.
Istoria a arătat că cele mai mari greutăți pot fi depășite prin determinarea umană, solidaritate, leadership și rezistență. Distrugerea provocată de cel de-al Doilea Război Mondial a fost urmată de noi forme de solidaritate și cooperare prin intermediul Națiunilor Unite și al Planului Marshall.
Această perioadă a fost martoră, de asemenea, la progrese în sistemele de poziționare globală, transportul aerian modern și comunicațiile prin satelit, precum și o decolonizare accelerată. Prevenirea foametei și a foametei pe scară largă în anii 1960 a galvanizat investițiile în agricultură și revoluția verde.
Alte exemple mai recente includ răspunsurile globale pentru combaterea HIV/SIDA și, parțial, creșterea acțiunii și a comunității pentru a salva vieți și mijloace de trai în timpul pandemiei de COVID-19.
Aceste rezultate, deloc inevitabile, au rezultat din combinații unice de scop, solidaritate, ingeniozitate și tehnologie. Acum trecem printr-un moment de pericol care are nevoie de un răspuns similar dacă vrem să ne îndeplinim promisiunea din 2015.
Vlad Radu Zamfira
Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: istorie climatica, politici climatice in SUA & EU referitoare si impactul acestora. Politici sustenabile in Scotia legate de industria berii și cea a whisky-ului. Arheologie costiera și impactul schimbarilor climatice asupra comunităților respective.
