Vlad Zamfira 7/8/25 Vlad Zamfira 7/8/25

Ce cred romanii despre energia fotovoltaica: percepții, obstacole si oportunițati

România, comparativ cu alte țări europene, pornește de la un nivel scăzut în ceea ce privește tranziția către energia solară. Printre cauzele acestei situații se numără lipsa unui cadru educațional solid privind beneficiile tehnologiei solare, bariera financiară ridicată pentru gospodării și o rețea birocratică greoaie în procesul de obținere a avizelor și aprobărilor. Totodată, informarea publicului larg cu privire la eficiența energetică a acestor sisteme este limitată, iar multe familii nu cunosc oportunitățile oferite de programele naționale sau europene de finanțare. Așadar deși există oportunități acestea trebuie valorificate mai ales datorită potențialului energiei solare în România.

Conform studiului IPSOS "Attitudes towards Energy 2024", doar 9% dintre români declară că au instalate panouri fotovoltaice pentru generarea de electricitate și 2% au panouri solare termice pentru încălzirea apei.

Liderii europeni in acest clasament sunt:

Italia: 26% panouri fotovoltaice
Spania: 15% fotovoltaice, 6% termice
Germania: 15% fotovoltaice, 7% termice

Răspunsuri la întrebările: Locuința mea principala nu are panouri solare instalate (România 53%), Locuința mea nu poate avea panouri solare instalate (România 33%), Locuința mea are panouri solare instalate pentru generare de energie (România 5%), Locuința mea are panouri solare pentru încălzirea apei (România 4%). Lider în zona Europei centrale și de Est sunt polonezii.

Care sunt programele guvernamentale actuale ce pot ajuta consumatorii casnici români?

Pentru a sprijini tranziția către surse de energie regenerabilă și a crește numărul prosumatorilor, autoritățile române au implementat mai multe programe de sprijin și au actualizat cadrul legislativ aferent. Deși România a făcut progrese importante în sprijinirea energiei solare la nivel de gospodărie, provocările birocratice și limitările rețelei electrice rămân obstacole majore. Programele guvernamentale și europene trebuie dublate de digitalizare, transparență și extinderea sprijinului către noi categorii de beneficiari, cum ar fi chiriașii sau asociațiile de proprietari.

1. Programul Casa Verde Fotovoltaice (AFM)

Acesta este principalul program de subvenționare a instalării de panouri solare pentru persoane fizice. Oferă o finanțare nerambursabilă de până la 20.000 lei pentru sisteme fotovoltaice de minimum 3 kW, cu o cofinanțare minimă de 2.000 lei din partea solicitantului. Programul acoperă achiziția panourilor, invertorului, tablourilor electrice, lucrările de montaj și punerea în funcțiune. Pentru a fi eligibilă, gospodăria trebuie să fie racordată la rețeaua națională de electricitate și să dispună de un acoperiș funcțional. Începând cu anul 2023, dosarele se depun online, însă platforma dedicată acestui proces a înregistrat probleme tehnice recurente.

2. Fonduri europene – PNRR Componenta C6: Energie

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are alocate fonduri semnificative pentru tranziția verde. Aceste fonduri vizează sprijinirea comunităților energetice locale, formate din grupuri de cetățeni sau autorități care produc și consumă energie regenerabilă. De asemenea, sunt finanțate proiecte de modernizare a infrastructurii energetice, cum ar fi contorizarea inteligentă, dezvoltarea de rețele flexibile și crearea de interconectări. În plus, se încurajează investițiile în zonele rurale sau vulnerabile din punct de vedere energetic. Sprijinirea comunităților energetice locale (grupuri de cetățeni, cooperative care produc și consumă energie regenerabilă).

3. Alte programe în desfășurare sau propuse:

Există și alte programe în desfășurare sau propuse care contribuie la tranziția energetică. Printre acestea se numără programul pentru eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale, care poate include și soluții solare integrate. De asemenea, în unele județe sau primării funcționează programe locale ce oferă sprijin adițional pentru instalarea de panouri fotovoltaice. În paralel, sunt în curs de elaborare inițiative legislative care vizează facilitarea instalării de sisteme solare pe blocurile de locuințe.

4. Cadrul legislativ actual din România

Legea 123/2012 – privind energia electrică și gazele naturale

Reglementează dreptul consumatorului de a deveni prosumator (producător + consumator).
Prevede facilități de racordare la rețea și vânzare a surplusului de energie electrică.

OUG 143/2021 – actualizare majoră

Introduce definiția prosumatorului și stabilește reglementări privind compensarea cantitativă: energia livrată în rețea poate fi scăzută din consumul propriu.
Simplifică procesul de autorizare și racordare pentru sisteme de până la 400 kW.
Prevede eliminarea unor taxe și avize pentru prosumatori persoane fizice.

Rolul ANRE

Publică Ghiduri și norme tehnice pentru racordare, facturare și funcționarea prosumatorilor.
Supraveghează aplicarea legislației și gestionează relația cu distribuitorii.

Predicții pentru anul urmator

Conform tendințelor actuale, adoptarea panourilor solare în România este într-o fază de expansiune accelerată. Chiar dacă doar 9% dintre gospodării aveau panouri fotovoltaice în 2024, interesul manifestat în sondaje – 24% dintre români afirmând că este „probabil” sau „foarte probabil” să instaleze un sistem solar în următoarele 12 luni – indică o posibilă dublare sau chiar triplare a numărului de prosumatori până la sfârșitul anului 2026.

Răspunsurile la întrebarea: Cât de probabil ar fi să instalați panouri solare pentru locuințe? În România 24% declarau că ar fi foarte probabil în vreme ce 54% puțin probabil

Se preconizează o creștere exponențială a numărului de prosumatori în România. Dacă în 2024 existau aproximativ 140.000 de prosumatori, estimările RPIA și AFM indică faptul că până în 2026 acest număr va depăși pragul de 500.000. În paralel, capacitatea cumulată instalată ar putea ajunge la peste 2,5–3 GW, în regim de autoconsum și injecție în rețea, sprijinită de subvenții și de scăderea costurilor tehnologiei solare. Totodată, se anticipează o diversificare a aplicațiilor, cu o creștere semnificativă a proiectelor solare dedicate instituțiilor publice precum școli, spitale, sedii administrative, dar și IMM-urilor.

Programul Casa Verde Fotovoltaice va continua cu fonduri extinse, iar digitalizarea procesului de înscriere are potențialul de a reduce timpul de aprobare sub 30 de zile. În același timp, comunitățile energetice locale vor deveni eligibile pentru linii dedicate de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare. De asemenea, se preconizează introducerea unui mecanism de compensare financiară parțială, care va înlocui actualul sistem de compensare cantitativă, în contextul armonizării legislației naționale cu reglementările Uniunii Europene. Pe fondul unei cereri în creștere, există și riscul apariției unui decalaj între aprobarea proiectelor și instalarea efectivă, în cazul în care nu este fluidizat întregul proces administrativ.

Principalele obstacole pentru cei care doresc instalarea panourilor fotovoltaice

Deși interesul pentru energia solară este în creștere în România, numeroși factori continuă să limiteze ritmul de adopție a sistemelor fotovoltaice la scară largă. Sondajul Ipsos arată că doar 9% dintre români au deja instalate panouri fotovoltaice, iar 24% iau în considerare această opțiune în viitorul apropiat. Însă între intenție și implementare rămâne un decalaj semnificativ, generat de următoarele obstacole:

Costul inițial ridicat
Cel mai frecvent motiv invocat (61% dintre respondenți) este investiția inițială necesară pentru achiziția și instalarea panourilor. Deși programele precum Casa Verde oferă subvenții semnificative, mulți români nu dispun de suma necesară pentru cofinanțare sau nu sunt eligibili. Lipsa unor opțiuni de finanțare flexibile (credite verzi, leasing pentru panouri etc.) agravează această problemă.
Limitări legate de tipul locuinței
Aproximativ 20% dintre respondenți afirmă că nu pot instala panouri solare din cauza faptului că locuiesc la bloc sau într-un imobil cu acoperiș comun. În lipsa unui cadru legislativ clar pentru instalarea panourilor pe clădiri colective și a unor soluții tehnice adaptate pentru zonele urbane dense, o mare parte a populației rămâne exclusă din procesul de tranziție energetică.
Lipsa de informații și sprijin tehnic
Un procent semnificativ (13%) declară că nu are suficiente informații despre procedura de instalare, beneficiile economice și tehnice ale panourilor solare sau etapele necesare pentru obținerea finanțării. De asemenea, lipsa unei platforme centralizate cu pașii necesari descurajează inițiativa personală, mai ales în rândul populației în vârstă sau din mediul rural.
Lipsa de încredere în eficiență și durabilitate
6% dintre români nu percep beneficiile reale ale utilizării panourilor solare. Motivele includ lipsa de transparență a ofertelor comerciale, îndoieli cu privire la performanța în sezonul rece și mituri precum „nu merită în România din cauza iernii” sau „panourile se strică rapid”.
Birocrația și durata mare a procesului de aprobare
Deși legislația a fost simplificată parțial prin OUG 143/2021 și Ghidurile ANRE, în practică mulți cetățeni întâmpină întârzieri considerabile în procesul de aprobare, obținerea avizelor și conectarea efectivă la rețea. Lipsa digitalizării și personalului suficient în unele primării sau birouri ale distribuitorilor contribuie la această problemă.
Deficiențe în infrastructură
În special în mediul rural, rețeaua electrică nu este întotdeauna pregătită să absoarbă surplusul de energie generat de prosumatori. Fără modernizarea infrastructurii de distribuție și implementarea de soluții inteligente (contorizare dinamică, baterii locale etc.), extinderea numărului de sisteme fotovoltaice va fi limitată.

România are zone cu potențial solar ridicat

Harta alăturată (Sursa ESMAP) prezintă distribuția radiației solare utile pentru sisteme fotovoltaice la nivel național, conform Solargis și Băncii Mondiale. Zonele sudice, precum Dobrogea, Oltenia și sudul Munteniei, se remarcă prin cele mai ridicate valori anuale de PVOUT, între 1314–1387 kWh/kWp.

Aceste regiuni beneficiază nu doar de radiație solară ridicată, ci și de infrastructură relativ bine dezvoltată. În Dobrogea, de exemplu, există deja inițiative de tip cooperative energetice locale, unde mai mulți prosumatori colaborează pentru a-și optimiza producția și consumul. Potențialul acestor regiuni poate fi valorificat și prin proiecte pilot susținute de autoritățile locale sau universități tehnice.

Adopția panourilor solare în România: Încă la început, dar cu potențial considerabil

Deși procesul de adopție a panourilor solare este încă redus în România, intenția este considerabilă. Programele guvernamentale precum Casa Verde, fondurile europene prin PNRR și simplificarea legislației pot impulsiona trecerea către locuințe mai verzi. Investiția în panouri solare este rentabilă, mai ales în regiunile cu expunere solară bună, iar România are potențialul să devină un lider regional în domeniul prosumatorilor.

În plus față de programele menționate, există și inițiative la nivel local, în special în zonele metropolitane, care încurajează comunitățile să adopte soluții de producere a energiei regenerabile prin parteneriate public-private. De exemplu, unele primării oferă consultanță gratuită pentru întocmirea dosarului Casa Verde. De asemenea, anumite bănci comerciale oferă credite verzi cu dobânzi preferențiale pentru instalarea de panouri fotovoltaice, completând astfel sursele de finanțare disponibile.

Această intenție crescută vine pe fondul creșterii prețurilor la energie și al instabilității din piețele tradiționale de energie, ceea ce determină tot mai mulți cetățeni să caute soluții alternative. În plus, vizibilitatea crescută a tehnologiei solare în mass-media și pe rețelele sociale contribuie la schimbarea percepției publice, în special în rândul populației tinere și educate din mediul urban.

Mulți potențiali beneficiari abandonează inițiativa după ce se confruntă cu dificultăți în obținerea avizelor, a certificatelor de urbanism sau în relația cu distribuitorii de energie. Totodată, există o lipsă de specialiști autorizați în anumite regiuni rurale, ceea ce duce la întârzieri în proiectare și execuție.

Pentru a accelera această tranziție, este esențial ca autoritățile să continue simplificarea legislației și digitalizarea proceselor de autorizare. De asemenea, campaniile de informare și educare publică trebuie intensificate pentru a înlătura miturile și reticențele legate de energia solară. România nu doar că poate deveni un model regional de succes, dar are și obligația morală și strategică de a valorifica resursele regenerabile disponibile.

BIO

Vlad Zamfira 4/14/25 Vlad Zamfira 4/14/25

Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curată

În 2024, sursele de energie cu emisii scăzute de carbon au generat 40,9% din electricitatea globală, depășind pentru prima dată pragul de 40%. Energia solară a crescut cu 29%, adăugând 474 TWh – cel mai mare salt anual din istorie – și a devenit principala sursă nouă de electricitate la nivel mondial. Cererea globală de electricitate a crescut cu 4%, influențată de valuri de căldură, ceea ce a dus inclusiv la o creștere de 1,4% a generării pe bază de combustibili fosili. Totuși, 96% din creșterea cererii (excluzând temperaturile) a fost acoperită de electricitate curată.

Energia regenerabilă a depășit pentru prima dată 40% din electricitatea globală

Raportul EMBER publicat în 8 Aprilie 2025 semnalează că energia solară a devenit motorul tranziției energetice globale, atât generarea, cât și instalarea de noi capacități au atins recorduri în 2024. Producția de energie solară și-a menținut ritmul accelerat de creștere, dublându-se în ultimii trei ani și adăugând mai multă electricitate decât orice altă sursă în această perioadă. În ciuda progresului surselor regenerabile, în 2024 cererea de electricitate a avansat mai rapid, depășind ritmul de creștere al electricității curate. Tehnologii în expansiune, precum inteligența artificială, centrele de date, vehiculele electrice și pompele de căldură contribuie deja la creșterea cererii globale. Totuși, principalul motiv al creșterii accelerate a cererii în 2024, comparativ cu 2023, a fost utilizarea mai intensă a aparatelor de aer condiționat în timpul sezonului cald. Acest factor a fost, de asemenea, responsabil pentru creștere a generării din surse fosile, chiar daca aceasta a fost una modestă.

UE a demonstrat că o transformare profundă a sectorului energetic este realizabilă și benefică. În 2024, emisiile din sectorul energetic al UE au scăzut la 585 de milioane de tone de CO2 (MtCO2), sub jumătatea vârfului înregistrat in 2007.

În ultimii cinci ani, producția de cărbune a scăzut cu 182 TWh (-40%), Austria, Suedia și Portugalia renunțând complet la cărbune, în timp ce țări cu un aport important al cărbunelui în mixul energetic, precum Germania sau Coreea de Sud, au înregistrat închideri semnificative de centrale.

În același timp, producția de gaze a scăzut în fiecare dintre ultimii cinci ani, iar în 2024 era cu 139 TWh (-24%) mai mică decât în 2019. Reducerea utilizării de gaze a consolidat securitatea energetică a blocului, în contextul invaziei Rusiei în Ucraina și al volatilității prețurilor la gaze înregistrată în ultimii trei ani. Producția de energie pe bază de combustibili fosili în UE se află acum la cel mai scăzut nivel din ultimii 40 de ani (793 TWh). Motorul principal al acestei evoluții a fost creșterea semnificativă a producției de energie eoliană și solară. Ponderea energiei eoliene și solare în mixul energetic al UE a crescut de la 17% în 2019 la 29% în 2024, cu o creștere a producției de energie eoliană cu 113 TWh (+31%) și a celei solare cu 179 TWh (+143%).

Situația din România

**Sursa: InfoClima, prelucrare date rapoarte de monitorizare a pieței ANRE**

Energia produsă din cărbune a înregistrat o scădere vizibilă și în România. Dacă în anul 2022 această sursă acoperea 18,38% din necesarul de energie, în anul 2024 ponderea sa a scăzut la doar 12,83%. În același interval, energia fotovoltaică a înregistrat o creștere, cu un avans de 0,6% în contribuția sa la mixul energetic național.

Conform datelor furnizate de Transelectrica, puterea instalată netă în centrale eoliene a crescut de la 2.966 MW în decembrie 2022 la 3.035 MW în decembrie 2024 (menționând că în anul 2023 nu a fost instalat niciun MW suplimentar). În aceeași perioadă, capacitatea instalată în centralele fotovoltaice, dispecerizabile, a crescut de la 1.307 MW la 1.763 MW, dintre care 143 MW au fost adăugați în anul 2023 și 213 MW în anul 2024.

Pe de altă parte, în România s-a înregistrat o creștere semnificativă a segmentului prosumatorilor. Numărul acestora a crescut de la 110.355 la finalul anului 2023 (cu o putere instalată de 1.442 MW) la 198.756 prosumatori și o capacitate totală instalată de 2.376 MW la data de 31 decembrie 2024.

Contribuția prosumatorilor este una relevantă, întrucât aceștia contribuie direct la reducerea necesarului de energie din rețea prin autoconsum. În prezent, autoritățile nu dispun de date centralizate privind cantitatea totală de energie utilizată pentru autoconsum de către prosumatori. Singura informație disponibilă este cea referitoare la energia livrată efectiv în rețea, care, raportată la producția totală de energie electrică la nivel național, reprezintă puțin peste 1% la nivelul anului 2023.

Explozia energiei fotovoltaice și eoliene

Datele prezentate de autorii studiului indică faptul că producția de energie solară s-a dublat în ultimii trei ani, depășind 2000 TWh. Astfel, energia solară a fost, pentru al treilea an consecutiv, cea mai mare sursă de noi capacități de producție de electricitate la nivel global (+474 TWh) și, pentru al 20-lea an consecutiv, cea mai rapidă sursă de creștere (+29%).

Peste jumătate (53%) din creșterea producției solare în 2024 a avut loc în China, unde expansiunea generării de energie curată a acoperit 81% din creșterea cererii de electricitate. Ritmul accelerat al creșterii solare globale este de așteptat să continue, 2024 stabilind un nou record de instalare anuală – de peste două ori mai mult decât în 2022. Capacitatea solară globală a ajuns la 1 TW în 2022 după decenii de creștere, dar a atins 2 TW doar doi ani mai târziu, în 2024.

Integrarea energiei solare cu soluții de stocarea în baterii devine esențială pentru a continua creșterea/dezvoltarea acestui sector

Unul din cele mai mari dezavantaje ale energiei fotovoltaice este considerat caracterul său intermitent (energia este produsă doar cât este soare pe cer). Astfel rolul acesteia în mixul energetic poate varia considerabil pe parcursul zilei în piețele cu o pondere ridicată. În cele mai însorite momente ale zilei, energia solară fotovoltaică devine rapid principala sursă de electricitate în țări precum Chile și Țările de Jos, înainte de a scădea din nou odată cu apusul soarelui.

Această variabilitate poate limita valorificarea completă a avantajelor oferite de energia electrică ieftină în orele de vârf ale producției solare. Bateriile sunt în acest context una din soluțiile esențiale pentru a menține beneficiile generării din orele de vârf. Acestea pot stoca electricitatea produsă ziua și elibera surplusul în rețea atunci când prin natura lor panourile fotovoltaice nu produc pe timpul nopții. Astfel prețul bateriilor este un element central în creșterea generării solare.

Datele arată o scădere a prețului pentru baterii

Studiul EMBER arată că atât tehnologia de stocare a energiei în baterii, cât și panourile fotovoltaice, a cunoscut reduceri rapide de costuri în ultimul deceniu. Prețul mediu al pachetelor de baterii litiu-ion a scăzut la 115 USD/kWh în 2024, o reducere de 20% față de anul precedent și cu 84% mai mic decât costul mediu de acum un deceniu. Odată cu scăderea prețurilor, instalările anuale de capacitate de stocare în baterii au crescut considerabil, cu o rată medie de 67% pe an în ultimii zece ani. În 2024 au fost instalate 69 GW de capacitate de stocare în baterii – aproape suficient pentru a dubla capacitatea totală, care era de 86 GW în 2023.

Scăderea de 20% a costului pachetelor de baterii în 2024 reprezintă cea mai mare reducere procentuală într-un singur an din 2017 încoace și cea mai mare reducere absolută din 2019. Aceste reduceri de costuri au fost determinate de economiile de scară, pe măsură ce capacitatea de producție a crescut, dar și de adoptarea mai largă a unor chimii de baterii mai ieftine, precum litiu-fier-fosfat (LFP), care elimină necesitatea utilizării nichelului și cobaltului. De asemenea, costurile materialelor au scăzut după o creștere temporară a prețurilor litiului în 2022.

România a conștientizat necesitatea investițiilor în capacități de stocare a energiei, astfel că, pe parcursul anului 2024, capacitatea instalată la nivel de sistem energetic în baterii a crescut de la 16,2 MW (14 MWh) la 137 MW (269 MWh). În sprijinul acestei direcții strategice, Ministerul Energiei a lansat două apeluri de proiecte, unul finanțat prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și celălalt din Fondul pentru Modernizare. În cadrul apelului finanțat din PNRR, au fost deja semnate mai multe contracte de finanțare, marcând un pas important în dezvoltarea infrastructurii naționale de stocare a energiei. În acest sens, obiectivul asumat de România prin Planul Național Integrat în domeniul Energiei și Schimbărilor Climatice (PNIESC) prevede dezvoltarea unor sisteme de stocare cu baterii care să atingă, până în 2030, o capacitate instalată de cel puțin 1,2 GW, echivalentă cu aproximativ 2,4 GWh de energie stocată.

Pe de altă parte, pe lângă proiectele gestionate la nivelul Ministerului Energiei, există apeluri de proiecte gestionate și de alte autorități, în acest sens avem exemplu prosumatorilor, unde Administrația Fondului pentru Mediu (AFM), sprijină investițiile în soluții verzi prin intermediul programului Casa Verde Fotovoltaice. Acest program a vizat pentru anul 2024 finanțarea alături de sistemele fotovoltaice, și instalarea de baterii pentru stocarea energiei.

Suplimentar acestui apel de proiecte, în cursul anului 2025 este planificat un apel de proiecte dedicat exclusiv instalării de baterii la prosumatorii care dețin deja sisteme fotovoltaice, dar care în prezent nu beneficiază de această facilitate. Inițiativa are ca scop eficientizarea utilizării energiei regenerabile produse la nivel individual.

Este energia regenerabilă pe punctul de a începe era declinului combustibililor fosili?

În 2024, sectorul energiei regenerabile, în special energia solară, a crescut rapid—mai repede decât cererea globală de electricitate—semnalând un punct de cotitură în care generarea pe bază de combustibili fosili ar putea începe să scadă. Deși a existat o ușoară creștere a energiei din surse fosile datorate schimbărilor de temperatură, regenerabilele au acoperit cea mai mare parte a creșterii cererii. Energia solară a fost motorul principal, extinzându-se la nivel global și devenind mai economică datorită ieftinirii stocării cu baterii.

În România există un interes real pentru dezvoltarea capacităților de producție a energiei din surse regenerabile. Programele de finanțare gestionate de Ministerul Energiei reflectă acest interes crescut, prin numărul ridicat de proiecte depuse și sprijinul acordat investitorilor. Prima licitație organizată în cadrul schemei de Contracte pentru Diferență (CfD), desfășurată la sfârșitul anului trecut, s-a bucurat de un succes considerabil, demonstrând încrederea pieței în acest mecanism de sprijin. În prezent, Ministerul Energiei se pregătește să lanseze cea de-a doua licitație CfD. Cele doua licitații împreună vizează sprijinirea dezvoltării a până la 5 GW de capacități de energie regenerabilă, un pas esențial pentru atingerea obiectivelor de decarbonizare și tranziție energetică.

Alexandru Ciocan

Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București și deține un doctorat în științe inginerești, obținut în co-tutelă cu IMT Atlantique (Nantes). Și-a început cariera profesională în cercetarea științifică, lucrând timp de peste nouă ani în domeniul energiilor regenerabile, al hidrogenului și al bateriilor cu litiu. În prezent, Alexandru face parte din echipa Energy Policy Group, după ce anterior a lucrat timp de doi ani la Ministerul Energiei.

Vlad Zamfira 3/10/25 Vlad Zamfira 3/10/25

Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025

Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summit-urilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. În special, raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale. Summit-urile internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29, au pus un accent deosebit pe accelerarea tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat noi planuri de investiții în energie regenerabilă. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală, iar acest an poate fi unul determinant.

Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summiturilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. În special, raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale. Summit-urile internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29, au pus un accent deosebit pe accelerarea tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat noi planuri de investiții în energie regenerabilă. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală, iar acest an poate fi unul determinant.

2024 - Un an spornic pentru industria energiei solare. Continuă trendul și în acest an?

Anul 2024 a marcat un punct de cotitură în sectorul energetic global, cu energia solară și cea eoliană depășind pentru prima dată producția din combustibili fosili în Uniunea Europeană. Conform raportului EMBER, sursele regenerabile au generat 30% din electricitatea globală în 2023, iar în UE, energia solară a contribuit cu 11% la producția totală de electricitate în 2024, depășind cărbunele, care a scăzut sub 10% pentru prima dată.

În 2023, energia solară a fost cea mai rapidă sursă de energie în creștere la nivel global, adăugând de peste două ori mai multă electricitate nouă decât cărbunele. Această tendință a continuat în 2024, cu o creștere semnificativă a capacității solare instalate, în special în China, care a contribuit cu 51% la creșterea globală a energiei solare și cu 60% la cea a energiei eoliene. Conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), energia regenerabilă va acoperi 50% din cererea globală de electricitate până în 2030, cu o capacitate nouă de 5.500 GW adăugată între 2024 și 2030, aproape triplând capacitatea actuală.

În primele luni ale anului 2025, trendul pozitiv continuă. Prețurile panourilor solare din Europa au crescut cu 20%, semnalând o cerere tot mai mare. Franța a adoptat un pachet de legi care exonerează autoconsumul colectiv de taxa pe accize pentru proiectele de până la 1 MW, facilitând tranziția energetică. De asemenea, cercetătorii au dezvoltat o celulă solară perovskit inversată cu C60 stabilizat, atingând o eficiență record de 25,6%. Un alt factor important este reducerea costului nivelat al energiei (LCOE) pentru energia solară la scară de rețea, care va scădea cu 2% global, ceea ce va face investițiile în acest sector și mai atractive. În paralel, Uniunea Europeană a inițiat acțiuni legale împotriva a opt state membre care întârzie implementarea noilor reguli de autorizare a proiectelor regenerabile, un semnal clar pentru accelerarea proceselor administrative.

Potrivit EU Market Outlook, piața energiei solare din UE va continua să crească rapid între 2022 și 2025, cu rate anuale de 18-20%, puțin peste estimările anterioare. În scenariul mediu, capacitatea solară va crește cu 162,7 GW, ajungând la 327,6 GW până la finalul lui 2025. Astfel capacitatea solară a UE se va dubla în patru ani, față de 164,9 GW în prezent. De asemenea, țintele energetice solare stabilite de statele membre pentru 2030 (335 GW) ar putea fi atinse cu cinci ani mai devreme. În scenariul cel mai optimist capacitatea totală ar putea ajunge la 371,5 GW în 2025, iar chiar și în cel mai pesimist scenariu, UE ar adăuga 105,2 GW, atingând 270 GW de energie solară operațională.

Tendințele pieței și impactul global

Raportul IEA subliniază că energia solară devine din ce în ce mai competitivă, în special datorită avansurilor tehnologice și subvențiilor guvernamentale. Spre exemplu, în SUA, subvențiile federale și inițiativele statale au contribuit la accelerarea adoptării energiei solare, iar India a anunțat noi obiective ambițioase pentru extinderea capacităților solare în următorii cinci ani. În plus, Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29 au evidențiat necesitatea accelerării tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat planuri de investiții masive în energie regenerabilă.

UE și SUA pregătesc noi pachete de subvenții pentru energia solară, în timp ce Asia își intensifică eforturile pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. Companiile private își sporesc investițiile în tehnologii emergente, precum panourile solare cu eficiență ridicată, bateriile avansate de stocare și rețelele inteligente. Aceste inovații ar putea face energia solară mai accesibilă și eficientă, determinând o creștere accelerată a adoptării acestora.

UE: Prognoză regională (2025 – 2034)

Valoarea pieței în 2024: 63,1 miliarde USD
Valoarea estimată a pieței în 2034: 127,3 miliarde USD
Rata anuală compusă de creștere (CAGR) 2025-2034: 7,1%
Segmentul panourilor montate la sol: Creștere anuală (CAGR 2025-2034) de peste 7%
Segmentul off-grid: Creștere anuală (CAGR 2025-2034) de peste 9,5%
Germania: Dimensiunea pieței în 2024 este estimată la 18,4 miliarde USD

Preturile panourilor solare din Europa cresc cu 20%

Prețurile panourilor solare în Europa au crescut pentru prima dată în ultimele luni, cu peste 20%. Această majorare a prețurilor este influențată de mai mulți factori, printre care creșterea costurilor materiilor prime, perturbările din lanțul de aprovizionare și cererea ridicată pentru energie regenerabilă. În plus, politicile europene care încurajează tranziția către surse de energie verde au condus la o cerere sporită pentru panouri solare, contribuind astfel la creșterea prețurilor. Bart Wansink, CEO al platformei europene Search4Solar, declara recent că prețurile ar putea continua să crească în următoarele săptămâni.

Search4Solar a primit actualizări de preț de la 10 producători anonimi, care arată o creștere semnificativă. Prețurile modulelor TOPCon, utilizate în proiecte rezidențiale și comerciale, au crescut la aproximativ 0,10 €/W, față de 0,07 €/W în octombrie. Wansink a menționat că panourile solare PERC, inclusiv modelele de 400W, sunt încă la aproximativ 0,077 €/W - 0,08 €/W. Totuși, acestea devin mai greu de găsit, deoarece producătorii își îndreaptă atenția către tehnologii mai eficiente. Aceasta ar putea duce la creșterea prețurilor pentru alternative odată ce stocurile actuale se epuizează. Se așteaptă creșteri suplimentare de preț, deoarece producătorii refuză să vândă în pierdere. În prezent, unii furnizori încă oferă panouri la 0,08 €/W, dar aceste prețuri vor crește cu 15%.

Franța scutește autoconsumul colectiv de taxa pe accize pentru capacități de până la 1 MW. O veste bună pentru clienții celor 700 de proiecte active de autoconsum colectiv din Franța: prin adoptarea legii bugetului pe 2025, aceste proiecte sunt acum scutite de taxele pe accize pentru electricitate. Conform articolului 21 al legii, proiectele de autoconsum colectiv de până la 1 MW, atât rezidențiale, cât și comerciale, nu mai sunt supuse taxelor pe accize. Exonerarea este aplicabilă retroactiv de la 1 ianuarie 2025 și este valabilă până la 1 ianuarie 2027. Această măsură economisește până la 33,7 €/MWh pentru consumatorii din comunitățile energetice și crește atractivitatea proiectelor de energie regenerabilă.

Un grup internațional de cercetători a creat o celulă solară perovskit inversată cu o eficiență record de 25,6%. Acest progres a fost posibil prin îmbunătățirea stratului de transport al electronilor (ETL) cu C60 (fulerenă), stabilizat cu un aditiv special. Celulele solare perovskite inverse folosesc o structură „p-i-n”, unde stratul care colectează găurile (p) este la bază, iar cel care transportă electronii (n) este deasupra. Pentru a îmbunătăți stabilitatea C60 și a simplifica procesarea acestuia, cercetătorii au folosit aditivul TPDI-BTI, reducând astfel costurile de fabricație.

Celula optimizată a atins cea mai mare eficiență pentru această tehnologie și a demonstrat o stabilitate excelentă: a rezistat 1.800 de ore sub iluminare continuă și 700 de ore la temperaturi ridicate.

Potrivit BloombergNEF, costul nivelat al energiei (LCOE) pentru energia solară și stocarea bateriilor la scară de rețea va continua să scadă în 2025. Se estimează că LCOE pentru parcurile solare fixe va scădea la 0,035 $/kWh, iar costul pentru stocarea va scădea cu 11%. LCOE pentru energia solară la scară de utilitate se va reduce cu 2%, de la 36 $/MWh în 2024 la 35 $/MWh în 2025. Până în 2035, LCOE ar putea scădea la 25 $/MWh, o reducere de 31%.

Este 2025 un an propice pentru investiții în energie solară?

Multe companii din sectorul privat își intensifică, de asemenea, investițiile în tehnologiile emergente, precum panourile solare cu eficiență ridicată, bateriile avansate de stocare și rețelele inteligente. Aceste inovații ar putea face energia solară mai accesibilă și eficientă, determinând o creștere accelerată a implementării acestora.

Prin urmare, anul 2025 pare a fi un an ideal pentru investiții în energia solară, atât din punct de vedere tehnologic, cât și financiar. Într-un context favorabil de reglementări, finanțare și inovare, energia solară ar putea înregistra un nou record în ceea ce privește capacitatea instalată și rentabilitatea investițiilor. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală.

Dr. Mădălina Nechifor

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iași. Principalul obiect de studiu îl reprezintă energia regenerabilă solară. Proiectul dezvoltat de Mădălina - "Acoperișul tău Solar" este o inițiativă care dorește să crească conștientizarea publică a efectelor benefice utilizării de panouri solare, și a energiei regenerabile în general. Cred în acțiuni imediate, focusate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la unele dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea actuală.

Vlad Zamfira 12/11/24 Vlad Zamfira 12/11/24

Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?

Pe măsură ce iarna se instalează și zăpada începe să acopere peisajul, mulți proprietari cu panouri solare recent instalate se întreabă dacă sistemul lor va continua să producă electricitate. O întrebare care predomină este: funcționează panourile solare atunci când sunt acoperite cu zăpadă?

IÎncă suntem în iarnă iar în unele regiuni ale țării, mai ales cele muntoase, zăpada încă acoperă peisajul. Mulți proprietari cu panouri solare recent instalate se întreabă dacă sistemul lor va continua să producă electricitate. O întrebare care predomină este: funcționează panourile solare atunci când sunt acoperite cu zăpadă iar temperaturile sunt scăzute?

Cum afectează iarna și sezonul rece performanța panourilor solare?

Iarna și sezonul rece aduc provocări semnificative pentru performanța panourilor solare, însă acestea nu devin neapărat inutilizabile. Există câțiva factori-cheie care influențează eficiența acestora:

Reducerea duratei zilei și intensitatea luminii solare — Iarna, zilele sunt mai scurte, iar soarele este poziționat mai jos pe cer, ceea ce reduce cantitatea de lumină solară care ajunge la panouri. De asemenea, norii, ceața și vremea capricioasă pot bloca razele solare, diminuând producția de energie.
Efectele temperaturii scăzute — Paradoxal, temperaturile scăzute pot îmbunătăți performanța panourilor solare, deoarece eficiența celulelor fotovoltaice crește la temperaturi mai mici. Panourile funcționează mai bine în condiții de frig decât în căldura extremă, cu condiția ca suprafața lor să fie curată și fără obstacole.
Căderile masive de zăpadă — Zăpada poate bloca panourile solare, împiedicând accesul luminii. Totuși, dacă sunt înclinate corespunzător, zăpada poate aluneca de pe ele. În plus, razele solare reflectate de stratul de zăpadă pot contribui la creșterea performanței prin efectul de reflexie.

Căderile masive de zăpadă – impediment real sau problemă gestionabilă?

Dacă locuiți într-o zonă cu ierni grele și vă gândiți să instalați un sistem de panouri solare, sau aveți deja unul, iată câteva recomandări pentru a asigura eficiența și performanța acestuia:

Ajustați unghiul panourilor: Înclinați panourile la un unghi mai mare pentru a maximiza expunerea la soare și pentru a permite zăpezii să alunece, prevenind acumularea acesteia. În general, panourile solare ar trebui înclinate la un unghi egal cu latitudinea minus 15 grade. De exemplu, dacă locuiți la o latitudine de 40 de grade, panourile ar trebui înclinate la 25 de grade (40-15=25). Aceasta va maximiza expunerea panourilor solare la soare în lunile de iarnă.
Curățați panourile regulat: Înlăturați zăpada, gheața și resturile care pot bloca lumina solară și reduce eficiența sistemului. Curățarea periodică în lunile de iarnă este esențială. În zonele rezidențiale, zăpada poate fi îndepărtată manual cu instrumente speciale care nu zgârie suprafața.
Aplicați straturi anti-reflexive: Straturile speciale reduc efectele reflexiei cauzate de zăpadă, sporind cantitatea de energie generată de panouri.
Optați pentru micro-invertoare: Aceste dispozitive individuale, care transformă energia de curent continuu în curent alternativ, îmbunătățesc eficiența generală a sistemului și reduc impactul negativ al zăpezii sau umbrei pe panourile afectate.
Alegeți sisteme montate pe sol: În zonele cu zăpadă abundentă, sistemele montate pe sol pot fi mai practice decât cele de pe acoperiș, datorită unghiurilor mai flexibile și accesibilității mai bune pentru curățare și întreținere.
Sisteme de încălzire: Unele panouri sunt dotate cu mecanisme de degivrare, similare celor folosite la parbrizele mașinilor.

Un exemplu de așa nu: Straturile de zăpadă împiedică o bună funcționare a panourilor fotovoltaice

În România, zonele montane și submontane, precum și cele din nordul țării, sunt cele mai expuse la căderi masive de zăpadă și furtuni severe. Printre acestea se numără:

Carpații Orientali și Meridionali: Zonele de la altitudini mari, precum cele din județele Brașov, Harghita, Suceava și Alba, pot avea probleme din cauza iernilor grele.
Maramureș: Este o regiune cu potențial solar decent, dar expusă la ninsori abundente.
Nordul Moldovei: Județele Botoșani și Iași pot fi afectate de viscol și strat gros de zăpadă. Aceste regiuni au, de regulă, un potențial solar mai scăzut iarna comparativ cu sudul sau Dobrogea, dar prin soluții tehnice și întreținere, impactul poate fi diminuat.

Ce tipuri de panouri solare funcționează mai bine pe timp de zăpadă?

În condiții de ninsoare, este important să alegeți panouri solare concepute să reziste zăpezii grele și să îmbunătățească producția de energie chiar și atunci când sunt acoperite cu zăpadă. Avand in vedere acest lucru aceste tipuri de panouri ar fi recomandate:

Panouri cu putere mare: Panourile cu o putere mai mare, precum cele de 400W+, sunt ideale. Acestea mențin eficiența chiar și în condiții de lumină scăzută, specifice lunilor de iarnă.
Panouri complet negre: Panourile cu suprafețe închise la culoare, precum cele de 375W complet negre, absorb mai multă căldură, ceea ce ajută la topirea mai rapidă a zăpezii.
Panouri cu sticlă dublă: Panourile cu dublu strat de sticlă sunt mai robuste și pot suporta greutatea zăpezii fără să se crape. De asemenea, facilitează alunecarea zăpezii.
Panouri eficiente PERC sau HJT: Panourile cu tehnologie PERC (Passivated Emitter Rear Cell) sau HJT (Heterojunction Technology) oferă o performanță mai bună în temperaturi scăzute și în condiții de lumină slabă.
Panouri cu strat anti-zăpadă: Căutați panouri dotate cu straturi anti-reflexive și rezistente la uzură, care împiedică acumularea de zăpadă și murdărie.

Exemple de bune practici in acest caz: Scandinavia și Canada

În mod surprinzător, țări recunoscute pentru iernile lor grele, precum Norvegia, Suedia și Canada, au reușit să depășească provocările climatice și să valorifice cu succes energia solară. Acest lucru demonstrează că tehnologia și strategia adecvată pot transforma chiar și cele mai dificile condiții meteorologice într-un avantaj.

Deși Scandinavia are zile extrem de scurte în timpul iernii, țările din această regiune au găsit metode eficiente pentru a maximiza producția de energie solară:

Captarea luminii difuze: Panourile solare utilizate în Norvegia și Suedia sunt proiectate să capteze lumina difuză, chiar și atunci când cerul este acoperit de nori. Această tehnologie permite producerea de energie chiar și în condiții de iluminare redusă.
Reflexia zăpezii: Zăpada joacă un rol neașteptat în îmbunătățirea performanței panourilor solare. Reflexia zăpezii crește cantitatea de lumină captată de panouri, compensând astfel lipsa soarelui direct.
Sisteme de degivrare și monitorizare inteligentă: În Suedia, multe parcuri fotovoltaice din nordul țării sunt dotate cu sisteme de degivrare, care împiedică acumularea zăpezii pe panouri. În plus, tehnologiile de monitorizare inteligentă permit ajustarea în timp real a unghiului panourilor pentru a optimiza producția de energie.

Canada, o țară cu ierni aspre și temperaturi foarte scăzute, se numără printre liderii în utilizarea energiei solare, mai ales în regiuni precum Alberta:

Număr ridicat de zile însorite: Alberta, de exemplu, beneficiază de un număr mare de zile însorite chiar și pe timpul iernii, ceea ce face ca energia solară să fie o sursă viabilă de energie regenerabilă.
Unghi optim al panourilor: În Canada, panourile solare sunt instalate cu un unghi special conceput pentru a permite zăpezii să alunece și pentru a maximiza captarea luminii solare în lunile de iarnă.
Infrastructură de întreținere robustă: Parcurile solare din Canada sunt dotate cu structuri rezistente la temperaturi extreme și greutatea zăpezii. În plus, procesele de curățare și întreținere sunt integrate pentru a preveni acumularea zăpezii pe termen lung.

Parc fotovoltaic în Kingston, ON, Canada

Lecții pentru România

Experiența Scandinaviei și Canadei arată că iarna nu trebuie să fie un obstacol major. România, având un potențial solar bun în regiuni precum Dobrogea sau Oltenia, ar putea adopta următoarele măsuri:

Optimizarea designului panourilor: Unghiuri mari și structuri rezistente la vânt și zăpadă.
Tehnologii moderne: Implementarea sistemelor automate de curățare și încălzire.
Monitorizare constantă: Utilizarea senzorilor pentru a detecta acumularea zăpezii și ajustarea funcționării sistemului.

Prin adaptarea infrastructurii și utilizarea tehnologiilor avansate, energia solară poate rămâne o soluție viabilă chiar și pe timp de iarnă, chiar și în regiunile cu zăpezi abundente.

Alegerea unor panouri solare și a unui sistem de montaj adecvat pentru regiunile cu ninsori abundente este crucială pentru maximizarea producției de energie și protejarea panourilor. Este recomandat să optați pentru panouri cu o capacitate mare de rezistență la încărcătura de zăpadă, capabile să suporte greutatea zăpezii și gheții. Panourile monocrisaline sunt preferate, deoarece au o performanță mult mai bună în condiții reci și cu zăpadă, comparativ cu cele policristaline.

Cunoașterea metodelor de prevenire a acumulării de zăpadă și gheață pe panourile solare este esențială pentru menținerea eficienței acestora și maximizarea producției de energie pe timpul iernii. Metode eficiente, precum ajustarea unghiurilor de înclinare, utilizarea sistemelor de încălzire și aplicarea straturilor anti-zăpadă, pot ajuta la menținerea panourilor curate și funcționale în condiții de ninsoare.

Dr. Mădălina Nechifor

Vlad Zamfira 5/21/24 Vlad Zamfira 5/21/24

Cum "pensionăm" panourile solare și ce se întâmplă când acestea ies din uz?

Primele generații de panouri solare „casnice” ajung abia acum la sfârșitul vieții lor. Cu aceste unități apropiindu-se acum de finalul duratei de utilizare, experții spun că este nevoie urgentă de acțiune. Dacă procesele de reciclare nu vor fi implementate, până în anul 2050 vom avea 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice în gropile de gunoi la nivel global.

Putem împiedica panourile solare să devină "munți de deșeuri"?

Primele generații de panouri solare „casnice” ajung abia acum la sfârșitul vieții lor. Cu aceste unități apropiindu-se acum de finalul duratei de utilizare, experții spun că este nevoie urgentă de acțiune. Dacă procesele de reciclare nu vor fi implementate, până în 2050 vom avea 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice în gropile de gunoi la nivel global.

În medie, panourile solare se degradează cu o rată de 1% în fiecare an. Panourile solare produse astăzi au o estimare de durată de viață între 25 și 35 de ani, influențată de mai mulți factori (tip, calitate, condiții de mediu). Putem însă sa extindem durata lor de viață, să reciclăm corect componente acestora prevenind astfel „munți de deșeuri” pe viitor?

Care este durata de viață a panourilor solare?

Panourile solare produse astăzi au o durată de viață estimată între 25 și 35 de ani și influențată de mai mulți factori, printre care:

Tipul de panou solar: Ordinea descrescătoare a duratei de viață este următoarea: monocristaline, policristaline și amorfe.

Calitatea panoului solar: Panourile solare fabricate de producători de prestigiu tind să aibă o durată de viață mai mare decât cele produse de firme mai puțin cunoscute.
Întreținerea: Panourile solare care beneficiază de curățare și inspecție regulate au tendința de a avea o durată de viață mai lungă.

Condițiile de mediu (Locația): Experiența la temperaturi extreme sau în medii cu umiditate ridicată poate scurta durata de viață a panourilor solare. Astfel panourile solare instalate în zone cu temperaturi moderate, umiditate scăzută și precipitații moderate vor avea o durată de viață mai lungă, iar panourile solare instalate în zone cu temperaturi extreme, umiditate ridicată sau precipitații abundente vor avea o durată de viață mai scurtă.

Exemple specifice legate de locație:

Un panou solar instalat în deșert va fi expus la temperaturi extreme și furtuni de nisip, reducându-i durata de viață.
Un panou solar instalat pe coastă va fi expus la umiditate ridicată și apă sărată, scurtându-i durata de viață.
Un panou solar instalat în zona de deal va fi expus la temperaturi moderate și precipitații moderate, ceea ce îi va prelungi durata de viață.

Importanta progresului tehnologic:

Eficiența: Panourile solare fabricate în 2024 au o eficiență medie de 20-22%, în creștere față de cele fabricate în 2014, care aveau o eficiență de 15-17%.

Noi îmbunătățiri: Panourile solare moderne sunt mai durabile și rezistente la condiții meteorologice severe.
De asemenea, sunt disponibile într-o varietate mai mare de culori și stiluri, facilitând integrarea lor în designul clădirilor.

Cum pot prelungi durata de viață a sistemului meu solar?

La fel cum o mașină funcționează doar pentru un anumit număr de kilometri, sau un echipament își pierde din randament după câțiva ani, degradarea panourilor solare este inevitabilă. Există modalități de a prelungi durata de viață utilă a panourilor solare, asemănător cu schimbarea regulată a uleiului la mașină?Răspunsul este DA.

Putem recicla panourile solare?

Datorită majorității componentelor sale, o bună parte a unui panou solar poate fi reciclat. Modulele solare din siliciu sunt în principal compuse din sticlă, plastic și aluminiu, trei materiale care sunt reciclate în cantități industriale.

Cu toate că reciclarea modulelor este posibilă, procesul de separare a materialelor poate fi laborios și necesită echipamente avansate. Principalele etape implicate în reciclarea cu succes a unui modul solar din siliciu includ:

Eliminarea ramei de aluminiu (100% reutilizabilă)

Separarea sticlei pe o bandă transportoare (95% reutilizabilă).

Prelucrarea termică la 500 °C. Aceasta permite evaporarea componentelor mici din plastic și separarea ușoară a celulelor.

Dizolvarea foilor de siliciu și topirea lor în plăci reutilizabile (în proporție de ~85%).

Putem împiedica panourile solare să devină un "munte de deșeuri"?

Motivul pentru care există atât de puține facilități și informații pentru reciclarea panourilor solare este că până recent nu a existat o cantitate semnificativă de procesat și reutilizat.

China face investiții substanțiale în energia solară, fiind lideri în acest sector și provocând o creștere exponențială a producției și instalării de panouri solare. Această evoluție este crucială pentru lupta împotriva schimbărilor climatice, însă ridică și o problemă majoră: gestionarea adecvată a deșeurilor produse de panourile solare la finalul ciclului lor de viață.

O pregătire neadecvată pentru gestionarea deșeurilor solare poate genera consecințe negative:

Depozitarea inadecvată: Riscul de contaminare a solului și a apei cu substanțe chimice periculoase este crescut.
Incinerarea: Generează emisii de gaze cu efect de seră, accentuând schimbările climatice.
Risipa de resurse valoroase: Componentele precum siliciul, aluminiul și metalele rare din panourile solare pot fi reciclate și utilizate din nou.

Măsuri necesare pentru o gestionare eficientă a deșeurilor fotovoltaice:

Instituirea și aplicarea unor sisteme de colectare și reciclare eficiente: O prioritate este să se faciliteze predarea panourilor solare uzate către centre specializate.
Investiții în cercetare și inovare: Tehnologiile de reciclare a panourilor solare sunt în curs de dezvoltare, dar necesită resurse suplimentare pentru a fi optimizate și extinse.
Cooperare internațională: Este imperativă o colaborare globală pentru a stabili standarde și reglementări eficiente pentru gestionarea deșeurilor fotovoltaice.

Prima generație de panouri solare „casnice” ajunge abia acum la sfârșitul vieții lor. Cu aceste unități apropiindu-se acum de pensionare, experții spun că este nevoie urgentă de acțiune. Dacă procesele de reciclare nu vor fi implementate, până în 2050 vor exista 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice în gropile de gunoi.

Pe 8 octombrie 2023 a fost implementată și o hartă ce ar trebui sa ajute la o conștientizare mai buna a situației. Aici se poate verifica ce țări produc cele mai multe deșeuri de panouri solare

Dacă gestionăm corect aceste deșeuri avem de câștigat pe viitor

Știm că panourile solare pot fi reciclate, întrebarea este ce alte beneficii aduce economiei. Trebuie să fie stabilită o infrastructură adecvată de reciclare a panourilor solare pentru a gestiona volumele mari ce vor fi eliminate curând. Odată pusă la punct această schemă, vom asista la mai mulți factori pozitivi și la noi oportunități economice.

Reciclarea panourilor fotovoltaice va crea mai multe locuri de muncă verzi și o valoare recuperabilă de aproximativ 12 miliarde € până în 2050. Acest flux va intermedia producerea a 2 miliarde de panouri noi, fără a investi în materii prime.

Acest lucru ar permite producerea a aproximativ 630 GW de energie din reutilizarea materialelor uzate anterior. Datorită scăderilor constante ale prețului panourilor solare, tot mai multe gospodării și întreprinderi aleg să investească în sisteme de energie solară, astfel, vor apărea și mai multe oportunități economice în sectorul de reciclare a acestora.

Dr. Mădălina Nechifor

Vlad Zamfira 5/6/24 Vlad Zamfira 5/6/24

China versus restul lumii în cursa pentru dominația energiei solare

În anul 2023 China a implementat o capacitate solară de 216.9 gigawați (GW), depășind astfel întreaga capacitate de 175.2 GW instalată până în prezent în Statele Unite. Această realizare reprezintă un moment semnificativ și subliniază o mare discrepanță în adoptarea energiei solare între cele mai importante economii ale planetei.

Poate fi China prinsă din urmă în acest domeniu și unde sunt celelalte mari economii în această cursă?

În anul 2023 China a implementat o capacitate solară de 216.9 gigawați (GW), depășind astfel întreaga capacitate de 175.2 GW instalată până în prezent în Statele Unite. Această realizare reprezintă un moment semnificativ și subliniază o mare discrepanță în adoptarea energiei solare între cele mai importante două economii ale planetei, dar și restul marilor actori economici.

Este China deja o super-putere în acest domeniu?

În 2024 prognozele indică faptul că statul chinez își va menține poziția de lider mondial în domeniul extinderii energiei solare prin instalarea a peste 100 GW de capacitate fotovoltaică nouă, reprezentând aproape jumătate din totalul global. Asta în vreme ce restul lumii va instala în jur de 120 GW de capacitate fotovoltaică nouă, iar acest lucru înseamnă că în anul 2024 aproape o instalare de panouri solare din două, va avea loc în China, consolidându-și astfel poziția în fruntea lumii în domeniul energiei regenerabile, cu o marjă semnificativă.

Top 5 națiuni în producția de energie solară în 2023:

1. China — 609 GW

2. Statele Unite — 161 GW

3. Japonia — 90 GW

4. Germania — 81,7 GW

5. India — 73,31 GW

De ce este China un lider detașat în industria fotovoltaică?

Reușita Chinei este mai degrabă rezultatul strategiei sale economice și nu un demers legat de angajamentele pentru combaterea schimbărilor climatice.
Dominanța Chinei în industria solară nu este un fenomen recent, ci rezultatul unei planificări strategice și al unor investiții constante.
Punctul de cotitură a avut loc la începutul anilor 2000, când China a țintit poziția de lider mondial în domeniul energiilor regenerabile.
Angajamentul a fost vizibil sub forma politicilor guvernamentale, a stimulentelor financiare și a strategiilor agresive de expansiune.
Cu o piață internă vastă, producătorii chinezi pot produce panouri solare și componente în cantități enorme, reducând astfel costurile de producție.

Creșterea impresionantă a Chinei în domeniul energiei eoliene și solare, precum și a vehiculelor electrice, are la bază capacitatea sa de a fabrica la scală largă (peste 80% din capacitatea globală de producție solară în perioada 2023-2026), fiind al 3-lea stat din lume ca suprafață totală cu un potențial calitativ ridicat, precum și abilitatea de a aloca fonduri în mod competitiv. Pe de altă parte, în ciuda realizărilor sale impresionante în domeniul energiei regenerabile, China rămâne unul dintre cei mai mari poluatori din lume.

Paradoxul ultimelor decenii — Inventat în SUA, made in China

Competiția dintre China și Statele Unite în domeniul energiei solare este marcată de rolul de lider pe care îl joacă ambele țări și de punctele lor forte diferite. China s-a impus ca o putere globală în producția de panouri solare și componente, dominând acest sector datorită capacităților sale masive de fabricație și mărimii economiei sale.

În schimb, Statele Unite, deși cu un potențial solar ridicat, s-au concentrat mai mult pe inovație tehnologică și cercetare, contribuind constant la progrese în domeniul tehnologiilor solare, al stocării energiei și al integrării în rețea, rămânând astfel înn urma Chinei. Recent, companiile americane au excelat în producerea de panouri solare cu eficiență ridicată și tehnologii solare de ultimă generație. Texas ocupă locul doi, după California, în ceea ce privește capacitatea de stocare a bateriilor.

În 2023, Statele Unite au realizat progrese semnificative în sectorul energiei solare, aliniindu-se cu obiectivul administrației Biden de a atinge o rețea 100% curată până în 2035. Anul trecut, panourile fotovoltaice (PV) au reprezentat aproximativ 46% din noua capacitate de generare a energiei electrice din Statele Unite, comparativ cu 4% în 2010. Relocarea producției de panouri fotovoltaice cu siliciu cristalin în Statele Unite până în 2035 ar putea reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 30% și consumul de energie cu 13% față de nivelurile din 2020, potrivit cercetatorilor de la Universitatea Cornell.

Unde sunt celelalte mari economii în această cursă?

Japonia ocupă locul trei la nivel mondial, cu o capacitate totală instalată de energie fotovoltaică de 84.91 GW la finalul anului 2022. De asemenea, niponii își îndreaptă eforturile către dezvoltarea unor tehnologii solare avansate, precum energia solară spațială (SBSP) și celulele solare flexibile de ultimă generație.
India are un potențial bogat, cu aproximativ 5.000 de trilioane kWh de energie care ajung anual pe suprafața sa. La nivel global, India se află pe locul cinci în ceea ce privește energia solară, cu o capacitate totală de energie fotovoltaică (PV) ce a crescut de 30 de ori în ultimii 9 ani și se ridică la 73,31 GW în decembrie 2023. Potențialul de energie solară al Indiei este estimat la 748 GWp, conform estimărilor Institutului Național de Energie Solară (NISE).
Germania, cea mai mare economie din Europa, se situează pe locul patru în ceea ce privește capacitatea solară instalată. Federația industriei solare din Germania (BSW) a anunțat recent că în 2023 au fost instalate aproximativ 14 GW de capacitate nouă, ducând la o capacitate solară cumulată de 81,7 GW. Pe fondul războiului dintre Rusia și Ucraina, Germania își propune să accelereze proiectele de energie eoliană și solară pentru a reduce dependența externă de energie.
Europa, cu o cotă de piață de 17,6%, a avut o evoluție cu suișuri și coborâșuri. Germania, Italia și Olanda au înregistrat creșteri importante în ceea ce privește noile instalări, în timp ce Spania și Portugalia par să stagneze, iar Franța a redus numărul de GW instalați comparativ cu anul 2022.
America Centrală si de Sud, condusă în principal de Brazilia, a crescut cota de piață de la 6% la 8%. Brazilia și Mexic și-au dublat cantitatea de GW instalată din 2022 până în 2023. În schimb, Chile a instalat doar jumătate din energia solară în 2023 comparativ cu 2022

Orientul Mijlociu și Africa de Nord - Posibili actori determinanți în viitor?

Regiunea MENA (Middle-East & North Africa) deține aproximativ 50% din rezervele globale de petrol iar emisiile relativ scăzute și costurile economice vor menține MENA ca ultimul furnizor de petrol și gaze naturale din mixul energetic global.

În contrast, conform Agenției Internaționale a Energiei Regenerabile, costurile de producție a energiei solare în regiunea MENA sunt de cinci ori mai mici decât media globală. De exemplu, proiectul solar Al Shuaiba de 600 MW din Arabia Saudită a primit cea mai mică ofertă LCOE (cost mediu al energiei electrice) de 0,0104 USD per kWh.

Puncte forte ale regiunii MENA

Resurse solare și eoliene bogate: Regiunea MENA beneficiază de o cantitate semnificativă de lumină solară și vânt, făcând din energia solară și eoliană surse de energie promițătoare. Investițiile în proiecte de energie solară și eoliană pot contribui la reducerea dependenței de combustibilii fosili și la diversificarea mixului energetic.
Poziție strategică: Regiunea MENA este situată convenabil între Europa, Asia și Africa, ceea ce o face un hub ideal pentru exportul de energie regenerabilă. Acest lucru poate contribui la securitatea energetică globală și la reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră.
Accesul la capital/finanțare cu costuri reduse: Țările din Golful Persic, exportatoare de energie, găzduiesc unele dintre cele mai mari fonduri suverane de investiții (SWFs) din lume. Aceste fonduri abordează riscul și randamentul din perspectiva generațiilor viitoare, ceea ce le permite să aloce capital către domenii emergente ale tehnologiilor cu emisii reduse de carbon. Spre deosebire de firmele cu capital privat sau investitorii corporativi, SWFs nu sunt presate să ofere profituri rapide investitorilor lor, astfel multe dintre aceste fonduri investesc activ în tehnologii noi, cu emisii reduse de carbon.
Cooperare regională: Cooperarea regională între țările din MENA este esențială pentru a dezvolta o piață regională de energie regenerabilă și pentru a depăși provocările comune.

— Emiratele Arabe Unite: Au investit masiv în proiecte de energie solară și au devenit un lider global în acest domeniu.
— Maroc: A dezvoltat un plan ambițios de energie regenerabilă care vizează creșterea ponderii energiei regenerabile în mixul energetic național la 52% până în 2030.
— Egipt: Găzduiește unul dintre cele mai mari parcuri solare din lume, Benban Solar Park, care are o capacitate de 1,65 GW.

Pentru regiunea MENA, marea provocare este cea economică si nu cea climatică, strategia lor fiind de a combina atât energia regenerabilă, cât și cea provenită din combustibilii fosili decarbonizați.

Eforturile globale de decarbonizare pot debloca vaste oportunități strategice și pot poziționa MENA în centrul unei economii de energie verde în plină dezvoltare. Inițiative pilot au prins deja contur în regiune, precum fabrica de hidrogen verde din Neom, demonstrând oportunitatea de a reproduce astfel de proiecte ale pionierilor din zonă.

În ceea ce privește piața americană, aceasta trebuie să depășească provocări precum integrarea în rețea și inconsecvențele politicilor pentru a ține pasul cu ritmul Chinei.

Este important de remarcat că atât China, cât și Statele Unite, împreună cu alți jucători majori precum UE și India, joacă un rol crucial în stimularea adoptării energiei solare la nivel global și în tranziția către un viitor energetic mai sustenabil.

Dr. Mădălina Nechifor

Vlad Zamfira 3/11/24 Vlad Zamfira 3/11/24

Panourile solare și sistemele de irigație – Revoluție în SUA și India- Vis în România

India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?

Energia solară este una curată, ecologică, însă, de obicei, necesită extinderi considerabile de teren. India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului său de irigații, ar putea lua exemplu?

Un colos economic în căutarea de soluții energetice mai verzi

Economia Indiei este deja una din cele mai mari ale planetei iar populația sa, una aproape de 1,4 miliarde de oameni, necesită cantități enorme de energie. În același timp sectorul agricol constituie aproape o cincime din PIB-ul său.

India a găsit o soluție alternativă de a transforma canalele de apă în „rețele luminoase” de panouri solare. Datele Băncii Mondiale arătau că în 2014 ~ 37% din agricultura Indiei era aprovizionată de irigații iar în prezent această pondere ar fi la aproximativ jumătate, arătând un progres notabil în ultimul deceniu.

Capacitatea instalațiilor solare cumulate din India se ridica la ~37 GW până la sfârșitul primului trimestru al anului 2020 însumând 9,8% din capacitatea totală de energie. În același timp însă ~62% din energia Indiei era produsă în termocentrale (53,3% cărbune, ~7% metan ș.a), în ușoara scădere față de anul 2019 unde ponderea era de 63.1%. Progresul în domeniul energiei solare în ultimii 3 ani a fost unul remarcabil, ajungând la 15,9% din capacitatea totală iar până în 2030 iar obiectivul Indiei este să ajungă la generarea 500 GW din resurse regenerabile, 280 GW fiind de natură solară.

Deja regiunile Rajastan și Gujarat sunt în topul național al producției de energie electrică solară. De asemenea în Gujarat există o rețea de canale de 80.000 km. Conform estimărilor locale, chiar dacă doar o treime din această rețea de canale este utilizată pentru instalarea de centrale fotovoltaice solare, se pot genera până la 18.000 MW de energie, ceea ce va permite, de asemenea, economisirea a 90.000 de acri de teren. (~ 37000 ha). Beneficiile parcurilor solare montate deasupra canalelor nu se limitează doar la producția locală de energie și economisirea terenului. În primul rând, parcurile solare pot fi construite mult mai rapid decât centralele convenționale pe bază de cărbune sau gaze. În plus, acoperirea canalelor contribuie la reducerea evaporării apei, ceea ce duce la disponibilitatea crescută de apă pentru agricultură și consum uman.

Totodată, nu doar apa poate beneficia de panourile solare de deasupra, ci și panourile solare beneficiază de prezența apei sub ele. Curentul apei contribuie la menținerea temperaturii panourilor la un nivel mai scăzut, ceea ce îmbunătățește eficiența acestora cu cel puțin 2,5-5%.

Care sunt impedimentele?

Ca și în cazul panourilor solare amplasate pe sol sau pe acoperișuri, este necesară curățarea regulată a panourilor, deoarece producția de energie electrică scade atunci când se acumulează praf pe suprafața lor. Întreținerea și operarea proiectelor situate deasupra canalelor reprezintă o provocare semnificativă, deoarece necesită construirea de rampe pentru a permite accesul și curățarea acestora.

Configurația sinuoasă a canalelor poate impune unele restricții. Pentru a maximiza captarea energiei solare, panourile ar trebui să fie aliniate spre sud, însă direcția canalului nu poate fi schimbată la nevoia instalației solare.

De asemenea, panourile solare pot deveni un obstacol pentru activitățile de întreținere a canalelor sau pentru îndepărtarea nămolului, iar în multe cazuri, copacii de-a lungul canalelor trebuie tăiați pentru a asigura o zonă fără umbre.

Panourile solare instalate pe canalele de apă par a fi o soluție potrivită. De ce nu sunt ele mai des adoptate?

Conform unor studii se estimează că acoperirea canalelor din California cu panouri solare ar putea produce cantitatea de energie necesară pentru a alimenta Los Angeles pentru o mare parte a anului.

Acest studiu realizat de Universitatea din California, Merced, sprijină această idee, calculând că acoperirea celor 6.437 de kilometri de canale din California cu panouri solare ar putea economisi aproximativ 240 miliarde de litri de apă și, în plus, ar putea genera o capacitate de 13 gigawați de energie electrică. Această producție ar fi suficientă pentru a alimenta întregul oraș Los Angeles de la începutul anului până în octombrie.

Statul a investit 20 de milioane USD din fonduri publice pentru a transforma proiectul pilot într-o colaborare tripartită între sectoarele privat, public și academic. Aproximativ 2,6 kilometri de canale, cu lățimi variind între 6 și 33 m, vor fi echipate cu panouri solare la o înălțime cuprinsă între 1,5 și 4,5 m deasupra solului.

Este România fiabilă pentru acest tip de tehnologie? Putem învață din experiență Indiei și noi?

Resursele României sunt destul de modeste, având la data de 20.10.2023 canale de irigații operaționale însumând 2,703.72 km, conform ANIF.

În martie 2024, vor începe lucrările la Canalul Siret-Bărăgan, pentru încă 35 de kilometri. Guvernul român ar putea utiliza această nouă invenție pentru a revitaliza canalul Siret-Bărăgan. Ingineria nu este atât de complexă nici măcar atunci când vine vorba de construirea acestor canale solare. Acestea pot fi realizate utilizând un schelet de oțel care se întinde peste un canal și apoi pot fi acoperite cu panouri solare. India a calculat pentru construirea unei porțiuni de 25 de mile (aprox. 40km) un cost de aproximativ 14 milioane de dolari.

La data de 24 iunie 2021, în sediul MADR (Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale), a avut loc o întâlnire care a reunit profesori de la Facultatea de Energetică a Universității Politehnica București, conducerea integrală a ANIF (Agenția Națională de Îmbunătățiri Funciare) și reprezentanți ANIF din județele cu infrastructură de irigații, experți din SNIF (Sistemul Național de Îmbunătățiri Funciare), ministrul Agriculturii și specialiști din cadrul ministerului.

Subiectul discuției a fost proiectul pilot privind implementarea sistemelor de irigații care utilizează energia fotovoltaică, acest proiect putând fi instalat atât pe canalele de irigații, cât și pe terenurile neproductive.

In cadrul planului RePowerEU pentru 2023 a fost propusă instalarea unei capacități totale de 130 MW pentru producerea de energie electrică din energie solară cu tehnologie fotovoltaică flotantă pe infrastructura sistemelor de hidroameliorații administrate de ANIF.

Perspectiva viitoare pare optimistă, însă nu datorită susținerii guvernamentale la nivel național sau european. TMK Hydroenergy Power, în colaborare cu Innovation Norway, dezvoltă pe lacul Grebla primul sistem plutitor de producere a energiei solare, cu o capacitate de producere de peste 1 milion de kilowați pe an. Această inițiativă va conduce la o diminuare anuală a emisiilor de gaze cu efect de seră cu mai mult de 300 de tone de dioxid de carbon.

Cantitatea de energie electrică furnizată de panourile solare „plutitoare” vs. terestre + diferențele de costuri

Cercetătorii de la Institutul Copernicus din cadrul Universității Utrecht din Olanda, au concluzionat că centralele fotovoltaice plasate în largul mării ar putea avea o productivitate mai mare decât cele așezate pe uscat, în urma unei simulări care a comparat un proiect din Marea Nordului cu un sistem tradițional amplasat pe un câmp de testare fotovoltaic în aer liber din Utrecht.

În cadrul simulării, panourile solare amplasate pe sol au generat 1.192 kWh anual pentru fiecare kilowatt instalat. În același context, sistemul plutitor a obținut o productivitate mai mare, ajungând la 1.346 kWh, ceea ce reprezintă o creștere de 12,96%. De asemenea, cercetătorii au observat că iradierea globală orizontală (GHI) - adică cantitatea totală de radiație solară primită pe o suprafață orizontală - a fost cu 8,54% mai mare în cazul sistemului plutitor.

Atunci când comparăm cele două tipuri de panouri solare, se observă că toate dezavantajele panourilor solare plutitoare, cum ar fi intermitența accesului sau poluarea (inclusiv emisiile de gaze cu efect de seră) asociate cu extracția și producția materialelor utilizate pentru construcția lor, corespund și panourilor solare terestre.

În schimb, avantajele panourilor solare plutitoare nu pot fi atribuite celor terestre. Acestea reprezintă, în esență, o versiune mai avansată a celor terestre. Cu toate acestea, dacă ne concentrăm asupra aspectului costurilor, trebuie menționat că instalarea panourilor solare plutitoare este mai costisitoare decât instalarea celor terestre. Estimările arată că, costul de instalare al panourilor solare plutitoare este cu aproximativ 10% până la 15% mai mare decât cel al panourilor solare terestre, din cauza necesității de a produce flotoare suplimentare.

Însă în ceea ce privește costurile de operare și întreținere, surprinzător, ele sunt foarte asemănătoare. Chiar dacă există costuri suplimentare asociate cu activități precum accesul la panourile solare plutitoare amplasate la distanță mare de mal sau efectuarea de lucrări preventive la ancorații și la liniile de ancorare, aceste costuri suplimentare sunt compensate de eliminarea necesității întreținerii gardurilor, precum și de întreținerea vegetației, care este adesea necesară în cazul panourilor solare terestre pentru a le menține reci.

O tehnologie pentru prezent cu potențial pe viitor?

Astăzi, eficiența panourilor solare, adică proporția de energie din lumină solară care poate fi transformată în energie electrică, se situează în general între 15% și 20%. Dacă un panou solar cu o eficiență inițială de 20% atinge temperaturi de 45°C sau 55°C, eficiența sa scade în intervalul de la 18% la 18,8%, respectiv, de la 17% la 18,2%.

Acesta este contextul în care apare conceptul de panouri solare plutitoare. Observând că panourile solare de pe uscat nu funcționează la potențialul lor maxim din cauza temperaturilor ridicate, oamenii de știință au propus folosirea apei ca agent de răcire pentru a menține temperaturile panourilor solare la nivele mai scăzute. Acest lucru ajută la prevenirea pierderilor de energie cauzate de temperaturile ridicate.

Datorită stadiului său incipient, tehnologia panourilor solare plutitoare actuale implică un cost inițial de instalare mai ridicat. Cu toate acestea, atunci când evaluăm impactul său pe termen lung în reducerea pierderilor de energie cu până la 15%, pe o durată de viață a panourilor solare de 25 de ani, parcul fotovoltaic plutitor devine de fapt o opțiune mai rentabilă. Se poate argumenta că avantajele sale depășesc cele ale panourilor solare terestre.

Prin urmare, guvernele la nivel național dar și Uniunea Europeană la nivel regional ar trebui să ia în considerare includerea tehnologiei panourilor solare plutitoare în mixul lor energetic și să o integreze în strategiile de tranziție către sursele regenerabile de energie.

Dr. Mădălina Nechifor

Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iași. Principalul obiect de studiu îl reprezintă energia regenerabilă solară. Astfel proiectul dezvoltat de Mădălina - "Acoperișul tău Solar" este o inițiativă care dorește să crească conștientizarea publică a efectelor benefice utilizării de panouri solare, și a energiei regenerabile în general. Cred în acțiuni imediate, focusate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la unele dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea actuală.

Vlad Zamfira 1/8/24 Vlad Zamfira 1/8/24

România și aderarea la Alianța Solară Internațională - O garanție pentru un Viitor Energetic Sustenabil?

Decizia de a se alătura Alianței Solare, în cadrul conferinței internaționale COP 28, reprezintă un moment de cotitură în modalitatea în care țara noastră generează și consumă energie. Angajamentul României este de a instala o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați până în 2030, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile.

Conform analizelor România a produs în luna Noiembrie o cantitate de aproximativ 1,45 GWh de energie fotovoltaică, aproximativ 0,86 % din cantitatea totală de energie electrică disponibilă, iar în ultimele 12 luni cea mai mare producție a fost înregistrată de hidroenergie, energia solară reprezentând doar 1.32%, un procent foarte mic raportat la potențialul tării noastre.

Deși ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) ne plasează pe locul 182 din 210 țări analizate din punct de vedere al potențialului fotovoltaic, România se află în mijlocul unei transformări semnificative în sectorul energetic.

Decizia de a se alătura Alianței Solare Internaționale, în cadrul COP 28 , poate reprezenta un moment de cotitură pentru țara noastră și producția viitoare de energie solară. Angajamentul României este de a instala o capacitate de energie solară de peste 8 Gigawați până în 2030, reprezentând 24% din consumul final brut de energie electrică din surse regenerabile.

Ce este Alianța Solară?

Alianța Solară Internațională (ISA) este o organizație internațională din care fac parte 122 de state, ce are ca scop promovarea și extinderea rețelei de energie solară în întreaga lume.

România a aderat la ISA în decembrie 2023, ca parte a angajamentului său de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și de a dezvolta infrastructura actuală fotovoltaică. Principalele obiective ISA includ:

oferirea de asistență tehnică și financiară țărilor membre pentru a le ajuta să dezvolte capacități solare.
asigurarea accesului la energie solară pentru un miliard de oameni până în 2030 și reducerea costului energiei solare cu 60% până în 2030.

Provocări și soluții — Ar putea Infrastructura actuală a României să suporte o producție de energie solară de peste 8 Gigawați?

Din perspectivă tehnică, injectarea în rețea a unei cantități semnificative de energie care nu poate fi controlată, fără a fi sincronizată cu curba de consum, conduce la creșterea pierderilor tehnologice (CPT) în sistem. Infrastructura existentă ar avea dezechilibre în rețeaua de joasă tensiune ducând astfel la o supraîncărcare a conductorului de nul, prin circulația unui curent rezidual (care în mod normal ar trebui să fie zero).

Acest aspect reprezintă un factor de cost semnificativ pentru companiile de distribuție. Creșterea necontrolată a capacității instalațiilor de producție de electricitate ale prosumatorilor, în raport cu consumul propriu, și configurarea incorectă a unor invertoare cauzează fenomene precum supratensiunea, depășind adesea pragul de 5% stabilit de Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energiei (ANRE).

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este dată de capacitatea instalată totală de peste 1,1 GW a prosumatorilor. Cu toate acestea, fenomenul prosumatorilor, în ciuda extinderii sale semnificative, pare să se confrunte cu propriile sale provocări, având în vedere constrângerile tehnice și economice ale sistemelor de distribuție în actualul cadru reglementar, care împiedică preluarea și implementarea eficientă a noilor capacități.

Fără îndoială va fi necesară o modernizare a rețelei, necesară pentru preluarea unei producții de energie solară mai mare, dar si pentru expansiunea segmentului energiei eoliene, ce are un potențial foarte mare raportat la consumul de energie existent. Acest scenariu ar putea include îmbunătățirea capacității de transport a rețelei și instalarea de noi echipamente de control ce vor putea gestiona pe viitor cantități mult mai mari de energie electrica verde provenită atât din parcurile solare, dar și din cele eoliene.

Transelectrica a obținut suma de 56,2 milioane de euro prin intermediul componentei REPowerEU a PNRR, destinate finanțării a trei proiecte de investiții esențiale menite să eficientizeze și să modernizeze rețeaua de transport electric. Scopul programului REPowerEU este să sporească flexibilitatea și să abordeze obstacolele din rețeaua electrică, facilitând accelerarea integrării capacităților adiționale de energie regenerabilă și consolidarea rezistenței rețelei.

Aceste îmbunătățiri sunt fezabile și ar putea fi realizate în timp util pentru a atinge obiectivul de 8 Gigawați propus pentru anul 2030, însă implementarea eficientă a infrastructurii necesare și ajustarea politicilor energetice actuale vor necesita eforturi considerabile. Este esențială asigurarea unei tranziții echitabile și sustenabile, luând în considerare impactul asupra comunităților locale.

De asemenea, investițiile în educație și pregătirea forței de muncă pentru industria solară sunt esențiale. Dezvoltarea de programe educaționale și formare specializată va asigura că avem resurse umane pregătite să gestioneze și să conducă sectorul solar în viitor.

România ar putea beneficia nu doar de avantaje ecologice ci și economice

Prin promovarea și investiția în sursele de energie solară, țara noastră poate reduce dependența de sursele tradiționale de energie, precum combustibilii fosili. Această tranziție nu numai că va avea beneficii în combaterea efectelor schimbărilor climatice, dar va contribui și la diversificarea mixului energetic, creând o rețea mai robustă și mai rezilientă.

Finanțarea ISA va fi un impuls important pentru dezvoltarea energiei solare în România deoarece va ajuta țara să își atingă obiectivele de energie regenerabilă și să reducă dependența sa de energia fosilă. Un alt aspect crucial este generarea de locuri de muncă în sectorul energiei solare. Odată cu extinderea capacităților de producție și dezvoltarea infrastructurii asociate, se va deschide calea pentru noi oportunități de angajare în domenii precum inginerie, cercetare și instalare a echipamentelor solare.

Prin aderarea la Alianța Solară, România va avea acces la resurse și expertiză la nivel internațional, stimulând inovația și cercetarea în domeniul energiei solare. Colaborarea cu alte țări membre va permite schimbul de cunoștințe și tehnologii avansate, accelerând procesul de adoptare a soluțiilor eficiente și durabile.

Această colaborare internațională poate conduce și la proiecte comune de cercetare, dezvoltare și implementare a tehnologiilor solare, cu beneficii pe termen lung pentru toate țările implicate. Prin investiția în tehnologii inovatoare, România poate deveni un lider regional în domeniul energiei solare și să contribuie la construirea unei societăți mai verzi și mai echitabile.

Care ar fi pașii următori?

România a aderat la Alianța Solară iar cu sprijinul acesteia, țara noastră își poate îndeplini obiectivul de a furniza 24% energie solară până în 2030, reducând astfel emisiile de gaze cu efect de seră.

Plusuri

Ar putea fi create ~40.000 de noi locuri de muncă până în 2030. Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic ar putea crea noi locuri de muncă în sectoare precum energia regenerabilă, construcțiile sustenabile și mobilitatea electrică.
Reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ar reduce poluarea și riscurile legate de schimbările climatice
România ar putea deveni un lider regional în tranziția către o economie verde, ceea ce ar putea aduce beneficii economice și politice.
În ceea ce privește ponderea cărbunelui în mixul energetic românesc, aceasta ar scădea semnificativ în următoarele decenii, pe măsură ce energia solară și alte surse regenerabile vor deveni mai competitive. În scenariul optimist, cărbunele ar putea reprezenta doar o mică parte din mixul energetic românesc până în 2050.

Minusuri

Tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic ar putea fi costisitoare, necesitând investiții semnificative în energie regenerabilă, eficiență energetică și alte măsuri.

O putere instalată de 8 GW energie fotovoltaică înseamnă o creștere de peste 5 ori față de situația din momentul de față. Acum avem doar 1,5 GW de putere solară instalată în capacități de producție a energiei electrice, iar cu un nivel minim de 300 MW noi pe an, am ajunge la 3,5 GW la sfârșitul deceniului. Strategia energetică a României 2022-2030, cu perspectiva anului 2050, prevede o creștere a capacității instalate a energiei solare de la 3,6 GW în 2022 la 7,3 GW în 2030. Acest lucru ar reprezenta o creștere de aproximativ 100%. Pentru asta am avea nevoie de cel puțin 600 MW capacități solare noi date în folosință în fiecare an.

Dr. Mădălina Nechifor

PHD ”Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată”, Universitatea Tehnica ”Gheorghe Asachi” din Iași. Principalul obiect de studiu îl reprezintă energia regenerabilă solară. Astfel proiectul dezvoltat de Mădălina - "Acoperișul tău Solar" este o inițiativă care dorește să crească conștientizarea publică a efectelor benefice utilizării de panouri solare, și a energiei regenerabile în general. Cred în acțiuni imediate, focusate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la unele dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea actuală.

Datele arată o scădere a prețului pentru baterii

Putem împiedica panourile solare să devină "munți de deșeuri"?

Care este durata de viață a panourilor solare?

Cum pot prelungi durata de viață a sistemului meu solar?

Putem recicla panourile solare?

Putem împiedica panourile solare să devină un "munte de deșeuri"?

Dacă gestionăm corect aceste deșeuri avem de câștigat pe viitor

Este China deja o super-putere în acest domeniu?

De ce este China un lider detașat în industria fotovoltaică?

Paradoxul ultimelor decenii — Inventat în SUA, made in China

Unde sunt celelalte mari economii în această cursă?

Orientul Mijlociu și Africa de Nord - Posibili actori determinanți în viitor?

Puncte forte ale regiunii MENA

Un colos economic în căutarea de soluții energetice mai verzi

Care sunt impedimentele?

Panourile solare instalate pe canalele de apă par a fi o soluție potrivită. De ce nu sunt ele mai des adoptate?

Este România fiabilă pentru acest tip de tehnologie? Putem învață din experiență Indiei și noi?

Cantitatea de energie electrică furnizată de panourile solare „plutitoare” vs. terestre + diferențele de costuri

O tehnologie pentru prezent cu potențial pe viitor?

Ce este Alianța Solară?

Provocări și soluții — Ar putea Infrastructura actuală a României să suporte o producție de energie solară de peste 8 Gigawați?

România ar putea beneficia nu doar de avantaje ecologice ci și economice

Care ar fi pașii următori?

Plusuri

Minusuri

InfoClima