Vlad Zamfira 7/8/25 Vlad Zamfira 7/8/25

Ce cred romanii despre energia fotovoltaica: percepții, obstacole si oportunițati

România, comparativ cu alte țări europene, pornește de la un nivel scăzut în ceea ce privește tranziția către energia solară. Printre cauzele acestei situații se numără lipsa unui cadru educațional solid privind beneficiile tehnologiei solare, bariera financiară ridicată pentru gospodării și o rețea birocratică greoaie în procesul de obținere a avizelor și aprobărilor. Totodată, informarea publicului larg cu privire la eficiența energetică a acestor sisteme este limitată, iar multe familii nu cunosc oportunitățile oferite de programele naționale sau europene de finanțare. Așadar deși există oportunități acestea trebuie valorificate mai ales datorită potențialului energiei solare în România.

Conform studiului IPSOS "Attitudes towards Energy 2024", doar 9% dintre români declară că au instalate panouri fotovoltaice pentru generarea de electricitate și 2% au panouri solare termice pentru încălzirea apei.

Liderii europeni in acest clasament sunt:

Italia: 26% panouri fotovoltaice
Spania: 15% fotovoltaice, 6% termice
Germania: 15% fotovoltaice, 7% termice

Răspunsuri la întrebările: Locuința mea principala nu are panouri solare instalate (România 53%), Locuința mea nu poate avea panouri solare instalate (România 33%), Locuința mea are panouri solare instalate pentru generare de energie (România 5%), Locuința mea are panouri solare pentru încălzirea apei (România 4%). Lider în zona Europei centrale și de Est sunt polonezii.

Care sunt programele guvernamentale actuale ce pot ajuta consumatorii casnici români?

Pentru a sprijini tranziția către surse de energie regenerabilă și a crește numărul prosumatorilor, autoritățile române au implementat mai multe programe de sprijin și au actualizat cadrul legislativ aferent. Deși România a făcut progrese importante în sprijinirea energiei solare la nivel de gospodărie, provocările birocratice și limitările rețelei electrice rămân obstacole majore. Programele guvernamentale și europene trebuie dublate de digitalizare, transparență și extinderea sprijinului către noi categorii de beneficiari, cum ar fi chiriașii sau asociațiile de proprietari.

1. Programul Casa Verde Fotovoltaice (AFM)

Acesta este principalul program de subvenționare a instalării de panouri solare pentru persoane fizice. Oferă o finanțare nerambursabilă de până la 20.000 lei pentru sisteme fotovoltaice de minimum 3 kW, cu o cofinanțare minimă de 2.000 lei din partea solicitantului. Programul acoperă achiziția panourilor, invertorului, tablourilor electrice, lucrările de montaj și punerea în funcțiune. Pentru a fi eligibilă, gospodăria trebuie să fie racordată la rețeaua națională de electricitate și să dispună de un acoperiș funcțional. Începând cu anul 2023, dosarele se depun online, însă platforma dedicată acestui proces a înregistrat probleme tehnice recurente.

2. Fonduri europene – PNRR Componenta C6: Energie

Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are alocate fonduri semnificative pentru tranziția verde. Aceste fonduri vizează sprijinirea comunităților energetice locale, formate din grupuri de cetățeni sau autorități care produc și consumă energie regenerabilă. De asemenea, sunt finanțate proiecte de modernizare a infrastructurii energetice, cum ar fi contorizarea inteligentă, dezvoltarea de rețele flexibile și crearea de interconectări. În plus, se încurajează investițiile în zonele rurale sau vulnerabile din punct de vedere energetic. Sprijinirea comunităților energetice locale (grupuri de cetățeni, cooperative care produc și consumă energie regenerabilă).

3. Alte programe în desfășurare sau propuse:

Există și alte programe în desfășurare sau propuse care contribuie la tranziția energetică. Printre acestea se numără programul pentru eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale, care poate include și soluții solare integrate. De asemenea, în unele județe sau primării funcționează programe locale ce oferă sprijin adițional pentru instalarea de panouri fotovoltaice. În paralel, sunt în curs de elaborare inițiative legislative care vizează facilitarea instalării de sisteme solare pe blocurile de locuințe.

4. Cadrul legislativ actual din România

Legea 123/2012 – privind energia electrică și gazele naturale

Reglementează dreptul consumatorului de a deveni prosumator (producător + consumator).
Prevede facilități de racordare la rețea și vânzare a surplusului de energie electrică.

OUG 143/2021 – actualizare majoră

Introduce definiția prosumatorului și stabilește reglementări privind compensarea cantitativă: energia livrată în rețea poate fi scăzută din consumul propriu.
Simplifică procesul de autorizare și racordare pentru sisteme de până la 400 kW.
Prevede eliminarea unor taxe și avize pentru prosumatori persoane fizice.

Rolul ANRE

Publică Ghiduri și norme tehnice pentru racordare, facturare și funcționarea prosumatorilor.
Supraveghează aplicarea legislației și gestionează relația cu distribuitorii.

Predicții pentru anul urmator

Conform tendințelor actuale, adoptarea panourilor solare în România este într-o fază de expansiune accelerată. Chiar dacă doar 9% dintre gospodării aveau panouri fotovoltaice în 2024, interesul manifestat în sondaje – 24% dintre români afirmând că este „probabil” sau „foarte probabil” să instaleze un sistem solar în următoarele 12 luni – indică o posibilă dublare sau chiar triplare a numărului de prosumatori până la sfârșitul anului 2026.

Răspunsurile la întrebarea: Cât de probabil ar fi să instalați panouri solare pentru locuințe? În România 24% declarau că ar fi foarte probabil în vreme ce 54% puțin probabil

Se preconizează o creștere exponențială a numărului de prosumatori în România. Dacă în 2024 existau aproximativ 140.000 de prosumatori, estimările RPIA și AFM indică faptul că până în 2026 acest număr va depăși pragul de 500.000. În paralel, capacitatea cumulată instalată ar putea ajunge la peste 2,5–3 GW, în regim de autoconsum și injecție în rețea, sprijinită de subvenții și de scăderea costurilor tehnologiei solare. Totodată, se anticipează o diversificare a aplicațiilor, cu o creștere semnificativă a proiectelor solare dedicate instituțiilor publice precum școli, spitale, sedii administrative, dar și IMM-urilor.

Programul Casa Verde Fotovoltaice va continua cu fonduri extinse, iar digitalizarea procesului de înscriere are potențialul de a reduce timpul de aprobare sub 30 de zile. În același timp, comunitățile energetice locale vor deveni eligibile pentru linii dedicate de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare. De asemenea, se preconizează introducerea unui mecanism de compensare financiară parțială, care va înlocui actualul sistem de compensare cantitativă, în contextul armonizării legislației naționale cu reglementările Uniunii Europene. Pe fondul unei cereri în creștere, există și riscul apariției unui decalaj între aprobarea proiectelor și instalarea efectivă, în cazul în care nu este fluidizat întregul proces administrativ.

Principalele obstacole pentru cei care doresc instalarea panourilor fotovoltaice

Deși interesul pentru energia solară este în creștere în România, numeroși factori continuă să limiteze ritmul de adopție a sistemelor fotovoltaice la scară largă. Sondajul Ipsos arată că doar 9% dintre români au deja instalate panouri fotovoltaice, iar 24% iau în considerare această opțiune în viitorul apropiat. Însă între intenție și implementare rămâne un decalaj semnificativ, generat de următoarele obstacole:

Costul inițial ridicat
Cel mai frecvent motiv invocat (61% dintre respondenți) este investiția inițială necesară pentru achiziția și instalarea panourilor. Deși programele precum Casa Verde oferă subvenții semnificative, mulți români nu dispun de suma necesară pentru cofinanțare sau nu sunt eligibili. Lipsa unor opțiuni de finanțare flexibile (credite verzi, leasing pentru panouri etc.) agravează această problemă.
Limitări legate de tipul locuinței
Aproximativ 20% dintre respondenți afirmă că nu pot instala panouri solare din cauza faptului că locuiesc la bloc sau într-un imobil cu acoperiș comun. În lipsa unui cadru legislativ clar pentru instalarea panourilor pe clădiri colective și a unor soluții tehnice adaptate pentru zonele urbane dense, o mare parte a populației rămâne exclusă din procesul de tranziție energetică.
Lipsa de informații și sprijin tehnic
Un procent semnificativ (13%) declară că nu are suficiente informații despre procedura de instalare, beneficiile economice și tehnice ale panourilor solare sau etapele necesare pentru obținerea finanțării. De asemenea, lipsa unei platforme centralizate cu pașii necesari descurajează inițiativa personală, mai ales în rândul populației în vârstă sau din mediul rural.
Lipsa de încredere în eficiență și durabilitate
6% dintre români nu percep beneficiile reale ale utilizării panourilor solare. Motivele includ lipsa de transparență a ofertelor comerciale, îndoieli cu privire la performanța în sezonul rece și mituri precum „nu merită în România din cauza iernii” sau „panourile se strică rapid”.
Birocrația și durata mare a procesului de aprobare
Deși legislația a fost simplificată parțial prin OUG 143/2021 și Ghidurile ANRE, în practică mulți cetățeni întâmpină întârzieri considerabile în procesul de aprobare, obținerea avizelor și conectarea efectivă la rețea. Lipsa digitalizării și personalului suficient în unele primării sau birouri ale distribuitorilor contribuie la această problemă.
Deficiențe în infrastructură
În special în mediul rural, rețeaua electrică nu este întotdeauna pregătită să absoarbă surplusul de energie generat de prosumatori. Fără modernizarea infrastructurii de distribuție și implementarea de soluții inteligente (contorizare dinamică, baterii locale etc.), extinderea numărului de sisteme fotovoltaice va fi limitată.

România are zone cu potențial solar ridicat

Harta alăturată (Sursa ESMAP) prezintă distribuția radiației solare utile pentru sisteme fotovoltaice la nivel național, conform Solargis și Băncii Mondiale. Zonele sudice, precum Dobrogea, Oltenia și sudul Munteniei, se remarcă prin cele mai ridicate valori anuale de PVOUT, între 1314–1387 kWh/kWp.

Aceste regiuni beneficiază nu doar de radiație solară ridicată, ci și de infrastructură relativ bine dezvoltată. În Dobrogea, de exemplu, există deja inițiative de tip cooperative energetice locale, unde mai mulți prosumatori colaborează pentru a-și optimiza producția și consumul. Potențialul acestor regiuni poate fi valorificat și prin proiecte pilot susținute de autoritățile locale sau universități tehnice.

Adopția panourilor solare în România: Încă la început, dar cu potențial considerabil

Deși procesul de adopție a panourilor solare este încă redus în România, intenția este considerabilă. Programele guvernamentale precum Casa Verde, fondurile europene prin PNRR și simplificarea legislației pot impulsiona trecerea către locuințe mai verzi. Investiția în panouri solare este rentabilă, mai ales în regiunile cu expunere solară bună, iar România are potențialul să devină un lider regional în domeniul prosumatorilor.

În plus față de programele menționate, există și inițiative la nivel local, în special în zonele metropolitane, care încurajează comunitățile să adopte soluții de producere a energiei regenerabile prin parteneriate public-private. De exemplu, unele primării oferă consultanță gratuită pentru întocmirea dosarului Casa Verde. De asemenea, anumite bănci comerciale oferă credite verzi cu dobânzi preferențiale pentru instalarea de panouri fotovoltaice, completând astfel sursele de finanțare disponibile.

Această intenție crescută vine pe fondul creșterii prețurilor la energie și al instabilității din piețele tradiționale de energie, ceea ce determină tot mai mulți cetățeni să caute soluții alternative. În plus, vizibilitatea crescută a tehnologiei solare în mass-media și pe rețelele sociale contribuie la schimbarea percepției publice, în special în rândul populației tinere și educate din mediul urban.

Mulți potențiali beneficiari abandonează inițiativa după ce se confruntă cu dificultăți în obținerea avizelor, a certificatelor de urbanism sau în relația cu distribuitorii de energie. Totodată, există o lipsă de specialiști autorizați în anumite regiuni rurale, ceea ce duce la întârzieri în proiectare și execuție.

Pentru a accelera această tranziție, este esențial ca autoritățile să continue simplificarea legislației și digitalizarea proceselor de autorizare. De asemenea, campaniile de informare și educare publică trebuie intensificate pentru a înlătura miturile și reticențele legate de energia solară. România nu doar că poate deveni un model regional de succes, dar are și obligația morală și strategică de a valorifica resursele regenerabile disponibile.

BIO

Vlad Zamfira 6/20/25 Vlad Zamfira 6/20/25

Studiu: Ce cred românii despre măsurile de eficientizare energetică a locuințelor?

Eficiența energetică a locuințelor noastre reprezintă un element esențial pentru confortul dar și finanțele noastre. Însă parte a unui studiu recent ne arată că percepțiile despre eficientizarea energetică a locuințelor în România sunt mixte. Costurile sunt percepute a fi foarte mari însă există un apetit tot mai mare, mai ales prin programe guvernamentale, pentru ca românii să își eficientizeze energetic locuințele și gospodăriile.

Sunt costurile prea mari pentru eficientizarea locuințelor în România?

Fig.1 Răspunsurile la afirmația: Aș dori să îmi îmbunătățesc și eficientizez energetic locuința cât mai mult

Fig.2 Răspuns la afirmația: Costurile de eficientizare energetică sunt prea ridicate

Datele statistice ale studiului (insert link) arată că o proporție covârșitoare (87%) dintre români doresc să își eficientizeze energetic locuințele pe cât posibil. Însă 70% dintre respondenții din România (Fig.2) cred că costurile îmbunătățirilor locuințelor noastre (de la izolație, la panouri solare și pompe de căldură) sunt mari. Dar în Polonia această pondere este la doar 50%. Aici ar fi câteva motive printre care se numără faptul că în Polonia există mai multe programe, cele mai cunoscute fiind My Electricity și Clean Air, dar și altele dedicate pentru apartamente sau pentru case. În general finanțarea este acordată până la maxim 50%, iar sumele maxime acordate depind de tipul investiției. Spre exemplu programul polonez My Electricity, care ar fi echivalentul Casă Verde de la noi, finanțează până la 1500 euro pentru instalarea sistemelor fotovoltaice, până la 3700 euro pentru sisteme de stocare a energiei, și alte câteva variante cu un total cumulat maxim posibil de 6500 euro și un grad maxim de finanțare de până la 50% din costul investiției.

În felul acesta bugetul programelor acoperă mai multe gospodării. Programul My Electricity este gândit ca un program continuu din 2021 până în 2027, iar finanțările sunt mai flexibile în funcție de nevoile beneficiarului, astfel poți beneficia într-un an de program și să îți instalezi un sistem fotovoltaic, un an mai târziu să beneficiezi din nou completând cu stocare.

În cazul României opțiunile de finanțare pentru eficiență energetică sunt limitate, pentru rezidențial există în principal programul Casa Verde pentru montarea de sisteme fotovoltaice. Pentru alte tipuri de investiții în eficiența energetică a clădirilor există scheme de sprijin doar pentru companii. Astfel dacă vrei să îți termoizolezi clădirea sau să îți schimbi sursa de încălzire cu o pompă de căldură spre exemplu, o vei face din fonduri proprii sau cu ajutorul unui credit.

Atitudini: Eficiența energetică îmbunătățește valoarea unei proprietăți

Fig.3 Răspuns la afirmația: Eficientizarea energetică a locuinței mele îi va crește valoarea

Faptul că 84% din respondentii romani sunt de acord nu este întâmplător, mai ales pentru că avem gradul cel mai mare de proprietari din Europa (peste 90%) ce contribuie la această perspectivă. Oamenii sunt mult mai conectați la costurile și valoarea locuinței lor față de o cultură ca Germania unde sunt majoritar chiriași.

Ce cunoștințe au românii despre pompele de căldură?

Fig.4

Pompele de căldură sunt o astfel de opțiune tehnologică și una din cele mai simple soluții de încălzire. Ele pot fi montate relativ facil, nu necesită gaze naturale și utilizează surse regenerabile pentru a funcționa. Pompa de căldură este un sistem electric care extrage energia termică dintr-un loc (mediul exterior – aer, pământ, apă) și o transferă în altul în mod eficient și sustenabil.

Funcționarea ei este bazată pe a doua lege a termodinamicii conform căreia căldura nu poate fi transferată spontan dintr-o locație rece în una caldă, pentru acest lucru fiind necesară energie suplimentară. La pompele de căldură, energia suplimentară este introdusă de un compresor și transferată de o substanță numită refrigerant, care trece printr-un ciclu de evaporare și condensare. Pompa de căldură este formată dintr-o unitate exterioară și una interioară, între care circulă agentul frigorific ce transferă căldura schimbându-și starea din lichid în gaz, și invers.

O majoritate a respondenților români (Fig.4 - 56%) afirmau că au cunoștințe despre pompele de căldură. În mod cert acestea sunt o investiție importantă însă cât de repede se amortizează depinde mult de tipul de pompă de căldură și de casă pe care montezi. Au fost realizate scenarii pentru cazul în care ai o centrală pe gaz și radiatoare și cea mai cost-efective soluție pe termen lung de renovare este o combinație de sistem fotovoltaic în tandem cu un sistem de pompă de căldură și încălzire prin pardoseală. Pe durata a 50 de ani de utilizare al clădirii în varianta asta s-ar reduce costurile cu ~45% . Similar în jur de 40% s-ar obține o reducere și pe alte variante (aer condiționat, pompă de căldură geotermală, pompă de căldură aer-apa dar cu radiatoarele existente)

Centralele pe gaz - Ce ne împinge să apelăm la acestea?

Fig.5

O întrebare ce persistă privind încălzirea în orașele din România este cea legată de sistemele centralizate versus centralele de apartment, o soluție individuală ce va veni cu costuri suplimentare în 2027, când va fi introdusă o taxa adițională prin ETS2 pe combustibilii fosili precum gazul natural. Acest fapt ar scădea durata de amortizare și TCO (total cost of ownership-cost total de proprietate), de la 45% spre 50% sau chiar mai mult. De altfel, 78% din respondenții români afirmau că au cunoștință despre acestea, fiind văzută că o soluție des întâlnită pentru încălzirea locuințelor și caselor acolo unde există posibilitatea racordării la rețeaua de gaz.

Încălzirea centralizată (District heating) dacă este menținuta corect poate să fie o soluție mult mai eficientă, însă realitatea este că din 315 orașe în care funcționa un sistem de termoficare, în 2022 doar în 49 mai există iar în majoritatea există ineficiențe majore. Cei mai mulți consumatori, peste jumatate sunt în București unde lucrurile se îmbunătățesc. Lipsa apei calde a scăzut de pe primul loc în problemele principale ale bucureștenilor, însă mai sunt îmbunătățiri de făcut nu doar în infrastructură cât și în producția agentului termic pentru a fi mai sustenabil și mai ieftin pe termen lung.

Alte puncte cheie

Surse eficiente din punct de vedere energetic luate în considerare dacă există sprijin disponibil. Sondajul arata ca majoritatea romanilor ar considera eficientizarea locuintelor sau gospodariilor, mai ales pe partea de izolatie termica si instalare de panouri solare existand deja de cativa ani un volum consistent de imbunatatiri in aceasta privinta.
Câți români primesc ajutor de la stat pentru aceste îmbunătățiri? Datele (Fig.7) arata ca 1 din 2 respondenți din România spun că au primit suport. Însă în Polonia sunt 2 din 3, situatie explicata de faptul că schemele de sprijin sunt gândite să ofere sume mai mici dar mai multor oameni. În cazul nostru acei 50% din Români au primit o sumă majoritară din investiția lor, versus în Polonia unde primesc maxim 50% din costul total al investiției și fondurile sunt limitate pentru sisteme până în 10kW.

Fig.6 Răspunsuri la afirmația: Surse de efiecintizare energetică sunt luate în calcul dacă există suport de la stat. În România Panouri solare 58%, Izolație termică 54%, Geamuri de tip termopan 39%, Instalarea de pompe de căldură 36%

Fig.7 Răspuns la întrebarea “Ați primit fonduri guvernamentale pentru instalarea panourilor solare?”

În cadrul acestui studiu România era prima din țările analizate (Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia) la câteva capitole:

„87% dintre români sunt total de acord cu afirmația: Mi-aș dori ca locuința mea să fie cât mai eficientă din punct de vedere energetic.”

“70% dintre români sunt foarte dispuși să se alăture unei inițiative de proprietate comună pentru energie regenerabilă.”

„61% dintre români cred că politicile guvernamentale care cresc utilizarea energiei regenerabile (precum cea solară și eoliană) vor duce la facturi mai mici pentru oameni ca ei.”

BIO

Anca Iosif 8/13/24 Anca Iosif 8/13/24

Valurile de căldură și impactul lor asupra sistemului de energie

Valurile de căldură recente ne-au făcut să ținem mult mai mult timp aerul condiționat deschise, iar asta a dus la pene de curent în mai multe orașe din țară. Asta ne-a amintit că sistemul energetic nu este suficient de flexibil ca să se adapteze cererii noi, crescute, și că folosim prea puțină energia regenerabilă față de potențialul României de producție.

Valurile de căldură recente ne-au făcut să ținem mult mai mult timp aerul condiționat deschis, iar asta a dus la pene de curent în mai multe orașe din țară. Asta ne-a amintit că sistemul energetic nu este suficient de flexibil ca să se adapteze cererii noi, crescute, și că folosim prea puțin energia regenerabilă, față de potențialul României de producție.

Cum am ajuns „aici”

Într-o joi, pe 18 iulie, pe la ora 21:30, mă uitam la un film cu ventilatorul AC-ului pornit – fără răcire, încercam să fiu responsabil – când de-odată s-a tăiat curentul în tot blocul meu din București. Pana de curent a ținut 2 ore – timp în care mă pusesem deja în pat, amintindu-mi de poveștile părinților și bunicilor despre lipsa electricității pe timp de noapte din perioada comunistă.

Pana mea de curent, însă, apăruse la 34 ani după căderea comunismului, și cu 15 minute înainte de vârful maxim de consum zilnic din rețeaua națională. În acel interval, România importa, conform datelor Transelectrica, 837 MW de peste granițe, adunând putere cât produc împreună două hidrocentrale importante din țară (Lotru-Ciunget 510 MW + Retezat 335MW).

La energiaTa, un proiect educativ despre energie sustenabilă din cadrul EFdeN – comunitate axată pe construcții verzi –, vorbim adesea despre cum suntem pe ultimul loc în UE la consumul electric pe cap de locuitor și despre cum avântul prosumatorilor din România poate susține electrificarea acestui consum. Însă la o scară mai mare, nu suntem pregătiți să facem această tranziție electrică.

Dar înainte de a vorbi despre prosumatori, mai există o serie de surse de energie care nu funcționează la capacitate maximă, cum ne-am propus sau cum ne-am dori. Asta atât din cauza uzurii rețelei de energie care are nevoie de modernizări masive cât și din cauza limitărilor de import de energie cu care ne confruntăm.

Le despicăm pe rând:

Starea rețelelor electrice de transport

Doar 5.5% din liniile electrice de transport existente au fost realizate după anii 2000.

Transelectrica împarte suprafața României în zece zone din perspectiva capacităților de producere a energiei electrice, zona Dobrogei având de trei ori capacitatea zonei Moldovei, și totuși, în momentul de față, există o congestie a regenerabilelor în Dobrogea: la sfârșitul anului 2023 nu exista niciun MW disponibil, dar 3900 MW erau în așteptare. O veste bună este că în 2024 Transelectrica a adăugat 848 MW în disponibilitatea rețelei pentru zona respectivă, însă cererile au crescut cu un ritm mai accelerat de 1.500 MW.

Limitările transfrontaliere de import a energiei ale României

Ca parte a procesului de consolidare europeană a rețelelor de transport a energiei electrice, în 2009 s-a format organizația ENTSO-E (Rețeaua Europeană a Operatorilor de Sisteme de Transport pentru Electricitate). În cadrul acestei organizații România, prin intermediul Transelectrica, se coordonează cu omologii țărilor europene în scopul tranzacționării eficiente a energiei electrice în momente de surplus a producției de energie, sau din contră, de deficiență. Există limite ale „cantităților” de energie de care ne putem ajuta din partea vecinilor — precum Ucraina, Serbia, Ungaria, Bulgaria sau Republica Moldova. Asta pentru că importurile trebuie să fie complementare producției interne. Astfel că România nu ar putea consuma exclusiv din exterior.

Mai jos puteți vedea capacitățile maxime pe care rețelele transfrontaliere le permit (ca referință, cererea maximă a României din timpul zilelor de caniculă a fost de 8500 MW)

Tranziția către energie verde

În ultimii șase ani, structura de producție a energiei electrice a fost puternic influențată de retragerile din exploatare ale unor centrale electrice care funcționau pe cărbune sau pe hidrocarburi. Din 2017, la nivelul României au fost retrase capacități totale de 5.508 MW, adică o scădere de 22%, care a fost contrabalansată de doar 2.5% de capacități noi, adică 624 MW, în 2023, echivalentul a două grupuri de la Rovinari sau Turceni.

Suntem în linie cu noi capacități care ar trebui să apară în următorii ani – 1500 MW de regenerabile doar în 2024 –, însă aceeași capacitate din surse poluante va trebui scoasă din exploatare până la sfârșitul lui 2025, și încă 1.140MW până în 2032.

Astfel, tranziția verde poate fi o sabie cu două tăișuri, în condițiile în care statul nu a înlocuit în același ritm centralele pe cărbune pe care le-a scos.
Deși România și-a atins mai devreme țintele de reducere a gazelor cu efect de seră: 57% în 2023 față de 55% obiectivul european pentru 2030 (Climate Action Progress Report 2023) n-a facut-o pe principii de dezvoltare durabilă.
E ca și cum ți-ai impune să renunți la fast food prin a-l înlocui cu mâncare sănătoasă, dar în loc să consumi alternative consistente te rezumi la a te infometa. Astfel, ți-ai îndeplinit scopul de a mânca sănătos, dar corpul tău nu mai are energie pentru a funcționa optim și ai constant o stare de moleșeală și slăbiciune.

Este esențial să cunoaștem și faptul că aceste obiective de reducere a emisiilor sunt comparate cu datele din 1990, exact anul în care am început să reducem industria și implicit emisiile din consumurile imense ale acestui sector.

Influența temperaturilor mediului

Deși cea mai mare parte a încălzirii în România se realizează cu gaz și lemne, populația poate apela la suplimentarea încălzirii locuințelor cu radiatoare electrice, în special în orașe ale căror sisteme de termoficare sunt deficitare – București este cel mai bun exemplu. Acest lucru ridică consumul electric la nivelele din timpul zilelor caniculare de vară. Ca exemplu, putem lua trei zile cu temperaturi diferite și să comparăm bilanțul energetic al acestora, astfel:

Observăm că în timpul iernii producția de energie este mai mare decât consumul, România fiind un exportator net de energie în acest anotimp, însă vara rolurile se inversează și suntem nevoiți să cumpărăm de la țările vecine. Această discrepanță are loc din cauza temperaturilor ridicate din timpul verii care scad atât nivelele de apă, cât și puterea curenților de aer, astfel că producțiile turbinelor hidroelectrice și eoliene sunt modeste.

În comparație, proporțiile fiecărei surse de energie din cele două anotimpuri arată astfel:

La ce ne putem aștepta în perioada următoare?

Pe 21 iunie 2024, în jurul orei 12:20 a avut loc o pană de curent generalizată în rețelele electrice din Albania, Muntenegru, Bosnia și Herțegovina și o pană de curent parțială în Croația timp de două ore din cauza condițiilor extreme de caniculă. România nu a fost afectată și a putut păstra continuitatea la nivel național, cu puține excepții locale resimțite de unii dintre noi.

Canicula a trecut momentan și riscurile penelor de curent au dispărut, însă schimbările permanente și majore prin care trec sistemele energetice ale tuturor țărilor membre UE vor perpetua riscul sabiei lui Damocles.

Ce soluții am avea pentru rețele mai solide pe timp de caniculă?

Investiții în infrastructură – Transelectrica va dubla capacitatea transfrontalieră de import/export a energiei electrice cu țările vecine, de la 3370 MW în prezent la 7050 MW în 2030, precum și o sumedenie de modernizări ale liniilor electrice de înaltă tensiune. Iar pe partea de joasă și medie tensiune distribuitorii regionali de energie au început demersuri de întărire a rețelelor, însă unul din factorii majori care încetinesc procesul este efortul de a realiza investiții fără a crește substanțial tarifele la consumatorii finali.

Tranziția către energie curată și constantă – Nu mai este o surpriză pentru nimeni că centralele fotovoltaice și eoliene nu au continuitatea de producție a centralelor clasice pe cărbune, iar pentru a putea manevra energia regenerabilă în timp vor trebui investiții consistente în stocarea la scară largă (cu acumulatori de energie electrică și centrale hidroelectrice cu acumulare prin pompaj), un capitol la care România este din păcate codașă în UE.

Colaborarea consumatorilor prin ajustarea comportamentului – Deși apelul Ministrului Energiei la responsabilitatea civică a populației prin reducerea consumului de energie electrică din intervalul 18:00-21:00 este corect din punct de vedere tehnic, acesta activează traumele din trecut legate de limitările pe care le-au suferit generațiile X și Baby Boomers. Rezolvarea smart, dar în același timp herculiană, de motivare a schimbării comportamentului de consum este în implementarea tarifelor dinamice orare, astfel amânarea sau programarea consumurilor de energie va fi răsplătită cu facturi mai mici la energie.

Acest proces ține tot de modernizarea infrastructurii, acesta presupune un grad de adopție ridicat a contoarelor inteligente care să poată înregistra orar aceste consumuri și să poată transmite automat date către furnizori, proces care este în derulare de către distribuitorii de energie electrică.

Integrarea eficientă și digitalizarea prosumatorilor

Exemplu: Avem un cartier cu patru case (pentru simplificare), toate racordate la același PT (post de transformare), practic rețeaua de joasă tensiune a cartierului. Considerăm intervalul orar 12:00-13:00 dintr-o zi caniculară de vară în care fiecare casă are un consum propriu de electricitate.

*Ce înseamnă în consum un anumit număr de kW?0.5-1 kW ~ un cuptor cu microunde; 2-3 kW ~ un cuptor electric; 3-4 kW ~ un aer condiționat de 12.000 BTU sau o mașină electrică (încărcare lentă).

Figura 1 (stânga) — Toate cele patru case sunt consumatori standard, consumul necesar al fiecărei case este același cu consumul din rețea, aceasta fiind singura sursă de energie electrică. Astfel consumul total al cartierulului este de 32kW, putere instantanee pe care PT-ul o extrage din rețeaua națională.

Figura 2 (dreapta) - Două dintre cele patru gospodării au devenit prosumatoare, astfel într-un moment asemănător al unei zile caniculare casa 3 produce 11kW de putere fotovoltaică, din care cu 8 își acoperă integral propriul consum instant, și restul de 3kW îi livrează în rețea. Acest rest de energie urmează legile fizicii ale curentului electric care “curge” înspre cel mai apropiat loc în care este nevoie de ea, astfel alimentează casa 1 prin înjumătățirea necesarului de putere al acesteia din rețea, de la 6kW la 3kW.

În cazul casei 4 consumul propriu este mai ridicat decât producția și nu livrează energie, dar consumul pe care rețeaua trebuie să-l asigure a scăzut de la 15kW la 3kW. Astfel, în perioada respectivă din zi în care cerul este însorit, rețeaua națională trebuie să asigure producția a 9kW de putere, în schimbul a 32kW, o reducere cu 72%.

Deși casa 1 consumă energie produsă în comunitate de casa 2 în proporție de 50%, toată energia va fi facturată cu aceleași tarife de transport și distribuție conform aceleiași formule de calcul pentru consumul din rețeaua națională. Pentru o diferențiere corectă este nevoie de un sistem de contorizare inteligent care să realizeze bilanțul dinamic al tuturor momentelor de consum din perioada de facturare, acest sistem este caracteristic unei comunități de energie, concept care este încă teoretic în România. Ministerul Energiei facilitează grupuri de lucru pentru crearea unui cadru legal, financiar și tehnic potrivit în viitorul, să sperăm, apropiat.

Forța de muncă – Revoluționarea unui întreg sector necesită resursă umană atât abundentă, cât și pregătită. Cum putem oferi o nouă față energeticii din România pentru îmbogățirea și întinerirea resursei umane? Până înainte de pandemie întreg domeniul energiei părea că are viteza melcului în ceea ce privește dezvoltarea, comparativ cu viteza ghepardului pe care o prezenta IT-ul. Din această cauză tinerii au fost reticenți în urmarea unei cariere în energie. Această lentoare a fost confirmată în ultima perioadă în care s-a observat fragilitatea sistemului energetic în fața consumului ridicat de electricitate.

Dar orice dificultate ascunde oportunități: UE împinge strategii și programe de finanțare pentru cel puțin următorii 26 ani în scopul revoluționării energiei din cele 27 state membre UE.

Victor Gavrilă

Încă din anii de studenție la Facultatea de Energetică, Victor caută căi de aplicare a teoriei eficienței energetice și surselor regenerabile de energie în practica îmbunătățirii traiului de zi cu zi. Cu experință de inginer în mediul privat, activează în mediul ONG ca liant între mediul tehnic al energiei și publicul larg.

Consideră că toate provocările, în special cele specifice societății românești, pot fi oportunități alături de o echipă ambițioasă și parteneri optimiști în potențialul tinerilor.

Sorin Cebotari 12/8/23 Sorin Cebotari 12/8/23

Potențialul eolian al României - când și unde bate vântul?

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de energie decât consumul actual de electricitate. Aplicând constrângerile spațiale existent și având o abordăre orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh (consumul de electricitate al României în 2021 a fost 61 TWh) doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial.

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de electricitate decât consumul actual. Chiar și cu constrângerile spațiale existente și având o abordare orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh (consumul de electricitate al României în 2021 a fost 61 TWh) doar valorificând capacitatea din 5 județe.

Mix energetic România 2023 în baza datelor Transelectrica.

După cum arată datele Transelectrica, mixul energetic pentru producția electricității în Romania (perioada Dec 2022-Dec 2023) arată destul de balansat, cu producția din hidro aprovizionând 32%, urmată de producția din nuclear (20%), hidrocarburi (17%), cărbune (15%), eolian (13%), solar (2%) și biomasă (1%). Aceste date indică o pondere încă destul de ridicată a producției pe bază de combustibili fosili, cărbunele și centralele pe hidrocarburi fiind responsabile de o contribuție de circa 32%.

Totuși vedem și o pondere considerabilă a energiei electrice provenite din surse eoliene. Acest fapt se datorează capacității eoliene existente în România și a obiectivelor stabilite de România pentru 2030 în privința generării electricității din eolian cu circa 54% conform NECP.

Având în vedere acest context, e util să ne întrebăm cât de mult putem crește totuși generarea din surse eoliene și unde sunt aceste resurse mai exact?

Studiul publicat de Austrian Institute of Technology (AIT) în Octombrie 2023 detaliază exact locațiile unde amplasarea turbinelor eoliene nu doar ar permite valorificarea unui potențial energetic important, ci ar ține cont și de limitările spațiale (precum arii naturale protejate, medii construite, puncte cu access la rețea, etc.). E important de remarcat încă de la început că datele prezentate de studiu, deși aduc o detaliere mult mai bună decât ce aveam până acum sunt informative, astfel că decizia de a dezvolta un spațiu anume pentru turbine eoliene trebuie luată consultând comunitățile locale, ONG-urile și experții de mediu avizați, precum și autoritățile locale.

Și totuși…unde bate vântul și cât ține?

Când vorbim de potențialul eolian trebuie să ținem cont de 2 aspecte tehnice importante: potențial - cât de mult vânt bate și indicatorul Full Load Hours (FLH) - numărul total de ore de lucru/producție de energie întru-un an. Pentru turbinele eoliene onshore, un număr de peste 2000 FLH este considerat un indicator bun. Astfel literatura de specialitate susține că pentru turbinele eoliene onshore timpul mediu de utilizare este de 2000-2300 FLH, iar pentru cele offshore de 3000 FLH (totuși cele offshore sunt mai scumpe).

Având acești indicatori la baza analizelor făcute*, cei de la AIT evidențiază 5 județe cu un potențial semnificativ pentru dezvoltarea proiectelor eoliene.

(*desigur pe lângă acești indicatori, grupul de cercetători a luat în calcul măsurătorile meteorologice din ultimii 30 de ani, tipul de utilizare a terenului, proximitatea de ariile locuite, punctele de conectare la rețea, etc.)

Potențialul tehnic global pentru energia eoliană din toate cele cinci județe însumează împreună 98,9 GW, respectiv 249,2 TWh. Dacă aplicăm constrângeri suplimentare privind utilizarea terenurilor și, prin urmare, presupunem o alocare destul de conservatoare a spațiului, atunci potențialul tehnic s-ar limita la jumătate, adică la 48,1 GW sau, respectiv, 122,6 TWh. Cu toate acestea, chiar și cifra cea mai mică în ceea ce privește potențialul de producție este de două ori mai mare decât consumul de energie electrică al întregii Românii în prezent. Or acest lucru indică faptul că putem discuta despre o valorificare a potențialului eolian terestru ce ține cont de toate aspectele importante (căile de migrație a păsărilor, arii naturale protejate, regenerarea agricolă) și totuși permite creșterea generării într-un mod substanțial.

Ce înseamnă asta pentru prețul energiei electrice?

Pentru a avea o analiză comparativă completă a evoluției prețurilor, cei de la REKK (parteneri in cadrul proiectului) au luat în considerare 3 scenarii majore: scăzut, mediu și ridicat.

Cum sugerează și numele, fiecare din cele 3 scenarii indică un grad anumit de penetrare a proiectelor eoliene în toate cele 3 țări. Scenariile au fost modelate pentru perioadele 2030, 2040 și 2050.

Modelarea condițiilor de piață și a evoluției prețului făcută de cei de la REKK pentru cele trei țări cuprinse în studiu (România, Ungaria și Bulgaria) indică o scădere a prețurilor la energie pentru 2030, 2040 și 2050 asociată cu dezvoltarea capacității eoliene.

Astfel dacă comparăm 2 scenarii (low - o utilizare redusă a capacității vs high - o utilizare majoră a capacității eoliene) efectul prețului este relativ mare deja în 2030, 6,8 EUR/MWh între scenariul scăzut și cel ridicat, dar crește semnificativ de-a lungul anilor, ajungând la 15,9 EUR/MWh în 2050.

În alte cuvinte, simulările de preț arată că dacă vom prioritiza și valorifica potențialul eolian, vom avea un preț cu circa 23% mai mic al electricității către 2050 decât în cazul unui scenariu scăzut.

Cum putem exploata această capacitate?

Pentru a putea avea un impact structural al adoptării pe scară largă a energiei din surse eoliene trebuie să avem în vedere cel puțin 3 aspecte cheie:

Protecția biodiversității
Cum punctam și la începutul articolului, decizia de amplasare a unui proiect eolian ar trebui coordonată și supusă unor discuții publice cu implicarea experților în domeniu pentru a se asigura că nu există un impact negativ asupra biodiversității, mai ales când vine vorba despre coridoarele de migrație a păsărilor sau arealul de locuire a acestora.
Implicarea comunităților locale
De multe ori opoziția față de proiectele eoliene poate veni de la comunitățile locale care văd dezvoltarea acestor parcuri ca fiind complet deconectată de bunăstarea comunității locale. Astfel, dincolo de închirierea/vânzarea terenului, comunitatea locală nu vede nici un beneficiu economic și social imediat de pe urma dezvoltării unor astfel de proiect. Or având în vedere amprenta (chiar și vizuală) a acestor proiecte, ar fi un pas important integrarea comunității locale în proiecte, fie prin dezvoltarea unei scheme de co-participare (cooperativă) în dezvoltarea și administrarea parcului, fie prin intermediul unor beneficii sociale și economice directe pentru comunitatea ”gazdă”.
Cadrul legal transparent și predictibil
Schimbările majore și dese ale legislației energetice sunt o barieră în calea dezvoltării proiectelor regenerabile. Or stabilirea unei legislații detaliate, transparente și de durată poate reprezenta un argument favorabil pentru atragerea investițiilor (internaționale, naționale sau chiar locale) în acest domeniu.

Având în vedere existența unui potențial imens, a posibilității de a lua în considerarea constrângerile teritoriale relevante și impactul asupra prețului electricității în termen mediu și lung, valorificarea capacității eoliene în România pare un parcurs logic și fără riscuri majore. Totuși pentru a putea vedea această dezvoltare e necesar un cadrul ce reglementează și stabilește, atât la nivel de obiective strategice, cât și la nivel de acțiuni concrete, cum trebuie să arate dezvoltarea sectorului eolian în România începând din 2023.

Ioana Csatlos - General Manager EFdeN

Arhitect cu pasiune în arhitectura bionică și bioclimatică, a reprezentat România în prima participare în cea mai importantă competiție de case solare și tehnologii integrate, Solar Decathlon Europe - Madrid 2012 și de atunci a coordonat din diverse poziții participările în competiție ale EFdeN, un ONG specializat în regenerare urbană, eficiență energetică și arhitectură verde.

A certificat timp de 4 ani clădiri sustenabile fiind Sustainability Architect, pentru ca apoi să revină în mediul ONG în funcția de General Manager al EFdeN, de unde creează împreună cu echipa modele sustenabile de bune practice și pregătește opotunități de dezvoltare, profesionale și personale pentru studenți, micșorând distanța dintre mediul academic și cel de business.

Sorin Cebotari 11/22/23 Sorin Cebotari 11/22/23

Electrocasnicele - aliat sau inamic pentru bugetul familiei?

O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.

La momentul actual, locuințele Românilor consumă în cel mai bun caz de 10 ori mai multă energie decât o casă pasivă. Dacă reducerea consumului prin eficientizarea termică a clădirii (îmbunătățirea anvelopei clădirii) este scumpă și necesită eforturi mai mari, următorul pas la îndemână este reducerea consumului care provide de la aparatele electrocasnice.

O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.

În cazul României, din consumul de energie total cel de natură termică reprezintă un procent mai ridicat decât cel electric. Acest tip de energie este asigurat în mod direct prin arderea combustibililor precum gazul sau lemnul. Costul facturii de gaz poate să fie în medie de 2 ori mai mare decât al facturii de energie electrică.

Astfel problema la nivel la național ține de eficiența energetică. Locuințele Românilor consumă anual pentru încălzire și răcire între 150 și 400 kWh/m2. Pentru context, o casă pasivă are un consum mai mic de 15 kWh/m2/an, astfel în cel mai bun caz plătim de 10 ori mai mult decât am face-o dacă am avea case pasive.

Cel mai de impact lucru pe care îl poți face pentru a scădea costul utilităților este de a îmbunătății anvelopa clădiri. Acest lucru presupune, în general, investiții costisitoare, în acest sens a doua opțiune eficientă este reducerea consumului electric existent.

Deși suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană la consumul de energie electrică pe cap de locuitor, acesta provine în mare parte din consumul aparatelor electrocasnice, spre deosebire de țările din vestul europei unde energia electrică este folosită majoritar pentru încălzirea și răcirea locuinței și prepararea apei calde.

Principalii consumatori de energie electrică într-o gospodărie sunt electrocasnicele precum combinele frigorifice, mașina de spălat vase, mașina de spălat rufe, uscătorul și cuptoarele electrice.

Și totuși cât de mult contează eticheta?

Începând cu martie 2021, eticheta energetică a fost înlocuită pentru o parte dintre aceste electrocasnice, cum ar fi mașinile de spălat și combinele frigorifice, astfel încât acestea sunt clasificate pe o scară de la A la G, eliminând categoriile A+, A++. Modificările principale aduse țin de metodologia de testare la care produsele sunt supuse, astfel încât eticheta să fie mai ușor de citit, cu informații clare care să permită consumatorului să compare și să-și calculeze mai bine amortizarea investiției.

În cazul mașinilor de spălat, etichetele actuale au înlocuit consumul anual cu cel raportat la 100 de cicluri. În cazul mașinilor de spălat vase, cu o capacitate de 14 seturi, consumul mediu poate ajunge să fie dublu pentru o mașină din clasa F față de una din clasa A. Pe lângă clasa energetică, timpul de funcționare este la fel de relevant: un aparat frigorific poate genera costuri de 2 ori mai mari pe lună decât o mașină de spălat, întrucât acesta funcționează 24/7. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A.

Pentru a calcula mai exact aportul în factură a echipamentelor putem realiza un calcul simplu, știind specificațiile prezente în eticheta energetică. Un exemplu pentru mașinile de spălat rufe, ce folosesc o scară de eficiență energetică de la nivelul A până la G, ne arată că diferența poate fi considerabilă.

Mașină de spălat clasa G

Cost energie / ciclu = 1,55 RON*

Cost apă / ciclu = 0,29 RON**

Cost total / ciclu = 1,84 RON

Cost / 100 cicluri = 184 RON

Mașină de spălat clasa A

Cost energie / ciclu = 0,56 RON*

Cost apă / ciclu = 0,29 RON**

Cost total / ciclu = 0,85 RON

Cost / 100 cicluri = 85 RON

*Prețul energiei electrice folosit pentru estimare = 1,4 RON/kWh

** Prețul mc de apă folosit pentru estimare = 6 RON/mc

Estimările au fost realizate cu echipamente de capacitate de 9kg.

Cum alegem totuși echipamentele?

Varietatea produselor disponibile face ca alegerea unui electrocasnic să fie o sarcină dificilă. Este esențial ca alegerile să fie făcute raportat la nevoile consumatorului și înainte de achiziționare să ne informăm cu privire la opțiunile disponibile pe piață.

În primul rând, majoritatea electrocasnicelor pot fi găsite într-o varietate largă de dimensiuni și capacități. Pentru o singură persoană, există electrocasnice mici și compacte, precum cuptoarele cu microunde de dimensiuni reduse sau mașinile de spălat cu capacitate mică. Pe de altă parte, pentru familii numeroase, există electrocasnice de dimensiuni mari, cum ar fi cuptoarele cu funcții multiple sau mașinile de spălat cu capacitate mare.

Pe lângă clasa energetică și capacitate/dimensiune, unele electrocasnice au caracteristici specifice importante, care sunt incluse inclusiv pe eticheta energetică. Un exemplu în acest sens este nivelul de zgomot. În special pentru electrocasnicele aflate în zonele de locuit, nivelul de zgomot poate fi crucial. De exemplu, mașinile de spălat sau uscătoarele cu niveluri reduse de zgomot, sub 50 dB, sunt ideale pentru apartamente sau spații în care liniștea este importantă, în timp ce mașinile de spălat vase pot avea niveluri de zgomot sub 45 dB.

Pe lângă caracteristicile de bază, majoritatea electrocasnicelor pot fi dotate și cu funcții speciale care se pot potrivi perfect nevoilor utilizatorilor.

Cum utilizezi și menții echipamentele?

În urma experienței Solar Decathlon am acumulat o serie de insight-uri despre utilizarea optimă a echipamentelor. Aparatele erau monitorizate cu senzori de temperatură și consumul de energie era măsurat cu contoare inteligente și bidirecționale.

Aparate Frigorifice

În cazul unei combine frigorifice, majoritatea au o singură pompa de căldură care racește atât partea de firigider cât și partea de congelator. Din aces motiv pentru a păstra cât mai constant temperatura în aparat, relația dintre temperatura congelatorului și temperatura frigiderului este important de luat în calcul. Cu cât temperatura din congelator este mai scazută cu atât temperatura din frigider devine mai instabilă.

Recomandările pentru consumul și performanța optimă care să păstreze o temperatură de siguranță pentru produse este de -19 grade pentru congelator și între 2 și 7 pentru frigider.

La fiecare deschidere de ușă temperatura în fridiger crește cu aproximativ 3 grade Celsius. În cazul congelatoarelor tip ladă acest efect este minimizat deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald și tinde să rămână înăuntru, de aceea lăzile frigorifice sunt mai eficiente energetic decât aparatele clasice cu ușă frontală.

Mașina de spălat rufe

Consumul de energie poate fi redus prin folosirea programelor cu apă rece sau eco, lăsând programele cu temperaturi înalte pentru hainele cu pete dificile. Un lucru foarte important de știut aici este că bacteriile sunt eliminate doar la temperaturi de peste 60 grade, astfel pentru programele cu temperaturi scăzute este recomandată folosirea soluțiilor dezinfectante care se pot adăuga la ciclul de spălare.

De asemenea la finalul programului este important să scoatem rufele cât mai repede din mașină, deoarece mediul umed este propice dezvoltării de bacterii, de aici vine mirosul neplăcut al hainelor care au fost lăsate în mașină pentru mult timp.

Uscator rufe

Cel mai important aspect al utilizării uscătorului de rufe este curățarea filtrelor de scame la FIECARE ciclu de uscare, deoarece poate scădea eficiența de la clasa A++ la D. De asemenea filtrul din colțul de jos al aparatului trebuie curățat o dată la fiecare cinci cicluri. Principala cauză a incendiilor provocate de un uscător de rufe este curățarea superficială a filtrelor.

Masina de spalat vase

În cazul în care mașina de spălat vase nu este întreținută corespunzător, pot apărea diverse probleme precum mirosuri neplăcute, apariția bacteriilor sau a ruginii.

Pentru ca resturile alimentare sau de detergent și calcarul să nu se depună în interiorul mașinii, este recomandat ca aceasta să fie curățată cel puțin o dată pe lună. Pentru curățare pot fi folisiți atât agenți de curățare din comerț, cât și soluții preparate în casă cu apă, oțet și bicarbonat de sodiu.

Plita

În cazul plitelor cu inducție ajută folosirea vaselor cu o bază de fier pentru a realiza transferul energetic cât mai eficient. Pentru a aduce cât mai repede la temperatura dorita preparatele este recomandat folosirea capacelor pentru a păstra temperatura cât mai bine.

Hota

Atunci când gătim condițiile de confort din casă, cu precădere nivelul de temperatură și umiditate, dar și cel de compuși organici volatili este afectat. Astfel hota joacă un rol important în menținerea acestor parametrii în valori potrivite. Pentru eficiență maximă, hota trebuie pornită cu 1 min înainte de a începe să gătiți, pentru a crea un flux de aer pregătit să transporte aburul și mirosurile. De asemenea curățarea filtrelor reprezintă o componentă cheie în eficiența echipamentului.

Spălati filtrele metalice în chiuvetă cu apă fierbinte și detergent degresant; le puteți lăsa și la înmuiat în soluție de apă cu detergent de vase și bicarbonat de sodiu după care le puteți freca cu un burete abraziv; asigurați-vă că sunt complet clătite și uscate înainte de a le monta la loc. Dacă nu sunt foarte încărcate, filtrele pot fi de asemenea spălate și la mașina de spălat vase. Filtrele din materiale textile sau din carbon nu pot fi spălate și trebuiesc înlocuite periodic.

Pentru mai multe detalii puteți consulta Ghidul de Electrocasnice EFdeN, pe care îl puteți descărca urmărind acest link efden.org/electrocasnice.

Dalia Stoian

Project Director Solutii Sustenabile EFdeN 2. Dalia este absolventă a facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București. În calitatea de coordonator al departamentului de Instalații Electrice și Automatizări al EFdeN, Dalia a participat la cea mai importantă competiție globală de case solare ce a avut loc în 2018 în Dubai, Solar Decathlon Middle East.

În calitate de Project Manager a EFdeN VATRA, a coordonat echipa României pentru a 3-a participare EFdeN la olimpiada caselor solare, la ediția Solar Decathlon Europe 21/22, în Wuppertal, Germania, unde echipa EFdeN a reușit să obțină 3 premii (Locul 1 la Condiții de Confort, Locul 3 la House Functioning, Locul 1 la Public's choice).