Studiu: Ce cred românii despre măsurile de eficientizare energetică a locuințelor?
Eficiența energetică a locuințelor noastre reprezintă un element esențial pentru confortul dar și finanțele noastre. Însă parte a unui studiu recent ne arată că percepțiile despre eficientizarea energetică a locuințelor în România sunt mixte. Costurile sunt percepute a fi foarte mari însă există un apetit tot mai mare, mai ales prin programe guvernamentale, pentru ca românii să își eficientizeze energetic locuințele și gospodăriile.
Sunt costurile prea mari pentru eficientizarea locuințelor în România?
Fig.1 Răspunsurile la afirmația: Aș dori să îmi îmbunătățesc și eficientizez energetic locuința cât mai mult
Fig.2 Răspuns la afirmația: Costurile de eficientizare energetică sunt prea ridicate
Datele statistice ale studiului (insert link) arată că o proporție covârșitoare (87%) dintre români doresc să își eficientizeze energetic locuințele pe cât posibil. Însă 70% dintre respondenții din România (Fig.2) cred că costurile îmbunătățirilor locuințelor noastre (de la izolație, la panouri solare și pompe de căldură) sunt mari. Dar în Polonia această pondere este la doar 50%. Aici ar fi câteva motive printre care se numără faptul că în Polonia există mai multe programe, cele mai cunoscute fiind My Electricity și Clean Air, dar și altele dedicate pentru apartamente sau pentru case. În general finanțarea este acordată până la maxim 50%, iar sumele maxime acordate depind de tipul investiției. Spre exemplu programul polonez My Electricity, care ar fi echivalentul Casă Verde de la noi, finanțează până la 1500 euro pentru instalarea sistemelor fotovoltaice, până la 3700 euro pentru sisteme de stocare a energiei, și alte câteva variante cu un total cumulat maxim posibil de 6500 euro și un grad maxim de finanțare de până la 50% din costul investiției.
În felul acesta bugetul programelor acoperă mai multe gospodării. Programul My Electricity este gândit ca un program continuu din 2021 până în 2027, iar finanțările sunt mai flexibile în funcție de nevoile beneficiarului, astfel poți beneficia într-un an de program și să îți instalezi un sistem fotovoltaic, un an mai târziu să beneficiezi din nou completând cu stocare.
În cazul României opțiunile de finanțare pentru eficiență energetică sunt limitate, pentru rezidențial există în principal programul Casa Verde pentru montarea de sisteme fotovoltaice. Pentru alte tipuri de investiții în eficiența energetică a clădirilor există scheme de sprijin doar pentru companii. Astfel dacă vrei să îți termoizolezi clădirea sau să îți schimbi sursa de încălzire cu o pompă de căldură spre exemplu, o vei face din fonduri proprii sau cu ajutorul unui credit.
Atitudini: Eficiența energetică îmbunătățește valoarea unei proprietăți
Fig.3 Răspuns la afirmația: Eficientizarea energetică a locuinței mele îi va crește valoarea
Faptul că 84% din respondentii romani sunt de acord nu este întâmplător, mai ales pentru că avem gradul cel mai mare de proprietari din Europa (peste 90%) ce contribuie la această perspectivă. Oamenii sunt mult mai conectați la costurile și valoarea locuinței lor față de o cultură ca Germania unde sunt majoritar chiriași.
Ce cunoștințe au românii despre pompele de căldură?
Fig.4
Pompele de căldură sunt o astfel de opțiune tehnologică și una din cele mai simple soluții de încălzire. Ele pot fi montate relativ facil, nu necesită gaze naturale și utilizează surse regenerabile pentru a funcționa. Pompa de căldură este un sistem electric care extrage energia termică dintr-un loc (mediul exterior – aer, pământ, apă) și o transferă în altul în mod eficient și sustenabil.
Funcționarea ei este bazată pe a doua lege a termodinamicii conform căreia căldura nu poate fi transferată spontan dintr-o locație rece în una caldă, pentru acest lucru fiind necesară energie suplimentară. La pompele de căldură, energia suplimentară este introdusă de un compresor și transferată de o substanță numită refrigerant, care trece printr-un ciclu de evaporare și condensare. Pompa de căldură este formată dintr-o unitate exterioară și una interioară, între care circulă agentul frigorific ce transferă căldura schimbându-și starea din lichid în gaz, și invers.
O majoritate a respondenților români (Fig.4 - 56%) afirmau că au cunoștințe despre pompele de căldură. În mod cert acestea sunt o investiție importantă însă cât de repede se amortizează depinde mult de tipul de pompă de căldură și de casă pe care montezi. Au fost realizate scenarii pentru cazul în care ai o centrală pe gaz și radiatoare și cea mai cost-efective soluție pe termen lung de renovare este o combinație de sistem fotovoltaic în tandem cu un sistem de pompă de căldură și încălzire prin pardoseală. Pe durata a 50 de ani de utilizare al clădirii în varianta asta s-ar reduce costurile cu ~45% . Similar în jur de 40% s-ar obține o reducere și pe alte variante (aer condiționat, pompă de căldură geotermală, pompă de căldură aer-apa dar cu radiatoarele existente)
Centralele pe gaz - Ce ne împinge să apelăm la acestea?
Fig.5
O întrebare ce persistă privind încălzirea în orașele din România este cea legată de sistemele centralizate versus centralele de apartment, o soluție individuală ce va veni cu costuri suplimentare în 2027, când va fi introdusă o taxa adițională prin ETS2 pe combustibilii fosili precum gazul natural. Acest fapt ar scădea durata de amortizare și TCO (total cost of ownership-cost total de proprietate), de la 45% spre 50% sau chiar mai mult. De altfel, 78% din respondenții români afirmau că au cunoștință despre acestea, fiind văzută că o soluție des întâlnită pentru încălzirea locuințelor și caselor acolo unde există posibilitatea racordării la rețeaua de gaz.
Încălzirea centralizată (District heating) dacă este menținuta corect poate să fie o soluție mult mai eficientă, însă realitatea este că din 315 orașe în care funcționa un sistem de termoficare, în 2022 doar în 49 mai există iar în majoritatea există ineficiențe majore. Cei mai mulți consumatori, peste jumatate sunt în București unde lucrurile se îmbunătățesc. Lipsa apei calde a scăzut de pe primul loc în problemele principale ale bucureștenilor, însă mai sunt îmbunătățiri de făcut nu doar în infrastructură cât și în producția agentului termic pentru a fi mai sustenabil și mai ieftin pe termen lung.
Alte puncte cheie
Surse eficiente din punct de vedere energetic luate în considerare dacă există sprijin disponibil. Sondajul arata ca majoritatea romanilor ar considera eficientizarea locuintelor sau gospodariilor, mai ales pe partea de izolatie termica si instalare de panouri solare existand deja de cativa ani un volum consistent de imbunatatiri in aceasta privinta.
Câți români primesc ajutor de la stat pentru aceste îmbunătățiri? Datele (Fig.7) arata ca 1 din 2 respondenți din România spun că au primit suport. Însă în Polonia sunt 2 din 3, situatie explicata de faptul că schemele de sprijin sunt gândite să ofere sume mai mici dar mai multor oameni. În cazul nostru acei 50% din Români au primit o sumă majoritară din investiția lor, versus în Polonia unde primesc maxim 50% din costul total al investiției și fondurile sunt limitate pentru sisteme până în 10kW.
Fig.6 Răspunsuri la afirmația: Surse de efiecintizare energetică sunt luate în calcul dacă există suport de la stat. În România Panouri solare 58%, Izolație termică 54%, Geamuri de tip termopan 39%, Instalarea de pompe de căldură 36%
Fig.7 Răspuns la întrebarea “Ați primit fonduri guvernamentale pentru instalarea panourilor solare?”
În cadrul acestui studiu România era prima din țările analizate (Polonia, Bulgaria, Ungaria, Cehia) la câteva capitole:
„87% dintre români sunt total de acord cu afirmația: Mi-aș dori ca locuința mea să fie cât mai eficientă din punct de vedere energetic.”
“70% dintre români sunt foarte dispuși să se alăture unei inițiative de proprietate comună pentru energie regenerabilă.”
„61% dintre români cred că politicile guvernamentale care cresc utilizarea energiei regenerabile (precum cea solară și eoliană) vor duce la facturi mai mici pentru oameni ca ei.”
BIO