Cum dezvoltăm orașe durabile de 15 minute?
Orașele în care trăim ocupă 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc 50% din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de CO2 și dețin 80% din PIB-ul global.
Astfel, e important ca dezvoltarea orașelor să fie una sustenabilă – adică să avem capacitatea de a ne acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul. Poate fi orașul de 15 minute o soluție viabilă?
Orașele în care trăim ocupă 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc 50% din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de CO2 și dețin 80% din PIB-ul global.
Estimările arată că până în 2050 aproape 70% din populație va trăi în ele. Totodată, orașele au un impact major asupra vieții locuitorilor acestora, dar și asupra ecosistemelor naturale, astfel că e important ca dezvoltarea lor să fie una sustenabilă – adică să ne putem acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul.
Sunt orașele de 15 minute o soluție viabilă?
Ca acest lucru să se întâmple, ne uităm la 3 categorii principale:
● Oameni – pentru a fi sustenabil, un oraș trebuie să aibă un impact social pozitiv, să ia în considerare sănătatea locuitorilor și toate clasele sociale.
● Planetă – orașele sustenabile nu numai că nu afectează mediul încojurător, ba chiar au un impact pozitiv asupra lui.
● Profit – aspectul economic nu poate fi neglijat, pe termen lung orașele nu pot fi sustenabile dacă nu se pot susține financiar.
Ce sunt orașele de 15 minute
Pentru a ajunge la orașele sustenabile menționate anterior, modelul orașelor de 15 min poate fi o soluție.
Este un concept simplu, un termen concis și ușor de reținut, care reprezintă un set de principii după care ar trebui construite orașele.
Pe foarte scurt, acest model presupune să ai acces la toate serviciile de bază și nu numai, precum: magazine, parcuri, școli și grădinițe, etc. într-un timp scurt, la mai puțin de 15 min de mers pe jos sau cu bicicleta/trotineta.
În anumite țări, precum Olanda, Danemarca sau Elveția orașele de 15 min se numesc pur și simplu orașe, iar cele care nu respectă acest principiu sunt orașe subdezvoltate. Mai mult, dacă ne uităm la cartierele comuniste din anii 70’-80’, am putea să îl numim chiar modul tradițional de a construi un oraș.
Care sunt principiile după care se ghidează fondatorul orașelor de 15 min, Carlos Moreno?
Ecologie – pentru un oraș verde și sustenabil;
Proximitate – să locuiești la distanță redusă de toate celelalte activități;
Solidaritate – să creeze legături între persoane;
Participare – cetățenii ar trebui să fie implicați în planificare.
În astfel de orașe, prioritizarea modalităților de transport este inversată față de cea actuală. Dacă în momentul de față mașina personală stă la baza transporturilor și a modului în care proiectăm și construim orașele, în orașele de 15 min acestea ar fi pe ultimul plan.
Pietonii & Micromobilitatea – reprezintă cea mai importantă categorie, fiind cei mai vulnerabili participanți la trafic. Mare parte din drumurile zilnice sunt pe distanțe mici, care sunt viabile pentru mersul pe jos sau pentru opțiunile pe 2 roți. În România, spre exemplu, distanța medie zilnică parcursă în orașe este de sub 6 km, o distanță ce poate fi acoperită ușor pe 2 roți în mai puțin de 30 min.
Transportul în comun – după pieton, această categorie reprezintă o importanță puternică deoarece poate transporta cel mai eficient un număr mare de persoane. Așa cum îi spune și numele, acest mod de transport ar trebui să fie comun. În orașele sănătoase este cel mai popular mod de a te deplasa din punctul A în B. Oferă mai puțină flexibilitate – având trasee prestabilite, însă este foarte eficient pentru distanțe medii sau lungi.
Autovehicule de tip sharing - sunt situații în care avem nevoie de mașină pentru transport, iar sistemele de sharing ajută la creșterea numărului de utilizatori pe vehicul și scade dependența de un vehicul personal.
Mașinile personale – acestea ar trebui să se afle pe ultimul loc în lanțul trofic al mobilității, când sunt anumite categorii de trasee care nu pot fi parcurse cu celelalte moduri de transport. Prin prioritizarea celorlalte modalități scade numărul de mașini, astfel că străzile rămân mai libere pentru utilizatorii care au cu adevarat nevoie de acest mod de transport.
Sursă ilustrație: Tree Hugger
De ce am vrea orașe de 15 minute?
Orașele în care te poți deplasa pe jos sunt mai bune pentru:
● Oameni și sănătatea lor: întrucât există, conform studiilor, o corelare directă între numărul de pași și obezitate. Unul dintre ele arată și că orașele care sunt mai prietenos create pentru pietoni au și rata de obezitate mai mică. În Romania, mai multe surse arată că rata obezității este între 20 si 25% – aceasta crescând de la 13,8%, cât era în 1997.
● Mai puțină poluare fonică – „Cities aren’t loud cars are loud”. Mașinile sunt foarte zgomotoase, motiv pentru care multă lume prefera să meargă în natură să se deconecteze și să găsească liniste. Cea mai mare parte din zgomot vine din frecarea anvelopelor cu partea carosabilă. Astfel, limitarea vitezei la 30km/h scade puternic nivelul de zgomot. Într-un oraș liniștit oamenii sunt mai productivi și mai sănătoși din punct de vedere mental.
● Siguranța oamenilor – Incidentele și accidentele în trafic se produc în primul rând din cauza infrastructurii. Orașele prietenoase cu pietonii și-au dat seama că oamenii sunt oameni și vor face greșeli, astfel că infrastructura are rolul de a crea un mediu în care nu poți greși.
● Șoferi – Elimini traficul pentru ca oamenii care nu vor nepărat să conducă să aibă opțiuni viabile. Astfel, străzile devin mai libere și numărul de șoferi frustrați scade. În acest moment, viteza medie în București este de 17km/h – în comparație, un oraș ca Amsterdam care pune mașina personală pe ultimul loc oferă o experiență mai bună pentru șoferi, cu străzi mai libere și cu o viteză medie de 42km/h.
● Afaceri – ești mult mai predispus să te oprești la un magazin atunci când mergi pe jos sau cu bicicleta, decât atunci când treci repede cu mașina. Studiile arată că pe străzile în care au fost prioritizați pietonii veniturile afacerilor locale au crescut peste așteptări.
Cine are de pierdut în astfel de orașe?
Unul dintre efectele tranziției către orașele de 15 minute este scăderea dependenței de mașini – lucru ce afectează direct un sector care susține, în anumite orașe, o parte semnificativă din piața de muncă.
Însă mașinile sunt sinonime cu libertatea? Nu chiar. Libertatea înseamnă să ai opțiuni.
Freiburg, spre exemplu, este un oraș care și-a păstrat infrastructura de tramvai, și deși 80% din oraș a fost doborât în timpul războaielor, pentru a-l reconstrui, autoritățile au ales să păstreze același mod în care era și înainte și nu să urmărească trendul anilor 50’ - 70’ de dezvoltare în jurul mașinilor.
Unii spun „păi și cum îmi fac cumpărăturile altfel, dacă nu cu mașina — am de cărat baxuri de apă și mâncare pentru o familie întreagă”. Pentru asta există, spre exemplu, soluția de cargo bike. O cultură sănătoasă de biciclete este una în care oamenii folosesc cargo bikes și în care găsești ușor pe stradă oameni care merg cu copiii pe bicicletă, care cară cumpărături sau chiar mobilier.
Natura administrativă a orașelor mari
Bucureștiul este un oraș al contrastelor, iar lucrul acesta este valabil și la nivelul transportului. Sunt trasee unde ai acces ușor la metrou, tramvai sau autobuz – care sunt separate de trafic, ceea ce le face predictibile și de multe ori varianta cea mai rapidă.
În același timp, sunt și multe alte trasee unde pentru a ajunge din A în B singura variantă folosind transportul în comun presupune schimbatul a 3 linii. Transferul în sine nu este o problemă, dacă este implementat corect. În cazul Bucureștiului, însă, transferurile, inlcusiv la metrou îți adaugă adesea minute bune la timpul total, și pot varia destul de mult, de la 1 min la 10+.
În alte țări precum Japonia sau Elveția transferurile nu sunt o bătaie de cap și este comun să întâlnești așa numitele cross platform transfers care durează sub 1 minut – cobori din metrou sau din tren și pe partea cealaltă a aceluiași peron așteaptă în stație conexiunea dorită. Practic, doar traversezi peronul pe care ai ajuns deja.
În momentul de față, fiecare sector reface străzi conform deciziilor interne, neavând o strategie la nivelul întregului oraș. Un exemplu sunt locurile de parcare marcate cu culori diferite și cu sisteme diferte de taxare, în funcție de sectorul în care te afli. Problema asta o vedem nu numai la nivelul Bucureștiului, ci în general la nivelul întregului aparat administrativ – lipsa de comunicare sau comunicarea defectuoasă.
Pentru ca astfel de sinergii să se întâmple și în București este nevoie de o strategie la nivelul întregului oraș, gândită de Primăria Generală împreună cu primăriile de sector, pentru a găsi cele ma bune variante.
Lipsa infrastructurii prietenoase și statutul — printre motivele pentru care mulți români aleg mașina
Statisticile din ultimii ani arată că mai mult de jumătate dintre români preferă maşina personală, atât în mediul urban (52,1%) cât şi în mediul rural (48,8%) și doar 5,3% preferă bicicleta. Transportul în comun este preferat de 32% dintre participanții la studiu.
Lipsa infrastructurii adecvate pentru transportul public, calitatea deficitară a majorității mijloacelor de transport și lipsa conexiunilor eficiente pentru a ajunge într-un timp suficient de convenabil la destinație sunt principalele motive pentru care românii să prefere utilizarea mașinii personale, chiar și pe distanțe scurte.
Pe de altă parte statutul este un alt motiv important pentru care românii merg cu mașina, pentru că în România transportul în comun este asociat cu venituri mai mici și categorii vulnerabile ale populației (bătrâni, elevi etc.), spre deosebire de țări ca Elveția, unde toate categoriile sociale folosesc transportul în comun cu încredere.
Soluții rapide pentru orașe prietenoase cu pietonii
Conceptul presupune implementarea temporară de modificări cu mobilier urban sau marcaje pentru a testa configurații noi ale străzilor. Pe perioada de test se poate cere feedback de la utilizatori și se pot urmări indicativi relevanți pentru a decide dacă modificarea temporară se poate transforma într-una permanentă și sub ce formă.
Acest concept a fost implementat cu succes în orașe precum Londra, Paris, Toronto, iar în câțiva ani aceste orașe au devenit mai prietenoase pentru oameni.
Prin această metodă se pot transforma străzile cu o investiție minimă și fără lungi așteptări decizionale, așa cum este cazul la proiectele definitive. Conversia anumitor benzi auto în unele dedicate transportului în comun și/sau pentru biciclete este una dintre variantele de transformare.
Un exemplu pentru acest caz poate fi Splaiul Unirii, un bulervard din București unde există bandă specială pentru autobuz, dar aceasta este plină de autovehicule personale, o situație întâlnită în mai multe orașe din România. O soluție ar putea fi amplasarea de ghivece cu plante care sa delimiteze banda, iar banda sa fie împărțită atât de autobuze cât și de biciclete. În timp, dacă schimbarea primește un feedback pozitiv de la cetățeni, transformarea ar putea deveni una permanentă, cu refacerea carosabilului.
Soluții pe termen mediu sau lung
Așa cum am menționat anterior, statutul pe care îl oferă mașina este o componentă importantă în decizia românilor de a alege această metodă de transport.
Un factor este infrastructura și vehiculele în sine – investiția în refacerea liniilor de tramvai și înlocuirea vehiculelor, pentru a asigura un transport sigur și lin. Ca și context, la sfârșitul anului 2022, 78% din tramvaie își depășiseră durata de viață, arată informațiile furnizate de STB S.A.
Dacă ne inspirăm de la orașele exemplare pentru transportul în comun, ce mai putem face este să instalăm semafoare inteligente care pot detecta autobuzele/tramvaiele și pot acorda prioritate automat pentru acestea. Soluția este cu atât mai eficientă dacă este combinată cu benzi sau culoare dedicate transportului în comun.
Dalia Stoian
Este Project Director Solutii Sustenabile la EFdeN. Dalia este absolventă a Facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București. În calitatea de coordonator al departamentului de Instalații Electrice și Automatizări al EFdeN, Dalia a participat la cea mai importantă competiție globală de case solare ce a avut loc în 2018 în Dubai — Solar Decathlon Middle East. În calitate de Project Manager al EFdeN VATRA, a coordonat echipa României pentru a 3-a participare EFdeN la olimpiada caselor solare, la ediția Solar Decathlon Europe 21/22, în Germania, unde echipa EFdeN a obținut 3 premii (Locul 1 la Condiții de Confort, Locul 3 la House Functioning, Locul 1 la Public's choice).
Claudiu Butacu
Fondator EFdeN, inginer de profesie și ONG-ist la suflet, Claudiu este motivat de sustenabilitate și de crearea de locuințe accesibile, bazate pe energie regenerabilă. Crede că doar educația poate genera schimbare. De aceea, prin colaborare atât cu sectorul privat, cât și cu cel public, el a reușit dezvoltarea de strategii-pilot de energie regenerabilă, precum și de soluții pentru orașe inteligente, pentru a combate provocările globale de mediu.
Electrocasnicele - aliat sau inamic pentru bugetul familiei?
O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.
La momentul actual, locuințele Românilor consumă în cel mai bun caz de 10 ori mai multă energie decât o casă pasivă. Dacă reducerea consumului prin eficientizarea termică a clădirii (îmbunătățirea anvelopei clădirii) este scumpă și necesită eforturi mai mari, următorul pas la îndemână este reducerea consumului care provide de la aparatele electrocasnice.
O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.
În cazul României, din consumul de energie total cel de natură termică reprezintă un procent mai ridicat decât cel electric. Acest tip de energie este asigurat în mod direct prin arderea combustibililor precum gazul sau lemnul. Costul facturii de gaz poate să fie în medie de 2 ori mai mare decât al facturii de energie electrică.
Astfel problema la nivel la național ține de eficiența energetică. Locuințele Românilor consumă anual pentru încălzire și răcire între 150 și 400 kWh/m2. Pentru context, o casă pasivă are un consum mai mic de 15 kWh/m2/an, astfel în cel mai bun caz plătim de 10 ori mai mult decât am face-o dacă am avea case pasive.
Cel mai de impact lucru pe care îl poți face pentru a scădea costul utilităților este de a îmbunătății anvelopa clădiri. Acest lucru presupune, în general, investiții costisitoare, în acest sens a doua opțiune eficientă este reducerea consumului electric existent.
Deși suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană la consumul de energie electrică pe cap de locuitor, acesta provine în mare parte din consumul aparatelor electrocasnice, spre deosebire de țările din vestul europei unde energia electrică este folosită majoritar pentru încălzirea și răcirea locuinței și prepararea apei calde.
Principalii consumatori de energie electrică într-o gospodărie sunt electrocasnicele precum combinele frigorifice, mașina de spălat vase, mașina de spălat rufe, uscătorul și cuptoarele electrice.
Și totuși cât de mult contează eticheta?
Începând cu martie 2021, eticheta energetică a fost înlocuită pentru o parte dintre aceste electrocasnice, cum ar fi mașinile de spălat și combinele frigorifice, astfel încât acestea sunt clasificate pe o scară de la A la G, eliminând categoriile A+, A++. Modificările principale aduse țin de metodologia de testare la care produsele sunt supuse, astfel încât eticheta să fie mai ușor de citit, cu informații clare care să permită consumatorului să compare și să-și calculeze mai bine amortizarea investiției.
În cazul mașinilor de spălat, etichetele actuale au înlocuit consumul anual cu cel raportat la 100 de cicluri. În cazul mașinilor de spălat vase, cu o capacitate de 14 seturi, consumul mediu poate ajunge să fie dublu pentru o mașină din clasa F față de una din clasa A. Pe lângă clasa energetică, timpul de funcționare este la fel de relevant: un aparat frigorific poate genera costuri de 2 ori mai mari pe lună decât o mașină de spălat, întrucât acesta funcționează 24/7. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A.
Pentru a calcula mai exact aportul în factură a echipamentelor putem realiza un calcul simplu, știind specificațiile prezente în eticheta energetică. Un exemplu pentru mașinile de spălat rufe, ce folosesc o scară de eficiență energetică de la nivelul A până la G, ne arată că diferența poate fi considerabilă.
Mașină de spălat clasa G
Cost energie / ciclu = 1,55 RON*
Cost apă / ciclu = 0,29 RON**
Cost total / ciclu = 1,84 RON
Cost / 100 cicluri = 184 RON
Mașină de spălat clasa A
Cost energie / ciclu = 0,56 RON*
Cost apă / ciclu = 0,29 RON**
Cost total / ciclu = 0,85 RON
Cost / 100 cicluri = 85 RON
*Prețul energiei electrice folosit pentru estimare = 1,4 RON/kWh
** Prețul mc de apă folosit pentru estimare = 6 RON/mc
Estimările au fost realizate cu echipamente de capacitate de 9kg.
Cum alegem totuși echipamentele?
Varietatea produselor disponibile face ca alegerea unui electrocasnic să fie o sarcină dificilă. Este esențial ca alegerile să fie făcute raportat la nevoile consumatorului și înainte de achiziționare să ne informăm cu privire la opțiunile disponibile pe piață.
În primul rând, majoritatea electrocasnicelor pot fi găsite într-o varietate largă de dimensiuni și capacități. Pentru o singură persoană, există electrocasnice mici și compacte, precum cuptoarele cu microunde de dimensiuni reduse sau mașinile de spălat cu capacitate mică. Pe de altă parte, pentru familii numeroase, există electrocasnice de dimensiuni mari, cum ar fi cuptoarele cu funcții multiple sau mașinile de spălat cu capacitate mare.
Pe lângă clasa energetică și capacitate/dimensiune, unele electrocasnice au caracteristici specifice importante, care sunt incluse inclusiv pe eticheta energetică. Un exemplu în acest sens este nivelul de zgomot. În special pentru electrocasnicele aflate în zonele de locuit, nivelul de zgomot poate fi crucial. De exemplu, mașinile de spălat sau uscătoarele cu niveluri reduse de zgomot, sub 50 dB, sunt ideale pentru apartamente sau spații în care liniștea este importantă, în timp ce mașinile de spălat vase pot avea niveluri de zgomot sub 45 dB.
Pe lângă caracteristicile de bază, majoritatea electrocasnicelor pot fi dotate și cu funcții speciale care se pot potrivi perfect nevoilor utilizatorilor.
Cum utilizezi și menții echipamentele?
În urma experienței Solar Decathlon am acumulat o serie de insight-uri despre utilizarea optimă a echipamentelor. Aparatele erau monitorizate cu senzori de temperatură și consumul de energie era măsurat cu contoare inteligente și bidirecționale.
Aparate Frigorifice
În cazul unei combine frigorifice, majoritatea au o singură pompa de căldură care racește atât partea de firigider cât și partea de congelator. Din aces motiv pentru a păstra cât mai constant temperatura în aparat, relația dintre temperatura congelatorului și temperatura frigiderului este important de luat în calcul. Cu cât temperatura din congelator este mai scazută cu atât temperatura din frigider devine mai instabilă.
Recomandările pentru consumul și performanța optimă care să păstreze o temperatură de siguranță pentru produse este de -19 grade pentru congelator și între 2 și 7 pentru frigider.
La fiecare deschidere de ușă temperatura în fridiger crește cu aproximativ 3 grade Celsius. În cazul congelatoarelor tip ladă acest efect este minimizat deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald și tinde să rămână înăuntru, de aceea lăzile frigorifice sunt mai eficiente energetic decât aparatele clasice cu ușă frontală.
Mașina de spălat rufe
Consumul de energie poate fi redus prin folosirea programelor cu apă rece sau eco, lăsând programele cu temperaturi înalte pentru hainele cu pete dificile. Un lucru foarte important de știut aici este că bacteriile sunt eliminate doar la temperaturi de peste 60 grade, astfel pentru programele cu temperaturi scăzute este recomandată folosirea soluțiilor dezinfectante care se pot adăuga la ciclul de spălare.
De asemenea la finalul programului este important să scoatem rufele cât mai repede din mașină, deoarece mediul umed este propice dezvoltării de bacterii, de aici vine mirosul neplăcut al hainelor care au fost lăsate în mașină pentru mult timp.
Uscator rufe
Cel mai important aspect al utilizării uscătorului de rufe este curățarea filtrelor de scame la FIECARE ciclu de uscare, deoarece poate scădea eficiența de la clasa A++ la D. De asemenea filtrul din colțul de jos al aparatului trebuie curățat o dată la fiecare cinci cicluri. Principala cauză a incendiilor provocate de un uscător de rufe este curățarea superficială a filtrelor.
Masina de spalat vase
În cazul în care mașina de spălat vase nu este întreținută corespunzător, pot apărea diverse probleme precum mirosuri neplăcute, apariția bacteriilor sau a ruginii.
Pentru ca resturile alimentare sau de detergent și calcarul să nu se depună în interiorul mașinii, este recomandat ca aceasta să fie curățată cel puțin o dată pe lună. Pentru curățare pot fi folisiți atât agenți de curățare din comerț, cât și soluții preparate în casă cu apă, oțet și bicarbonat de sodiu.
Plita
În cazul plitelor cu inducție ajută folosirea vaselor cu o bază de fier pentru a realiza transferul energetic cât mai eficient. Pentru a aduce cât mai repede la temperatura dorita preparatele este recomandat folosirea capacelor pentru a păstra temperatura cât mai bine.
Hota
Atunci când gătim condițiile de confort din casă, cu precădere nivelul de temperatură și umiditate, dar și cel de compuși organici volatili este afectat. Astfel hota joacă un rol important în menținerea acestor parametrii în valori potrivite. Pentru eficiență maximă, hota trebuie pornită cu 1 min înainte de a începe să gătiți, pentru a crea un flux de aer pregătit să transporte aburul și mirosurile. De asemenea curățarea filtrelor reprezintă o componentă cheie în eficiența echipamentului.
Spălati filtrele metalice în chiuvetă cu apă fierbinte și detergent degresant; le puteți lăsa și la înmuiat în soluție de apă cu detergent de vase și bicarbonat de sodiu după care le puteți freca cu un burete abraziv; asigurați-vă că sunt complet clătite și uscate înainte de a le monta la loc. Dacă nu sunt foarte încărcate, filtrele pot fi de asemenea spălate și la mașina de spălat vase. Filtrele din materiale textile sau din carbon nu pot fi spălate și trebuiesc înlocuite periodic.
Pentru mai multe detalii puteți consulta Ghidul de Electrocasnice EFdeN, pe care îl puteți descărca urmărind acest link efden.org/electrocasnice.
Dalia Stoian
Project Director Solutii Sustenabile EFdeN 2. Dalia este absolventă a facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București. În calitatea de coordonator al departamentului de Instalații Electrice și Automatizări al EFdeN, Dalia a participat la cea mai importantă competiție globală de case solare ce a avut loc în 2018 în Dubai, Solar Decathlon Middle East.
În calitate de Project Manager a EFdeN VATRA, a coordonat echipa României pentru a 3-a participare EFdeN la olimpiada caselor solare, la ediția Solar Decathlon Europe 21/22, în Wuppertal, Germania, unde echipa EFdeN a reușit să obțină 3 premii (Locul 1 la Condiții de Confort, Locul 3 la House Functioning, Locul 1 la Public's choice).