Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025
Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summit-urilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. În special, raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale. Summit-urile internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29, au pus un accent deosebit pe accelerarea tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat noi planuri de investiții în energie regenerabilă. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală, iar acest an poate fi unul determinant.
Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summiturilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. În special, raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale. Summit-urile internaționale, precum Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29, au pus un accent deosebit pe accelerarea tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat noi planuri de investiții în energie regenerabilă. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală, iar acest an poate fi unul determinant.
2024 - Un an spornic pentru industria energiei solare. Continuă trendul și în acest an?
Anul 2024 a marcat un punct de cotitură în sectorul energetic global, cu energia solară și cea eoliană depășind pentru prima dată producția din combustibili fosili în Uniunea Europeană. Conform raportului EMBER, sursele regenerabile au generat 30% din electricitatea globală în 2023, iar în UE, energia solară a contribuit cu 11% la producția totală de electricitate în 2024, depășind cărbunele, care a scăzut sub 10% pentru prima dată.
În 2023, energia solară a fost cea mai rapidă sursă de energie în creștere la nivel global, adăugând de peste două ori mai multă electricitate nouă decât cărbunele. Această tendință a continuat în 2024, cu o creștere semnificativă a capacității solare instalate, în special în China, care a contribuit cu 51% la creșterea globală a energiei solare și cu 60% la cea a energiei eoliene. Conform Agenției Internaționale pentru Energie (IEA), energia regenerabilă va acoperi 50% din cererea globală de electricitate până în 2030, cu o capacitate nouă de 5.500 GW adăugată între 2024 și 2030, aproape triplând capacitatea actuală.
În primele luni ale anului 2025, trendul pozitiv continuă. Prețurile panourilor solare din Europa au crescut cu 20%, semnalând o cerere tot mai mare. Franța a adoptat un pachet de legi care exonerează autoconsumul colectiv de taxa pe accize pentru proiectele de până la 1 MW, facilitând tranziția energetică. De asemenea, cercetătorii au dezvoltat o celulă solară perovskit inversată cu C60 stabilizat, atingând o eficiență record de 25,6%. Un alt factor important este reducerea costului nivelat al energiei (LCOE) pentru energia solară la scară de rețea, care va scădea cu 2% global, ceea ce va face investițiile în acest sector și mai atractive. În paralel, Uniunea Europeană a inițiat acțiuni legale împotriva a opt state membre care întârzie implementarea noilor reguli de autorizare a proiectelor regenerabile, un semnal clar pentru accelerarea proceselor administrative.
Potrivit EU Market Outlook, piața energiei solare din UE va continua să crească rapid între 2022 și 2025, cu rate anuale de 18-20%, puțin peste estimările anterioare. În scenariul mediu, capacitatea solară va crește cu 162,7 GW, ajungând la 327,6 GW până la finalul lui 2025. Astfel capacitatea solară a UE se va dubla în patru ani, față de 164,9 GW în prezent. De asemenea, țintele energetice solare stabilite de statele membre pentru 2030 (335 GW) ar putea fi atinse cu cinci ani mai devreme. În scenariul cel mai optimist capacitatea totală ar putea ajunge la 371,5 GW în 2025, iar chiar și în cel mai pesimist scenariu, UE ar adăuga 105,2 GW, atingând 270 GW de energie solară operațională.
Tendințele pieței și impactul global
Raportul IEA subliniază că energia solară devine din ce în ce mai competitivă, în special datorită avansurilor tehnologice și subvențiilor guvernamentale. Spre exemplu, în SUA, subvențiile federale și inițiativele statale au contribuit la accelerarea adoptării energiei solare, iar India a anunțat noi obiective ambițioase pentru extinderea capacităților solare în următorii cinci ani. În plus, Forumul Economic Mondial de la Davos și COP29 au evidențiat necesitatea accelerării tranziției energetice, iar numeroase țări și-au anunțat planuri de investiții masive în energie regenerabilă.
UE și SUA pregătesc noi pachete de subvenții pentru energia solară, în timp ce Asia își intensifică eforturile pentru a reduce dependența de combustibilii fosili. Companiile private își sporesc investițiile în tehnologii emergente, precum panourile solare cu eficiență ridicată, bateriile avansate de stocare și rețelele inteligente. Aceste inovații ar putea face energia solară mai accesibilă și eficientă, determinând o creștere accelerată a adoptării acestora.
UE: Prognoză regională (2025 – 2034)
Valoarea pieței în 2024: 63,1 miliarde USD
Valoarea estimată a pieței în 2034: 127,3 miliarde USD
Rata anuală compusă de creștere (CAGR) 2025-2034: 7,1%
Segmentul panourilor montate la sol: Creștere anuală (CAGR 2025-2034) de peste 7%
Segmentul off-grid: Creștere anuală (CAGR 2025-2034) de peste 9,5%
Germania: Dimensiunea pieței în 2024 este estimată la 18,4 miliarde USD
Preturile panourilor solare din Europa cresc cu 20%
Prețurile panourilor solare în Europa au crescut pentru prima dată în ultimele luni, cu peste 20%. Această majorare a prețurilor este influențată de mai mulți factori, printre care creșterea costurilor materiilor prime, perturbările din lanțul de aprovizionare și cererea ridicată pentru energie regenerabilă. În plus, politicile europene care încurajează tranziția către surse de energie verde au condus la o cerere sporită pentru panouri solare, contribuind astfel la creșterea prețurilor. Bart Wansink, CEO al platformei europene Search4Solar, declara recent că prețurile ar putea continua să crească în următoarele săptămâni.
Search4Solar a primit actualizări de preț de la 10 producători anonimi, care arată o creștere semnificativă. Prețurile modulelor TOPCon, utilizate în proiecte rezidențiale și comerciale, au crescut la aproximativ 0,10 €/W, față de 0,07 €/W în octombrie. Wansink a menționat că panourile solare PERC, inclusiv modelele de 400W, sunt încă la aproximativ 0,077 €/W - 0,08 €/W. Totuși, acestea devin mai greu de găsit, deoarece producătorii își îndreaptă atenția către tehnologii mai eficiente. Aceasta ar putea duce la creșterea prețurilor pentru alternative odată ce stocurile actuale se epuizează. Se așteaptă creșteri suplimentare de preț, deoarece producătorii refuză să vândă în pierdere. În prezent, unii furnizori încă oferă panouri la 0,08 €/W, dar aceste prețuri vor crește cu 15%.
Franța scutește autoconsumul colectiv de taxa pe accize pentru capacități de până la 1 MW. O veste bună pentru clienții celor 700 de proiecte active de autoconsum colectiv din Franța: prin adoptarea legii bugetului pe 2025, aceste proiecte sunt acum scutite de taxele pe accize pentru electricitate. Conform articolului 21 al legii, proiectele de autoconsum colectiv de până la 1 MW, atât rezidențiale, cât și comerciale, nu mai sunt supuse taxelor pe accize. Exonerarea este aplicabilă retroactiv de la 1 ianuarie 2025 și este valabilă până la 1 ianuarie 2027. Această măsură economisește până la 33,7 €/MWh pentru consumatorii din comunitățile energetice și crește atractivitatea proiectelor de energie regenerabilă.
Un grup internațional de cercetători a creat o celulă solară perovskit inversată cu o eficiență record de 25,6%. Acest progres a fost posibil prin îmbunătățirea stratului de transport al electronilor (ETL) cu C60 (fulerenă), stabilizat cu un aditiv special. Celulele solare perovskite inverse folosesc o structură „p-i-n”, unde stratul care colectează găurile (p) este la bază, iar cel care transportă electronii (n) este deasupra. Pentru a îmbunătăți stabilitatea C60 și a simplifica procesarea acestuia, cercetătorii au folosit aditivul TPDI-BTI, reducând astfel costurile de fabricație.
Celula optimizată a atins cea mai mare eficiență pentru această tehnologie și a demonstrat o stabilitate excelentă: a rezistat 1.800 de ore sub iluminare continuă și 700 de ore la temperaturi ridicate.
Potrivit BloombergNEF, costul nivelat al energiei (LCOE) pentru energia solară și stocarea bateriilor la scară de rețea va continua să scadă în 2025. Se estimează că LCOE pentru parcurile solare fixe va scădea la 0,035 $/kWh, iar costul pentru stocarea va scădea cu 11%. LCOE pentru energia solară la scară de utilitate se va reduce cu 2%, de la 36 $/MWh în 2024 la 35 $/MWh în 2025. Până în 2035, LCOE ar putea scădea la 25 $/MWh, o reducere de 31%.
Este 2025 un an propice pentru investiții în energie solară?
Analizând rapoartele Agenției Internaționale pentru Energie (IEA) și concluziile summit-urilor recente, se observă un interes tot mai mare pentru dezvoltarea energiei solare la nivel global. Raportul EMBER indică o creștere semnificativă a ponderii energiei solare în mixtul energetic global, susținută de investiții record și subvenții guvernamentale.
Multe companii din sectorul privat își intensifică, de asemenea, investițiile în tehnologiile emergente, precum panourile solare cu eficiență ridicată, bateriile avansate de stocare și rețelele inteligente. Aceste inovații ar putea face energia solară mai accesibilă și eficientă, determinând o creștere accelerată a implementării acestora.
Prin urmare, anul 2025 pare a fi un an ideal pentru investiții în energia solară, atât din punct de vedere tehnologic, cât și financiar. Într-un context favorabil de reglementări, finanțare și inovare, energia solară ar putea înregistra un nou record în ceea ce privește capacitatea instalată și rentabilitatea investițiilor. Cu o combinație de politici de sprijin, avansuri tehnologice și cerere crescută, sectorul energiei solare este pregătit să joace un rol esențial în tranziția energetică globală.
Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iași. Principalul obiect de studiu îl reprezintă energia regenerabilă solară. Proiectul dezvoltat de Mădălina - "Acoperișul tău Solar" este o inițiativă care dorește să crească conștientizarea publică a efectelor benefice utilizării de panouri solare, și a energiei regenerabile în general. Cred în acțiuni imediate, focusate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la unele dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea actuală.
Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?
Pe măsură ce iarna se instalează și zăpada începe să acopere peisajul, mulți proprietari cu panouri solare recent instalate se întreabă dacă sistemul lor va continua să producă electricitate. O întrebare care predomină este: funcționează panourile solare atunci când sunt acoperite cu zăpadă?
IÎncă suntem în iarnă iar în unele regiuni ale țării, mai ales cele muntoase, zăpada încă acoperă peisajul. Mulți proprietari cu panouri solare recent instalate se întreabă dacă sistemul lor va continua să producă electricitate. O întrebare care predomină este: funcționează panourile solare atunci când sunt acoperite cu zăpadă iar temperaturile sunt scăzute?
Cum afectează iarna și sezonul rece performanța panourilor solare?
Iarna și sezonul rece aduc provocări semnificative pentru performanța panourilor solare, însă acestea nu devin neapărat inutilizabile. Există câțiva factori-cheie care influențează eficiența acestora:
Reducerea duratei zilei și intensitatea luminii solare — Iarna, zilele sunt mai scurte, iar soarele este poziționat mai jos pe cer, ceea ce reduce cantitatea de lumină solară care ajunge la panouri. De asemenea, norii, ceața și vremea capricioasă pot bloca razele solare, diminuând producția de energie.
Efectele temperaturii scăzute — Paradoxal, temperaturile scăzute pot îmbunătăți performanța panourilor solare, deoarece eficiența celulelor fotovoltaice crește la temperaturi mai mici. Panourile funcționează mai bine în condiții de frig decât în căldura extremă, cu condiția ca suprafața lor să fie curată și fără obstacole.
Căderile masive de zăpadă — Zăpada poate bloca panourile solare, împiedicând accesul luminii. Totuși, dacă sunt înclinate corespunzător, zăpada poate aluneca de pe ele. În plus, razele solare reflectate de stratul de zăpadă pot contribui la creșterea performanței prin efectul de reflexie.
Căderile masive de zăpadă – impediment real sau problemă gestionabilă?
Dacă locuiți într-o zonă cu ierni grele și vă gândiți să instalați un sistem de panouri solare, sau aveți deja unul, iată câteva recomandări pentru a asigura eficiența și performanța acestuia:
Ajustați unghiul panourilor: Înclinați panourile la un unghi mai mare pentru a maximiza expunerea la soare și pentru a permite zăpezii să alunece, prevenind acumularea acesteia. În general, panourile solare ar trebui înclinate la un unghi egal cu latitudinea minus 15 grade. De exemplu, dacă locuiți la o latitudine de 40 de grade, panourile ar trebui înclinate la 25 de grade (40-15=25). Aceasta va maximiza expunerea panourilor solare la soare în lunile de iarnă.
Curățați panourile regulat: Înlăturați zăpada, gheața și resturile care pot bloca lumina solară și reduce eficiența sistemului. Curățarea periodică în lunile de iarnă este esențială. În zonele rezidențiale, zăpada poate fi îndepărtată manual cu instrumente speciale care nu zgârie suprafața.
Aplicați straturi anti-reflexive: Straturile speciale reduc efectele reflexiei cauzate de zăpadă, sporind cantitatea de energie generată de panouri.
Optați pentru micro-invertoare: Aceste dispozitive individuale, care transformă energia de curent continuu în curent alternativ, îmbunătățesc eficiența generală a sistemului și reduc impactul negativ al zăpezii sau umbrei pe panourile afectate.
Alegeți sisteme montate pe sol: În zonele cu zăpadă abundentă, sistemele montate pe sol pot fi mai practice decât cele de pe acoperiș, datorită unghiurilor mai flexibile și accesibilității mai bune pentru curățare și întreținere.
Sisteme de încălzire: Unele panouri sunt dotate cu mecanisme de degivrare, similare celor folosite la parbrizele mașinilor.
Un exemplu de așa nu: Straturile de zăpadă împiedică o bună funcționare a panourilor fotovoltaice
În România, zonele montane și submontane, precum și cele din nordul țării, sunt cele mai expuse la căderi masive de zăpadă și furtuni severe. Printre acestea se numără:
Carpații Orientali și Meridionali: Zonele de la altitudini mari, precum cele din județele Brașov, Harghita, Suceava și Alba, pot avea probleme din cauza iernilor grele.
Maramureș: Este o regiune cu potențial solar decent, dar expusă la ninsori abundente.
Nordul Moldovei: Județele Botoșani și Iași pot fi afectate de viscol și strat gros de zăpadă. Aceste regiuni au, de regulă, un potențial solar mai scăzut iarna comparativ cu sudul sau Dobrogea, dar prin soluții tehnice și întreținere, impactul poate fi diminuat.
Ce tipuri de panouri solare funcționează mai bine pe timp de zăpadă?
În condiții de ninsoare, este important să alegeți panouri solare concepute să reziste zăpezii grele și să îmbunătățească producția de energie chiar și atunci când sunt acoperite cu zăpadă. Avand in vedere acest lucru aceste tipuri de panouri ar fi recomandate:
Panouri cu putere mare: Panourile cu o putere mai mare, precum cele de 400W+, sunt ideale. Acestea mențin eficiența chiar și în condiții de lumină scăzută, specifice lunilor de iarnă.
Panouri complet negre: Panourile cu suprafețe închise la culoare, precum cele de 375W complet negre, absorb mai multă căldură, ceea ce ajută la topirea mai rapidă a zăpezii.
Panouri cu sticlă dublă: Panourile cu dublu strat de sticlă sunt mai robuste și pot suporta greutatea zăpezii fără să se crape. De asemenea, facilitează alunecarea zăpezii.
Panouri eficiente PERC sau HJT: Panourile cu tehnologie PERC (Passivated Emitter Rear Cell) sau HJT (Heterojunction Technology) oferă o performanță mai bună în temperaturi scăzute și în condiții de lumină slabă.
Panouri cu strat anti-zăpadă: Căutați panouri dotate cu straturi anti-reflexive și rezistente la uzură, care împiedică acumularea de zăpadă și murdărie.
Exemple de bune practici in acest caz: Scandinavia și Canada
În mod surprinzător, țări recunoscute pentru iernile lor grele, precum Norvegia, Suedia și Canada, au reușit să depășească provocările climatice și să valorifice cu succes energia solară. Acest lucru demonstrează că tehnologia și strategia adecvată pot transforma chiar și cele mai dificile condiții meteorologice într-un avantaj.
Sursa: IEA
Deși Scandinavia are zile extrem de scurte în timpul iernii, țările din această regiune au găsit metode eficiente pentru a maximiza producția de energie solară:
Captarea luminii difuze: Panourile solare utilizate în Norvegia și Suedia sunt proiectate să capteze lumina difuză, chiar și atunci când cerul este acoperit de nori. Această tehnologie permite producerea de energie chiar și în condiții de iluminare redusă.
Reflexia zăpezii: Zăpada joacă un rol neașteptat în îmbunătățirea performanței panourilor solare. Reflexia zăpezii crește cantitatea de lumină captată de panouri, compensând astfel lipsa soarelui direct.
Sisteme de degivrare și monitorizare inteligentă: În Suedia, multe parcuri fotovoltaice din nordul țării sunt dotate cu sisteme de degivrare, care împiedică acumularea zăpezii pe panouri. În plus, tehnologiile de monitorizare inteligentă permit ajustarea în timp real a unghiului panourilor pentru a optimiza producția de energie.
Canada, o țară cu ierni aspre și temperaturi foarte scăzute, se numără printre liderii în utilizarea energiei solare, mai ales în regiuni precum Alberta:
Număr ridicat de zile însorite: Alberta, de exemplu, beneficiază de un număr mare de zile însorite chiar și pe timpul iernii, ceea ce face ca energia solară să fie o sursă viabilă de energie regenerabilă.
Unghi optim al panourilor: În Canada, panourile solare sunt instalate cu un unghi special conceput pentru a permite zăpezii să alunece și pentru a maximiza captarea luminii solare în lunile de iarnă.
Infrastructură de întreținere robustă: Parcurile solare din Canada sunt dotate cu structuri rezistente la temperaturi extreme și greutatea zăpezii. În plus, procesele de curățare și întreținere sunt integrate pentru a preveni acumularea zăpezii pe termen lung.
Parc fotovoltaic în Kingston, ON, Canada
Lecții pentru România
Experiența Scandinaviei și Canadei arată că iarna nu trebuie să fie un obstacol major. România, având un potențial solar bun în regiuni precum Dobrogea sau Oltenia, ar putea adopta următoarele măsuri:
Optimizarea designului panourilor: Unghiuri mari și structuri rezistente la vânt și zăpadă.
Tehnologii moderne: Implementarea sistemelor automate de curățare și încălzire.
Monitorizare constantă: Utilizarea senzorilor pentru a detecta acumularea zăpezii și ajustarea funcționării sistemului.
Prin adaptarea infrastructurii și utilizarea tehnologiilor avansate, energia solară poate rămâne o soluție viabilă chiar și pe timp de iarnă, chiar și în regiunile cu zăpezi abundente.
Alegerea unor panouri solare și a unui sistem de montaj adecvat pentru regiunile cu ninsori abundente este crucială pentru maximizarea producției de energie și protejarea panourilor. Este recomandat să optați pentru panouri cu o capacitate mare de rezistență la încărcătura de zăpadă, capabile să suporte greutatea zăpezii și gheții. Panourile monocrisaline sunt preferate, deoarece au o performanță mult mai bună în condiții reci și cu zăpadă, comparativ cu cele policristaline.
Cunoașterea metodelor de prevenire a acumulării de zăpadă și gheață pe panourile solare este esențială pentru menținerea eficienței acestora și maximizarea producției de energie pe timpul iernii. Metode eficiente, precum ajustarea unghiurilor de înclinare, utilizarea sistemelor de încălzire și aplicarea straturilor anti-zăpadă, pot ajuta la menținerea panourilor curate și funcționale în condiții de ninsoare.
Facultatea de Inginerie Electrică, Energetică și Informatică Aplicată, Universitatea Tehnica Gheorghe Asachi din Iași. Principalul obiect de studiu îl reprezintă energia regenerabilă solară. Proiectul dezvoltat de Mădălina - "Acoperișul tău Solar" este o inițiativă care dorește să crească conștientizarea publică a efectelor benefice utilizării de panouri solare, și a energiei regenerabile în general. Cred în acțiuni imediate, focusate, pentru a sensibiliza publicul cu privire la unele dintre cele mai presante probleme cu care se confruntă societatea actuală.
Electrocasnicele - aliat sau inamic pentru bugetul familiei?
O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.
La momentul actual, locuințele Românilor consumă în cel mai bun caz de 10 ori mai multă energie decât o casă pasivă. Dacă reducerea consumului prin eficientizarea termică a clădirii (îmbunătățirea anvelopei clădirii) este scumpă și necesită eforturi mai mari, următorul pas la îndemână este reducerea consumului care provide de la aparatele electrocasnice.
O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.
În cazul României, din consumul de energie total cel de natură termică reprezintă un procent mai ridicat decât cel electric. Acest tip de energie este asigurat în mod direct prin arderea combustibililor precum gazul sau lemnul. Costul facturii de gaz poate să fie în medie de 2 ori mai mare decât al facturii de energie electrică.
Astfel problema la nivel la național ține de eficiența energetică. Locuințele Românilor consumă anual pentru încălzire și răcire între 150 și 400 kWh/m2. Pentru context, o casă pasivă are un consum mai mic de 15 kWh/m2/an, astfel în cel mai bun caz plătim de 10 ori mai mult decât am face-o dacă am avea case pasive.
Cel mai de impact lucru pe care îl poți face pentru a scădea costul utilităților este de a îmbunătății anvelopa clădiri. Acest lucru presupune, în general, investiții costisitoare, în acest sens a doua opțiune eficientă este reducerea consumului electric existent.
Deși suntem pe ultimul loc din Uniunea Europeană la consumul de energie electrică pe cap de locuitor, acesta provine în mare parte din consumul aparatelor electrocasnice, spre deosebire de țările din vestul europei unde energia electrică este folosită majoritar pentru încălzirea și răcirea locuinței și prepararea apei calde.
Principalii consumatori de energie electrică într-o gospodărie sunt electrocasnicele precum combinele frigorifice, mașina de spălat vase, mașina de spălat rufe, uscătorul și cuptoarele electrice.
Și totuși cât de mult contează eticheta?
Începând cu martie 2021, eticheta energetică a fost înlocuită pentru o parte dintre aceste electrocasnice, cum ar fi mașinile de spălat și combinele frigorifice, astfel încât acestea sunt clasificate pe o scară de la A la G, eliminând categoriile A+, A++. Modificările principale aduse țin de metodologia de testare la care produsele sunt supuse, astfel încât eticheta să fie mai ușor de citit, cu informații clare care să permită consumatorului să compare și să-și calculeze mai bine amortizarea investiției.
În cazul mașinilor de spălat, etichetele actuale au înlocuit consumul anual cu cel raportat la 100 de cicluri. În cazul mașinilor de spălat vase, cu o capacitate de 14 seturi, consumul mediu poate ajunge să fie dublu pentru o mașină din clasa F față de una din clasa A. Pe lângă clasa energetică, timpul de funcționare este la fel de relevant: un aparat frigorific poate genera costuri de 2 ori mai mari pe lună decât o mașină de spălat, întrucât acesta funcționează 24/7. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A.
Pentru a calcula mai exact aportul în factură a echipamentelor putem realiza un calcul simplu, știind specificațiile prezente în eticheta energetică. Un exemplu pentru mașinile de spălat rufe, ce folosesc o scară de eficiență energetică de la nivelul A până la G, ne arată că diferența poate fi considerabilă.
Mașină de spălat clasa G
Cost energie / ciclu = 1,55 RON*
Cost apă / ciclu = 0,29 RON**
Cost total / ciclu = 1,84 RON
Cost / 100 cicluri = 184 RON
Mașină de spălat clasa A
Cost energie / ciclu = 0,56 RON*
Cost apă / ciclu = 0,29 RON**
Cost total / ciclu = 0,85 RON
Cost / 100 cicluri = 85 RON
*Prețul energiei electrice folosit pentru estimare = 1,4 RON/kWh
** Prețul mc de apă folosit pentru estimare = 6 RON/mc
Estimările au fost realizate cu echipamente de capacitate de 9kg.
Cum alegem totuși echipamentele?
Varietatea produselor disponibile face ca alegerea unui electrocasnic să fie o sarcină dificilă. Este esențial ca alegerile să fie făcute raportat la nevoile consumatorului și înainte de achiziționare să ne informăm cu privire la opțiunile disponibile pe piață.
În primul rând, majoritatea electrocasnicelor pot fi găsite într-o varietate largă de dimensiuni și capacități. Pentru o singură persoană, există electrocasnice mici și compacte, precum cuptoarele cu microunde de dimensiuni reduse sau mașinile de spălat cu capacitate mică. Pe de altă parte, pentru familii numeroase, există electrocasnice de dimensiuni mari, cum ar fi cuptoarele cu funcții multiple sau mașinile de spălat cu capacitate mare.
Pe lângă clasa energetică și capacitate/dimensiune, unele electrocasnice au caracteristici specifice importante, care sunt incluse inclusiv pe eticheta energetică. Un exemplu în acest sens este nivelul de zgomot. În special pentru electrocasnicele aflate în zonele de locuit, nivelul de zgomot poate fi crucial. De exemplu, mașinile de spălat sau uscătoarele cu niveluri reduse de zgomot, sub 50 dB, sunt ideale pentru apartamente sau spații în care liniștea este importantă, în timp ce mașinile de spălat vase pot avea niveluri de zgomot sub 45 dB.
Pe lângă caracteristicile de bază, majoritatea electrocasnicelor pot fi dotate și cu funcții speciale care se pot potrivi perfect nevoilor utilizatorilor.
Cum utilizezi și menții echipamentele?
În urma experienței Solar Decathlon am acumulat o serie de insight-uri despre utilizarea optimă a echipamentelor. Aparatele erau monitorizate cu senzori de temperatură și consumul de energie era măsurat cu contoare inteligente și bidirecționale.
Aparate Frigorifice
În cazul unei combine frigorifice, majoritatea au o singură pompa de căldură care racește atât partea de firigider cât și partea de congelator. Din aces motiv pentru a păstra cât mai constant temperatura în aparat, relația dintre temperatura congelatorului și temperatura frigiderului este important de luat în calcul. Cu cât temperatura din congelator este mai scazută cu atât temperatura din frigider devine mai instabilă.
Recomandările pentru consumul și performanța optimă care să păstreze o temperatură de siguranță pentru produse este de -19 grade pentru congelator și între 2 și 7 pentru frigider.
La fiecare deschidere de ușă temperatura în fridiger crește cu aproximativ 3 grade Celsius. În cazul congelatoarelor tip ladă acest efect este minimizat deoarece aerul rece este mai greu decât cel cald și tinde să rămână înăuntru, de aceea lăzile frigorifice sunt mai eficiente energetic decât aparatele clasice cu ușă frontală.
Mașina de spălat rufe
Consumul de energie poate fi redus prin folosirea programelor cu apă rece sau eco, lăsând programele cu temperaturi înalte pentru hainele cu pete dificile. Un lucru foarte important de știut aici este că bacteriile sunt eliminate doar la temperaturi de peste 60 grade, astfel pentru programele cu temperaturi scăzute este recomandată folosirea soluțiilor dezinfectante care se pot adăuga la ciclul de spălare.
De asemenea la finalul programului este important să scoatem rufele cât mai repede din mașină, deoarece mediul umed este propice dezvoltării de bacterii, de aici vine mirosul neplăcut al hainelor care au fost lăsate în mașină pentru mult timp.
Uscator rufe
Cel mai important aspect al utilizării uscătorului de rufe este curățarea filtrelor de scame la FIECARE ciclu de uscare, deoarece poate scădea eficiența de la clasa A++ la D. De asemenea filtrul din colțul de jos al aparatului trebuie curățat o dată la fiecare cinci cicluri. Principala cauză a incendiilor provocate de un uscător de rufe este curățarea superficială a filtrelor.
Masina de spalat vase
În cazul în care mașina de spălat vase nu este întreținută corespunzător, pot apărea diverse probleme precum mirosuri neplăcute, apariția bacteriilor sau a ruginii.
Pentru ca resturile alimentare sau de detergent și calcarul să nu se depună în interiorul mașinii, este recomandat ca aceasta să fie curățată cel puțin o dată pe lună. Pentru curățare pot fi folisiți atât agenți de curățare din comerț, cât și soluții preparate în casă cu apă, oțet și bicarbonat de sodiu.
Plita
În cazul plitelor cu inducție ajută folosirea vaselor cu o bază de fier pentru a realiza transferul energetic cât mai eficient. Pentru a aduce cât mai repede la temperatura dorita preparatele este recomandat folosirea capacelor pentru a păstra temperatura cât mai bine.
Hota
Atunci când gătim condițiile de confort din casă, cu precădere nivelul de temperatură și umiditate, dar și cel de compuși organici volatili este afectat. Astfel hota joacă un rol important în menținerea acestor parametrii în valori potrivite. Pentru eficiență maximă, hota trebuie pornită cu 1 min înainte de a începe să gătiți, pentru a crea un flux de aer pregătit să transporte aburul și mirosurile. De asemenea curățarea filtrelor reprezintă o componentă cheie în eficiența echipamentului.
Spălati filtrele metalice în chiuvetă cu apă fierbinte și detergent degresant; le puteți lăsa și la înmuiat în soluție de apă cu detergent de vase și bicarbonat de sodiu după care le puteți freca cu un burete abraziv; asigurați-vă că sunt complet clătite și uscate înainte de a le monta la loc. Dacă nu sunt foarte încărcate, filtrele pot fi de asemenea spălate și la mașina de spălat vase. Filtrele din materiale textile sau din carbon nu pot fi spălate și trebuiesc înlocuite periodic.
Pentru mai multe detalii puteți consulta Ghidul de Electrocasnice EFdeN, pe care îl puteți descărca urmărind acest link efden.org/electrocasnice.
Dalia Stoian
Project Director Solutii Sustenabile EFdeN 2. Dalia este absolventă a facultății de Automatică și Calculatoare, Universitatea Politehnica București. În calitatea de coordonator al departamentului de Instalații Electrice și Automatizări al EFdeN, Dalia a participat la cea mai importantă competiție globală de case solare ce a avut loc în 2018 în Dubai, Solar Decathlon Middle East.
În calitate de Project Manager a EFdeN VATRA, a coordonat echipa României pentru a 3-a participare EFdeN la olimpiada caselor solare, la ediția Solar Decathlon Europe 21/22, în Wuppertal, Germania, unde echipa EFdeN a reușit să obțină 3 premii (Locul 1 la Condiții de Confort, Locul 3 la House Functioning, Locul 1 la Public's choice).
Carta energiei: Cum ne uităm la vulnerabilitățile tratatului?
Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele, menit să asigura predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.
Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.
Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele — menit să asigure predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.
Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.
De ce contează tratatul privind Carta energiei?
Energy Charter Treaty (Tratatul privind Carta energiei), sau ECT este un tratat internațional cu 53 de semnatari, înființat în 1994 și în vigoare din 1998. În linii generale, tratatul își propune să susțină:
Protejarea investițiilor străine în domeniul energiei pe teritoriul țărilor semnatare;
Condiții nediscriminatorii pentru comerțul cu materiale energetice și echipamente legate de energie (având la regulile WTO - World Trade Organisation);
Rezolvarea oricăror dispute dintre țările participante, sau în cazul investițiilor - a disputelor dintre investitori și statele gazde;
Să promoveze eficiența energetică, minimizând impactul asupra mediului a proceselor de producție și folosire a energiei.
În esență, tratatul își propune să protejeze investițiile în domeniul energetic de posibile acțiuni impredictibile și cu caracter protectiv, ce contravin normelor WTO, ale statelor semnatare. Acest tratat era actual și important la în perioada tranziției socio-politice din Europa de Est. Astfel, fostele țări din lagărul socialist se confruntau cu o dublă provocare — valorificarea resurselor energetice naționale și volatilitate/instabilitatea politică ce împiedica creșterea investițiilor străine necesare. În acest context, ECT a fost gândit ca un mecanism ce ar putea crea un spațiu sigur pentru ca investitorii străini să vină în țările Europei de Est.
Până aici, ECT pare un tratat ca multe altele, menit să asigure predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională, totuși acesta are o serie de vulnerabilități care fac ca acest tratat să reprezinte un posibil risc pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.
ECT și acordul de la Paris nu sunt aliniate — de ce ar conta?
Uniunea Europeană (cât și România la nivel de stat) sunt semnatare atât a ECT cât și a acordului de la Paris. Practic, acest lucru presupune că normele Europene sunt obligate să respecte ambele aceste tratate, respectiv existența discrepanțelor între textele celor două tratate trebuie rezolvată cât de curând posibil.
Dacă ne uităm la politică climatică European, precum și la ambițiile energetice ale UE putem observa că aceste nu sunt doar aliniate textului acordului de la Paris, ci în unele aspecte sunt mai ambițioase decât textul tratatului. Respectiv orice ne-aliniament cu tratatul de la Paris al ECT denotă o posibilă discrepanță cu un număr mai mare de politici Europene și naționale.
Cum notează analiza făcut de cei de la E3G, deși scopul ECT este promovarea Investițiilor Străine, acest tratat a devenit în mare parte un ”refugiu” pentru interesele companiilor care lucrează în domeniul combustibililor fosili.
Pentru a putea vorbi despre o aliniere a tratatului cu acordul de la Paris ar trebui să ne uităm la cel puțin două criterii (minime):
1. ECT nu trebuie să protejeze investiții ce împiedică tranziția energetică
La primul punct UE și Regatul Unit au venit cu o serie de amendamente pentru tratat ce au ca și scop scoaterea de sub protecția ECT a investițiilor în combustibili fosili.
Acest lucru ar trebui, în teorie, să asigure respectarea primei cerințe minime. Totuși, atât UE cât și Regatul Unit au lăsat o lacună importantă în această direcție, și anume posibilitatea de a investi de exemplu în infrastructură de transport gaze naturale sau chiar și centrale electrice pe cărbune atât timp cât acestea indică o posibilă soluție tehnologică prin care va putea fi folosit hidrogenul în viitor în loc de gaze naturale sau cărbuni.
Aceste investiții nu trebuie să țină cont în acest sens de angajamentul net zero. Practic folosirea sintagmei ”hydrogen-ready” permite investiției să fie acoperită de textul tratatului, iar în acest fel nu se poate vorbi despre o aliniere completă cu primul criteriu al Acordului de la Paris.
2. Tratatul nu ar trebui să conteste politici publice necesare pentru atingerea obiectivelor tranziției energetice
Și aici avem UK și UE sugerând o posibilă alinierea a protecției pentru industriile energetice fosile aliniate cu termenii impuși de acordul de la Paris și susținuți de AIE (Agenția Internațională a Energiei).
Totuși această aliniere în termenii ECT este una detrimentală pentru politicile naționale pro-active. Practic statele nu pot implementa politici de descurajare a folosirii combustibililor fosili atâta timp cât există aceste protecții oferite de ECT (chiar dacă au un calendar de ”expirare”).
În acest sens sunt importante exemplele Germaniei și Olandei care au avut de face cu litigii de miliarde de Euro inițiate de companiile ce activează în domeniul combustibililor fosili ca rezultat al ambițiilor (formulate în politici publice) a celor două state de a accelera tranziția energetică.
Ce putem face, de fapt, în legătură cu acest tratat?
Înțelegem, totuși, din context, că o posibilă soluție ar fi reformarea acestui tratat astfel încât el să respecte dezideratele climatice și energetice Europene. Din păcate, această soluție are o serie de neajunsuri notabile, cum evidențiază și cei de la CAN Europe, și anume:
Lipsa unui suport politic pentru această cale - Parlamentul European a denunțat inițiativa de reformare ca fiind insufiecientă și a solicitat Comisiei Europene și statelor membre să inițieze procedura de retragere coordonată. Mai mult, 7 state membre UE (Franța, Germania, Olanda, Polonia, Spania, Luxemburg și Slovenia, Italia s-a retras din 2016) deja și-au declarat intenția de a se retrage din tratat, ceea ce face ca ideea de reformare a acestuia să fie una cu slabe șanse de reușită la nivel politic.
De fapt posibilitatea ca o reforma a pactului să aibă succes e foarte mică. Reformarea acestuia necesită acordul UE, or acesta trebuie să fie unanim (incluzând și statele care au ieșit sau care vor o ieșire din tratat) și să fie aprobat și de Parlamentul European (care și-a declarat susținerea pentru retragere). În acest context, e puțin probablil ca votul UE să fie unul favorabil modificării tratatului.
Chiar și reformat, ECT ar rămâne o amenințare la adresa politicilor climatice, o concluzie susținută și de Înaltul Consiliu Climatic Francez. Putem vedea, de exemplu, cum investitorii au lansat o serie de litigii împotriva măsurilor adoptate de guverne ca și răspuns la criza energetică recentă.
Ieșire coordonată — o posibilă opțiune bună?
Având în vedere caracterul urgent al reformelor sistemului energetic (tranziția energetică, rezolvarea crizei energetice, etc.) necesitatea de a recăpăta controlul asupra agendei politice și evitarea vulnerabilităților impuse de ECT poate fi obținută printr-o retragere orchestrată din tratat.
Cum 65% din litigii în baza ECT sunt intra-UE, o retragere a membrilor ECT din UE cuplată cu o înțelegere la nivel interguvernamental în legătură cu neaplicarea ECT în relațiile bilaterale din UE ar putea fi cea mai simplă și eficientă soluție.
UE ar putea, de asemenea, deschide ușile semnatarilor ECT din afara UE pentru a se alătura acestei retrageri coordonate, astfel reducând și mai mult posibile riscuri asociate cu retragerea.
Retragerea din ECT nu ar trebui să însemne însă lipsa oricărui cadru de guvernanță, mai ales în Europa. În acest sens locul ECT poate fi luat de Comunitatea Energetică Europeană prin intermediul Tratatului Comunității Energetice.
Practic, acest tratat își propune să extindă piața internă a UE și către statele din sud-estul Europei și bazinul Mării Negre. Având în vedere că majoritatea țărilor din această zonă sunt deja membre ale acestei comunități tranziția de la guvernanța relațiilor comerciale pe baza ECT către guvernanța pe baza regulilor pieței interne a UE.
Guvernanța globală în domeniul energiei ar urma să fie asigurată de regulile OMC (Organizația Mondială a Comerțului) sau a tratatelor adoptate în baza acordului de la Paris sau a altor tratate aliniate cu scopurile climatice globale.
România și ECT — de ce ar conta
La momentul de față, România este implicată în 8 litigii ca urmare a aplicării clauzelor ECT. Având în vedere resursele de hidrocarburi prezente în România, participarea la ECT este o vulnerabilitate, mai ales în contextul politicilor energetice ambițioase la nivel UE și România ce au (vor avea) ca scop susținerea tranziției energetice.
Mai mult, în contextul crizei energetice curente, capacitatea guvernului de interveni eficient și repede pentru susținerea măsurilor tranziției și protecției economiei Românești poate fi pereclitată de clauzele ECT în momentul în care anumite companii vor avea de pierdut de pe urma acestor măsuri.
Totuși retragerea din ECT nu ar trebui interpretată ca și o abandonare a principiilor echității și predictibilității în favoarea eficienței și posibilității de a interveni rapid. Reconfigurarea relațiilor comerciale bilaterale și multilaterale în domeniul energiei pot să aibă la bază atât scopurile comunității energetice Europene (din care România face parte ca și membru al UE) cât și prevederile acordurilor climatice.
