Ce cred romanii despre energia fotovoltaica: percepții, obstacole si oportunițati
România, comparativ cu alte țări europene, pornește de la un nivel scăzut în ceea ce privește tranziția către energia solară. Printre cauzele acestei situații se numără lipsa unui cadru educațional solid privind beneficiile tehnologiei solare, bariera financiară ridicată pentru gospodării și o rețea birocratică greoaie în procesul de obținere a avizelor și aprobărilor. Totodată, informarea publicului larg cu privire la eficiența energetică a acestor sisteme este limitată, iar multe familii nu cunosc oportunitățile oferite de programele naționale sau europene de finanțare. Așadar deși există oportunități acestea trebuie valorificate mai ales datorită potențialului energiei solare în România.
Conform studiului IPSOS "Attitudes towards Energy 2024", doar 9% dintre români declară că au instalate panouri fotovoltaice pentru generarea de electricitate și 2% au panouri solare termice pentru încălzirea apei.
Liderii europeni in acest clasament sunt:
Italia: 26% panouri fotovoltaice
Spania: 15% fotovoltaice, 6% termice
Germania: 15% fotovoltaice, 7% termice
Răspunsuri la întrebările: Locuința mea principala nu are panouri solare instalate (România 53%), Locuința mea nu poate avea panouri solare instalate (România 33%), Locuința mea are panouri solare instalate pentru generare de energie (România 5%), Locuința mea are panouri solare pentru încălzirea apei (România 4%). Lider în zona Europei centrale și de Est sunt polonezii.
Care sunt programele guvernamentale actuale ce pot ajuta consumatorii casnici români?
Pentru a sprijini tranziția către surse de energie regenerabilă și a crește numărul prosumatorilor, autoritățile române au implementat mai multe programe de sprijin și au actualizat cadrul legislativ aferent. Deși România a făcut progrese importante în sprijinirea energiei solare la nivel de gospodărie, provocările birocratice și limitările rețelei electrice rămân obstacole majore. Programele guvernamentale și europene trebuie dublate de digitalizare, transparență și extinderea sprijinului către noi categorii de beneficiari, cum ar fi chiriașii sau asociațiile de proprietari.
1. Programul Casa Verde Fotovoltaice (AFM)
Acesta este principalul program de subvenționare a instalării de panouri solare pentru persoane fizice. Oferă o finanțare nerambursabilă de până la 20.000 lei pentru sisteme fotovoltaice de minimum 3 kW, cu o cofinanțare minimă de 2.000 lei din partea solicitantului. Programul acoperă achiziția panourilor, invertorului, tablourilor electrice, lucrările de montaj și punerea în funcțiune. Pentru a fi eligibilă, gospodăria trebuie să fie racordată la rețeaua națională de electricitate și să dispună de un acoperiș funcțional. Începând cu anul 2023, dosarele se depun online, însă platforma dedicată acestui proces a înregistrat probleme tehnice recurente.
2. Fonduri europene – PNRR Componenta C6: Energie
Prin Planul Național de Redresare și Reziliență, România are alocate fonduri semnificative pentru tranziția verde. Aceste fonduri vizează sprijinirea comunităților energetice locale, formate din grupuri de cetățeni sau autorități care produc și consumă energie regenerabilă. De asemenea, sunt finanțate proiecte de modernizare a infrastructurii energetice, cum ar fi contorizarea inteligentă, dezvoltarea de rețele flexibile și crearea de interconectări. În plus, se încurajează investițiile în zonele rurale sau vulnerabile din punct de vedere energetic. Sprijinirea comunităților energetice locale (grupuri de cetățeni, cooperative care produc și consumă energie regenerabilă).
3. Alte programe în desfășurare sau propuse:
Există și alte programe în desfășurare sau propuse care contribuie la tranziția energetică. Printre acestea se numără programul pentru eficiență energetică în clădiri publice și rezidențiale, care poate include și soluții solare integrate. De asemenea, în unele județe sau primării funcționează programe locale ce oferă sprijin adițional pentru instalarea de panouri fotovoltaice. În paralel, sunt în curs de elaborare inițiative legislative care vizează facilitarea instalării de sisteme solare pe blocurile de locuințe.
4. Cadrul legislativ actual din România
Legea 123/2012 – privind energia electrică și gazele naturale
Reglementează dreptul consumatorului de a deveni prosumator (producător + consumator).
Prevede facilități de racordare la rețea și vânzare a surplusului de energie electrică.
OUG 143/2021 – actualizare majoră
Introduce definiția prosumatorului și stabilește reglementări privind compensarea cantitativă: energia livrată în rețea poate fi scăzută din consumul propriu.
Simplifică procesul de autorizare și racordare pentru sisteme de până la 400 kW.
Prevede eliminarea unor taxe și avize pentru prosumatori persoane fizice.
Rolul ANRE
Publică Ghiduri și norme tehnice pentru racordare, facturare și funcționarea prosumatorilor.
Supraveghează aplicarea legislației și gestionează relația cu distribuitorii.
Predicții pentru anul urmator
Conform tendințelor actuale, adoptarea panourilor solare în România este într-o fază de expansiune accelerată. Chiar dacă doar 9% dintre gospodării aveau panouri fotovoltaice în 2024, interesul manifestat în sondaje – 24% dintre români afirmând că este „probabil” sau „foarte probabil” să instaleze un sistem solar în următoarele 12 luni – indică o posibilă dublare sau chiar triplare a numărului de prosumatori până la sfârșitul anului 2026.
Răspunsurile la întrebarea: Cât de probabil ar fi să instalați panouri solare pentru locuințe? În România 24% declarau că ar fi foarte probabil în vreme ce 54% puțin probabil
Se preconizează o creștere exponențială a numărului de prosumatori în România. Dacă în 2024 existau aproximativ 140.000 de prosumatori, estimările RPIA și AFM indică faptul că până în 2026 acest număr va depăși pragul de 500.000. În paralel, capacitatea cumulată instalată ar putea ajunge la peste 2,5–3 GW, în regim de autoconsum și injecție în rețea, sprijinită de subvenții și de scăderea costurilor tehnologiei solare. Totodată, se anticipează o diversificare a aplicațiilor, cu o creștere semnificativă a proiectelor solare dedicate instituțiilor publice precum școli, spitale, sedii administrative, dar și IMM-urilor.
Programul Casa Verde Fotovoltaice va continua cu fonduri extinse, iar digitalizarea procesului de înscriere are potențialul de a reduce timpul de aprobare sub 30 de zile. În același timp, comunitățile energetice locale vor deveni eligibile pentru linii dedicate de finanțare prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) și Fondul pentru Modernizare. De asemenea, se preconizează introducerea unui mecanism de compensare financiară parțială, care va înlocui actualul sistem de compensare cantitativă, în contextul armonizării legislației naționale cu reglementările Uniunii Europene. Pe fondul unei cereri în creștere, există și riscul apariției unui decalaj între aprobarea proiectelor și instalarea efectivă, în cazul în care nu este fluidizat întregul proces administrativ.
Principalele obstacole pentru cei care doresc instalarea panourilor fotovoltaice
Deși interesul pentru energia solară este în creștere în România, numeroși factori continuă să limiteze ritmul de adopție a sistemelor fotovoltaice la scară largă. Sondajul Ipsos arată că doar 9% dintre români au deja instalate panouri fotovoltaice, iar 24% iau în considerare această opțiune în viitorul apropiat. Însă între intenție și implementare rămâne un decalaj semnificativ, generat de următoarele obstacole:
Costul inițial ridicat
Cel mai frecvent motiv invocat (61% dintre respondenți) este investiția inițială necesară pentru achiziția și instalarea panourilor. Deși programele precum Casa Verde oferă subvenții semnificative, mulți români nu dispun de suma necesară pentru cofinanțare sau nu sunt eligibili. Lipsa unor opțiuni de finanțare flexibile (credite verzi, leasing pentru panouri etc.) agravează această problemă.Limitări legate de tipul locuinței
Aproximativ 20% dintre respondenți afirmă că nu pot instala panouri solare din cauza faptului că locuiesc la bloc sau într-un imobil cu acoperiș comun. În lipsa unui cadru legislativ clar pentru instalarea panourilor pe clădiri colective și a unor soluții tehnice adaptate pentru zonele urbane dense, o mare parte a populației rămâne exclusă din procesul de tranziție energetică.Lipsa de informații și sprijin tehnic
Un procent semnificativ (13%) declară că nu are suficiente informații despre procedura de instalare, beneficiile economice și tehnice ale panourilor solare sau etapele necesare pentru obținerea finanțării. De asemenea, lipsa unei platforme centralizate cu pașii necesari descurajează inițiativa personală, mai ales în rândul populației în vârstă sau din mediul rural.Lipsa de încredere în eficiență și durabilitate
6% dintre români nu percep beneficiile reale ale utilizării panourilor solare. Motivele includ lipsa de transparență a ofertelor comerciale, îndoieli cu privire la performanța în sezonul rece și mituri precum „nu merită în România din cauza iernii” sau „panourile se strică rapid”.Birocrația și durata mare a procesului de aprobare
Deși legislația a fost simplificată parțial prin OUG 143/2021 și Ghidurile ANRE, în practică mulți cetățeni întâmpină întârzieri considerabile în procesul de aprobare, obținerea avizelor și conectarea efectivă la rețea. Lipsa digitalizării și personalului suficient în unele primării sau birouri ale distribuitorilor contribuie la această problemă.
Deficiențe în infrastructură
În special în mediul rural, rețeaua electrică nu este întotdeauna pregătită să absoarbă surplusul de energie generat de prosumatori. Fără modernizarea infrastructurii de distribuție și implementarea de soluții inteligente (contorizare dinamică, baterii locale etc.), extinderea numărului de sisteme fotovoltaice va fi limitată.
România are zone cu potențial solar ridicat
Harta alăturată (Sursa ESMAP) prezintă distribuția radiației solare utile pentru sisteme fotovoltaice la nivel național, conform Solargis și Băncii Mondiale. Zonele sudice, precum Dobrogea, Oltenia și sudul Munteniei, se remarcă prin cele mai ridicate valori anuale de PVOUT, între 1314–1387 kWh/kWp.
Aceste regiuni beneficiază nu doar de radiație solară ridicată, ci și de infrastructură relativ bine dezvoltată. În Dobrogea, de exemplu, există deja inițiative de tip cooperative energetice locale, unde mai mulți prosumatori colaborează pentru a-și optimiza producția și consumul. Potențialul acestor regiuni poate fi valorificat și prin proiecte pilot susținute de autoritățile locale sau universități tehnice.
Adopția panourilor solare în România: Încă la început, dar cu potențial considerabil
Deși procesul de adopție a panourilor solare este încă redus în România, intenția este considerabilă. Programele guvernamentale precum Casa Verde, fondurile europene prin PNRR și simplificarea legislației pot impulsiona trecerea către locuințe mai verzi. Investiția în panouri solare este rentabilă, mai ales în regiunile cu expunere solară bună, iar România are potențialul să devină un lider regional în domeniul prosumatorilor.
În plus față de programele menționate, există și inițiative la nivel local, în special în zonele metropolitane, care încurajează comunitățile să adopte soluții de producere a energiei regenerabile prin parteneriate public-private. De exemplu, unele primării oferă consultanță gratuită pentru întocmirea dosarului Casa Verde. De asemenea, anumite bănci comerciale oferă credite verzi cu dobânzi preferențiale pentru instalarea de panouri fotovoltaice, completând astfel sursele de finanțare disponibile.
Această intenție crescută vine pe fondul creșterii prețurilor la energie și al instabilității din piețele tradiționale de energie, ceea ce determină tot mai mulți cetățeni să caute soluții alternative. În plus, vizibilitatea crescută a tehnologiei solare în mass-media și pe rețelele sociale contribuie la schimbarea percepției publice, în special în rândul populației tinere și educate din mediul urban.
Mulți potențiali beneficiari abandonează inițiativa după ce se confruntă cu dificultăți în obținerea avizelor, a certificatelor de urbanism sau în relația cu distribuitorii de energie. Totodată, există o lipsă de specialiști autorizați în anumite regiuni rurale, ceea ce duce la întârzieri în proiectare și execuție.
Pentru a accelera această tranziție, este esențial ca autoritățile să continue simplificarea legislației și digitalizarea proceselor de autorizare. De asemenea, campaniile de informare și educare publică trebuie intensificate pentru a înlătura miturile și reticențele legate de energia solară. România nu doar că poate deveni un model regional de succes, dar are și obligația morală și strategică de a valorifica resursele regenerabile disponibile.
BIO