Cum percep românii politicile europene în domeniul energiei?
Percepția românilor față de politicile europene în domeniul energiei este, în general, favorabilă atunci când aceste politici se traduc în investiții, în reducerea facturilor sau modernizarea infrastructurii energetice. Totuși, există și politici percepute negativ, mai ales când implică costuri sau restricții, dupa cum arată datele unui sondaj-studiu (insert link).
Deși raportul nu face referiri explicite la politicile europene percepute pozitiv sau negativ în România, se poate totuși observa, pe baza narativelor publice dominante și a discursului politic și mediatic din ultimii ani, că anumite măsuri europene sunt în general bine primite de public, în timp ce altele generează controverse sau rezerve. Aceste percepții sunt influențate și de modul în care ele sunt comunicate, implementate și corelate cu realitățile socio-economice locale.
Politici europene cu percepție pozitivă în România:
Fondurile nerambursabile pentru producția de energie și modernizarea rețelelor,
Programele de finanțare a producției de energie electrica la nivel de consumator casnicn(programul casa verde, sau baterii pentru prosumatori),
Programele de finanțare a eficienței energetice prin reabilitarea termică a clădirilor,
Sprijinul UE pentru tranziția justă, prin alocarea de fonduri europene pentru regiunile afectate
Politici europene cu percepție negativă sau controversată:
Renunțarea accelerată la cărbune,
Sistemul EU-ETS II care ar urma să crească costurile transportului implicând mașina personala sau al încălzirii clădirilor prin utilizarea centralelor pe gaz natural
Interzicerea vânzărilor mașinilor cu motor termic după 2035
Totuși, dacă privim în ansamblu politicile europene percepute ca restrictive, observăm că Comisia Europeană promovează, alternative tehnologice sustenabile, pentru care sunt alocate scheme de sprijin tocmai pentru a acomoda tranziția în condiții echitabile. Aceste politici urmăresc nu doar descurajarea practicilor cu impact negativ asupra mediului, ci și încurajarea tranziției către soluții viabile din punct de vedere economic, ecologic și social.
Percepția asupra supraimpozitării profiturilor
Fig.1
În ceea ce privește taxa pe profituri excepționale, datele prezentate în raport (Fig.1) plasează România pe locul al treilea în rândul statelor care susțin puternic implementarea unei astfel de măsuri fiscale. Un exemplu concret, pentru o astfel de taxă, este introducerea în România, a unei taxe temporare prin Ordonanța de Urgență nr. 27/2022, aplicabilă producătorilor de energie electrică. Aceasta a prevăzut impozitarea veniturilor care depășeau un anumit prag de referință (stabilit inițial la 450 RON/MWh, ulterior redus la 400 RON/MWh) în contextul crizei energetice declanșată de conflictul din Ucraina. Scopul acestei măsuri a fost de a redistribui profiturile excepționale realizate de companiile din sectorul energetic către Fondul pentru Tranziție Energetică, utilizat pentru sprijinirea consumatorilor și finanțarea măsurilor de tranziție energetică.
În noiembrie 2024, Curtea Constituțională a României a declarat neconstituționale prevederile referitoare la această taxă, motivând că încalcă mai multe articole din Constituție, inclusiv principiul justei așezări a sarcinilor fiscale, libertatea economică și nediscriminarea, întrucât taxa afecta disproporționat anumiți producători de energie electrică creând o oarecare instabilitate în sectorul energetic. Întrucât decizia Curții Constituționale a fost publicată în Monitorul Oficial abia în luna iunie 2025, autoritățile se află încă în termenul legal de 45 de zile prevăzut pentru corectarea cadrului legislativ. Până la adoptarea unor modificări, dispozițiile declarate neconstituționale sunt suspendate, iar acei operatori care au contestat oficial taxarea pot solicita rambursarea sumelor.
Care sunt aspectele pozitive ale unor astfel de taxe?
Transferul profiturilor excepționale în bugetul statului pentru finanțarea măsurilor sociale sau sprijinirea consumatorilor.
Evitarea percepției de „speculă” sau „profituri nemeritate” în perioade de criză.
Aspecte negative sau problematice generate de taxa pe veniturile excepționale:
Scăderea atractivității investițiilor în sectorul energetic (investitorii pot considera că regulile jocului se schimbă arbitrar)
Distorsionarea pieței, prin tratamente inegale între companii (ex. unele afectate, altele exceptate)
Riscul de transfer indirect al costurilor către consumatori – chiar dacă legea interzice explicit acest lucru, companiile își pot ajusta comportamentul economic (reduc investiții, reduc capacități, cresc prețurile în alte zone de activitate)
În acest context, fondurile colectate din aplicarea taxei pe veniturile excepționale au fost direcționate către susținerea schemei de plafonare a prețurilor la energie, permițând astfel atenuarea poverii financiare suportate de consumatori.
Costul energiei la consumatorii casnici
Fig.2 Percepțiile legate de costurile energiei la consumatorii casnici
Criza energetică declanșată de conflictul din Ucraina a determinat creșteri semnificative ale prețurilor la energie în întreaga Europă. Pentru a atenua impactul acestor creșteri asupra consumatorilor – atât casnici, cât și industriali – statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o serie de măsuri de protecție. România, spre exemplu, a implementat o schemă de plafonare a prețurilor, prin care s-a reușit limitarea efectelor volatilității și ale scumpirilor accelerate. Astfel, timp de peste trei ani, consumatorii din România nu au resimțit în mod direct variațiile pieței, beneficiind de tarife plafonate. O comparație a prețurilor la energie la nivelul anului trecut și înainte de declanșarea conflictului din Ucraina a fost prezentată în raportul publicat de Energy Policy Group.
Fig.3 Principalele motive în procentaje pentru care europenii consideră că prețurile la energie au crescut. Inflație, Războiul din Ucraina, prețuri crescute de companii (Romania 41%, 30%, 42%)
În prezent, la finalul lunii iunie 2025, conform deciziei adoptate de Guvern în luna februarie, schema de plafonare a prețurilor la energie electrică urmează să expire. Potrivit declarațiilor publice ale autorităților, precum și în baza ofertelor transmise recent de furnizori, se anticipează o creștere semnificativă a facturilor, în special pentru consumatorii casnici cu un consum lunar sub 100 kWh – categorie care, până în prezent, a beneficiat de cel mai redus preț reglementat. În acest context, facturile acestor consumatori ar putea înregistra dublări față de nivelurile anterioare, marcând o schimbare substanțială în povara economică suportată de gospodării, în special cele cu venituri reduse.
Un caz comparabil este cel al Ungariei care înregistrează cea mai scăzută percepție privind creșterea prețurilor la energie în rândul populației. Asemenea României, Guvernul ungar a introdus prețuri plafonate, iar subvențiile directe oferite de stat au atenuat efectele scumpirilor. Prin aceste intervenții administrative, cetățenii ungari nu au resimțit puternic creșterea costurilor energetice, ceea ce explică nivelul redus de îngrijorare exprimat în sondaje.
Penuria de gaze naturale generată de conflictul din Ucraina a provocat o creștere abruptă și generalizată a prețurilor la energie în întreaga Europă, afectând atât piețele angro, cât și consumatorii finali. Pentru a limita impactul acestei evoluții asupra consumatorilor (atât casnici, cât și industriali) statele membre ale Uniunii Europene au adoptat o serie de măsuri de sprijin, menite să atenueze efectele creșterii prețurilor. Fiecare stat a intervenit în funcție de propriile capacități administrative, bugetare și strategii energetice, urmărind, în esență, protejarea consumatorilor finali și menținerea stabilității sociale și economice.
În România, autoritățile au introdus un sistem de plafonare a prețurilor, ceea ce a atenuat semnificativ volatilitatea și a împiedicat reflectarea reală a prețurilor de piață în facturile consumatorilor. Odată cu normalizarea parțială a piețelor energetice și reducerea presiunilor externe, menținerea unei măsuri excepționale, precum plafonarea prețurilor, pe termen nedeterminat nu mai este sustenabilă din punct de vedere bugetar, economic și investițional. În acest context, revenirea treptată la mecanismele de piață devine esențială, alături de încurajarea unui consum responsabil și de asigurarea unei funcționări concurențiale a sectorului energetic, în concordanță cu principiile politicii energetice europene.
Trebuie totuși menționat că, pe termen scurt, prețurile la energie în România vor continua să crească. Această evoluție este determinată, pe de o parte, de procesul de reliberalizare a pieței, iar pe de altă parte, de necesitatea susținerii electrificării economiei prin investiții semnificative în infrastructura de rețea. Costurile asociate modernizării și extinderii rețelelor electrice vor fi, cel puțin parțial, reflectate în facturile consumatorilor.
Cu toate acestea, pe termen lung există premise favorabile pentru stabilizarea prețurilor, ca urmare a investițiilor în noi capacități de producție, a intensificării concurenței pe piața de furnizare și a apariției unor oferte mai competitive, adaptate profilului de consum al utilizatorilor finali.
Notă: Acest material este bazat pe datele unui Studiu IPSOS Attitudes towards Energy 2024 disponibil aici (insert link when ready)
Alexandru Ciocan
Este absolvent al Facultății de Energetică din cadrul Universității Naționale de Știință și Tehnologie Politehnica București și deține un doctorat în științe inginerești, obținut în co-tutelă cu IMT Atlantique (Nantes). Și-a început cariera profesională în cercetarea științifică, lucrând timp de peste nouă ani în domeniul energiilor regenerabile, al hidrogenului și al bateriilor cu litiu. În prezent, Alexandru face parte din echipa Energy Policy Group, după ce anterior a lucrat timp de doi ani la Ministerul Energiei.