Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?
Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității au semnat o scrisoare deschisă către Președintele ales al României cu încurajarea de a stabili o funcție de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.
Categorii de articole
COP 26 Glasgow- cum acționăm ca și comunitate globală?
COP (Conference of Parties) reprezintă o Conferință a Națiunilor Unite dedicată subiectului schimbărilor climatice. În esență fiecare COP reprezintă un bilanț al anului respectiv, ce progres sau regres a fost făcut și o oportunitate ca…
Efectul fluturelui sau de ce schimbările climei au impact global chiar dacă sunt locale
Anul acesta regiunea Sindh din Pakistan al patrulea producător de bumbac la nivel mondial cu o producție de 2,308 tone, a înregistrat una din cele mai dificile secete din ultimele decenii. Acest lucru deși pare relativ izolat, are un impact major asupra…
Cum se implică clima în politică - cum ne-au șlefuit schimbările climatice istoria
Evidențele empirice arată că există conexiuni între perioade îndelungate de război, revoluții, revolte și schimbări rapide ale climei. Mica eră glaciară a exacerbat efectul conflictelor terestre și maritime mai ales în…
Electromobilitatea – impact socio-economic
Mașinile electrice pot contribui eficient la tranziția spre 100% energie regenerabilă. Electromobilitatea este cea mai ieftină soluție pentru decarbonizarea transportului.
Până unde ne “întindem” cu orașul?
În ciuda potențialelor beneficii individuale pentru persoanele care locuiesc în zone suburbane, expansiunea urbană aduce cu ea diverse efecte negative: de la pierderea zonelor naturale și a biodiversității, la costuri mai mari de infrastructură și energie.
Electromobilitatea - experiența personală
Copenhaga - Brașov - Copenhaga în aproape 5000 km
Incarcare rapida de 20-40 minute la intervale de 2h - 3h30 de condus pe autostrada
De 3 ori mai puțină energie consumată decât un vehicul similar pe combustie internă
Cum ne încălzim cu bere - distilerii, sustenabilitate și economie circulară
Un număr tot mai larg de distilerii din Scoția folosesc materialul rămas ca urmarea a producției whisky-ului ca și biomasă pentru producerea energiei termice sau electrice. Această energie alimentează atât procesele industriale din distilerii cât și comunitățile din apropiere. În România doar…
Cine plătește pentru decarbonizare? Impactul social al taxării dioxidului de carbon în România.
Studiile arată că cel mai afectate de taxarea dioxidului de carbon sunt comunitățile vulnerabile, dependente de un sistem energetic învechit, cu mari emisii de carbon.
Sărăcie energetică în România - ce este și de ce ar trebui sa ne preocupe?
După ce își achită facturile pentru energie (electrică și termică) 13% din familiile din România trec sub pragul de sărăcie, 11.7% din familii practică…
Schimbările climatice nu discriminează... totuși nu toți suntem la fel de vulnerabili
Studiul realizat de un grup de cercetători de la Universitatea Babeș-Bolyai arată că deși schimbările climatice au un impact global, vulnerabilitatea comunităților noastre la aceste schimbări diferă.
Dincolo de șezlong - Avantajele și dezavantajele alimentării cu nisip a plajei de la Mamaia
Mai mult de o treime din plajele în eroziune din Marea Neagră se afla în Romania. Dinamica globală a liniei țărmului în viitor este dominată de…
Cum ne încălzesc banii… atmosfera
Deși nu este printre cei mai mari poluatori direcți, sectorul financiar-bancar este unul dintre actorii cheie în cadrul procesului de decarbonizare. Fără susținerea financiară a…
Impactul caniculei asupra economiei - exemplul Clujului.
În vara anului 2015 în Cluj-Napoca au fost înregistrate trei valuri de căldură. Ca urmare a acestora s-a calculat o pierdere potenţială estimată la circa…
Insula pe care nu vrei să fii în această vară - insula de căldură urbană
Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale. Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poarta denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative…
Carbonul (CO2) - un produs nedorit dar pentru care va trebui sa plătim
În date de 6 iulie 2021 Net-Zero Asset Owner Alliance a emis o poziție care susține necesitatea implementării unui preț global al carbonului. Actualmente numai…
O fereastră în viitor - Global Trends 2040 și scenariile pentru 20 de ani
În următorii 20 de ani efectele fizice ale schimbărilor climatice vor fi tot mai vizibile și ne vor afecta bunăstarea în mod direct. Țările cu economii emergente vor fi cele mai puternic afectate. Dezbaterile interstatale cu privire la…
Tranziția energetică – o ambiție irealizabilă?
Tot mai des auzim angajamentul autorităților Europene și Române de a reduce poluarea cu CO2 și crește generarea energiei din surse verzi. Ambițiile politice sunt susținute și de evoluțiile tehnologice care par să avanseze tot mai mult generarea din surse verzi. Totuși, în același timp…
Algele roșii și bovinele – cum pot cele doua reduce poluarea?
O algă roșie (Asparagopsis armata) ar putea contribui la procesul de digestie al bovinelor printr-o enzimă ce ar reduce emisiile de metan biogenic cu peste…
9 pași către o amprentă ecologică mai mică
Amprenta ecologică măsoară impactul pe care oamenii il au asupra naturii. Practic, putem vorbi de cerere și de ofertă. Cererea reprezintă cât de mult, noi, oamenii, luăm din natură. Oferta este cantitatea de resurse naturale (bioresurse) pe care natura le poate…
Justiția climatică – ce înseamnă, ce implică și de ce e relevantă pentru România?
Deși schimbările climatice sunt studiate, în principal, prin perspectiva mediului înconjurător, ele se încadrează și în categoria chestiunilor politice și etice. Justiția climatică – conceptul care reflectă această perspectivă – recunoaște că…