Prinși în insula de căldură urbană - Cum ne adaptăm noilor realități în București și marile orașe din România?

Schimbările climatice au adus modificări importante în ceea ce privește calitatea vieții în așezările urbane. Valurile de căldură din perioada verilor afectează în mod disproporționat zonele urbane față de zonele înconjurătoare, în parte și din motive ce țin de procesul de urbanizare prost gestionat. Urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli după perioada anilor 1990, la care se adaugă traficul motorizat individual (cauzat, în mare parte, de modul în care s-a construit și de slabul interes al autorităților publice locale pentru o politică de transport public în comun timp de decenii) sunt parte dintre factorii care contribuie la accentuarea valurilor de căldură extreme de pe perioada verii în Municipiul București, resimțită pe deplin recent. Mortalitatea cauzată de valurile de căldură și temperaturile extreme este estimată să crească semnificativ până la sfârșitul secolului, Bucureștiul situându-se pe locul al treilea între capitalele europene în ceea ce privește această creștere, după Istanbul și Atena, conform datelor WBG.

Iulie 2025 - Al treilea cel mai cald unde stresul termic și-a făcut pe deplin resimțită prezența

Luna iulie 2025 nu a adus doar temperaturi ridicate în România, ci și ceea ce specialiștii numesc stres termic. Stresul termic este o combinație între temperatură, umiditate, radiație solară și vânt, care afectează direct capacitatea corpului uman de a-și menține temperatura internă normală.

Un nou val canicular și domul de căldură din zona Balcanilor

Valurile caniculare timpurii, stresul termic și impactul mortal asupra Europei

Stresul termic - Un factor climatic de luat în seamă în această vară în România

Vor fi politicile climatice ale Statelor Unite influențate de alegeri?

Update: Inundații, Dunărea în România și Delta în actualul context

Vin apele! Când și cum crește Nivelul Mării?

De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

Un nou val canicular și domul de căldură din zona Balcanilor

Ziua în care planeta intră pe datorie: Economia globală vs. limitele naturii

Apele Pluviale urbane: Cum putem preveni inundațiile din orașele noastre

Orașele cresc, resursele de apă scad: ce spun prognozele WEI+

Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?

Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România?

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.

Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?

Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climatice

Mai avem unde schia în România pe viitor?

2024 - Cel mai cald an din istoria măsurătorilor și primul în care este depășit pragul de 1,5°C

12 puncte climatice cheie ale anului 2024

Furtunile severe din România în contextul schimbărilor climatice

De ce România oscilează, de la un an la altul, între statutul de exportator și cel de importator de energie?

Privind evoluția consumului intern și a capacităților instalate în România, apare un paradox greu de ignorat: deși rețeaua națională (SEN) dispune în 2025 de peste 19.000 MW instalați – mai mult decât în 2021 sau 2023, importurile de energie electrică sunt în creștere. Această aparentă contradicție ridică o întrebare firească: de ce este nevoie să importăm energie, dacă avem un program de producție mai ridicat?

Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?

Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curată

Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategice

Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025

Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficii

Prinși în insula de căldură urbană - Cum ne adaptăm noilor realități în București și marile orașe din România?

Schimbările climatice au adus modificări importante în ceea ce privește calitatea vieții în așezările urbane. Valurile de căldură din perioada verilor afectează în mod disproporționat zonele urbane față de zonele înconjurătoare, în parte și din motive ce țin de procesul de urbanizare prost gestionat. Urbanismul slab reglementat sau care a permis excepții de la reguli după perioada anilor 1990, la care se adaugă traficul motorizat individual (cauzat, în mare parte, de modul în care s-a construit și de slabul interes al autorităților publice locale pentru o politică de transport public în comun timp de decenii) sunt parte dintre factorii care contribuie la accentuarea valurilor de căldură extreme de pe perioada verii în Municipiul București, resimțită pe deplin recent. Mortalitatea cauzată de valurile de căldură și temperaturile extreme este estimată să crească semnificativ până la sfârșitul secolului, Bucureștiul situându-se pe locul al treilea între capitalele europene în ceea ce privește această creștere, după Istanbul și Atena, conform datelor WBG.

Putem monitoriza schimbările climatice în timp real?

În această săptămâna lansarea Misiunii Sentinel-5A va fi un pas mare înainte pentru îmbunătățirea capacității Europei de monitorizare a compoziției atmosferice la nivel global.

Apele Pluviale urbane: Cum putem preveni inundațiile din orașele noastre

Orașele cresc, resursele de apă scad: ce spun prognozele WEI+

Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România?

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice.

DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării