Lansarea primului satelit Sentinel-1A, în data de 3 aprilie 2014, a marcat momentul demarării construirii unei constelații de sateliți, momentan aflată în etapa de formare până la finele acestui deceniu. Datele preluate de la acest satelit aflat încă în exploatare, asta deși durata de viață era estimată inițial la circa sapte ani, sunt utilizate gratuit și accesibile publicului larg, fiind integrate într-o gama extinsă de aplicații de monitorizare a atmosferei, oceanelor, ghetarilor, solului și a mediului înconjurător. 

Acești sateliți se bazează pe tehnologii de ultima generatie, cum ar fi radar si instrumente de imagistica multispectrala pentru monitorizarea scoarței terestre, evolutia oceanelor și fluctuații ale atmosferei:

‍

• Sentinel-1 dispune de doi sateliți plasați pe orbite polare pentru maximizarea suprafeței monitorizate. Compus din Sentinel-1A (activ din 3 aprilie 2014), Sentinel-1B (25 aprilie 2016 – 3 august 2022) și Sentinel-1C (activ din 5 decembrie 2024), acesta din urmă având capabilități suplimentare pentru detecția și monitorizarea traficului maritim;
• Sentinel-2 se bazează pe trei sateliți identici, aflați pe aceeași orbită. Fiecare dispune de sistem avansat de monitorizare imagistică multispectrală de înaltă rezoluție, pentru observarea evolutiei scoarței terestre și a vegetației. Compus din sateliții:  Sentinel-2A (activ din 23 iunie 2015), Sentinel-2B (activ din 7 martie 2017) și Sentinel-2C (activ din 4 septembrie 2024);

• Sentinel-3 măsoară sistematic nivelul oceanelor, râurile și lacurile de pe Terra, gheață terestră și marină. Dispune de doi sateliți: Sentinel-3A (activ din 16 februarie 2016) și Sentinel-3B (activ din 25 aprilie 2018);
• Sentinel-4 nu este un satelit independent, ci un instrument care furnizează date multispectrale de la satelitii Meteosat Third Generation Sounder (MTG-S). Prima misiune de monitorizare a calității aerului de pe o orbita geostationara, Sentinel-4 oferă în fiecare ora informații despre o gama largă de gaze si poluanti. Sentinel-4 a fost lansat pe 1 iulie 2025.
• Sentinel-5 a debutat cu misiunea 5P (Precursor), prima dedicată monitorizării compoziției atmosferice, a evoluției agenților poluanți și a gazelor cu efect de seră, care s-a dovedit un instrument esențial în studiile climatice. Sentinel-5P este activ pe orbită din 3 octombrie 2017, după o întreagă serie de amânări și se remarcă prin sistemul TROPOMI (Tropospheric Monitoring Instrument) prin care furnizează măsurători de înaltă rezoluție cu privire la gazele cu efect de seră (metan si monoxid de carbon) și poluanții atmosferici (dioxid de azot, dioxid de sulf și aerosoli). 

Parte a programului Copernicus, varianta actualizată denumită Sentinel-5A va fi plasată în următoarele zile pe o orbită polară, ceea ce reprezintă o revoluție la fiecare aproximativ 100 minute, pentru un maxim de acoperire zilnică la nivelul suprafeței terestre. Acest nou instrument va fi montat pe satelitul meteorologic MetOp-SG A1 și dispune de un spectometru de ultima generație UVNS care acoperă 7 benzi spectrale între 270 și 2385 nm, oferind o rezoluție spațială de aproximativ 7 km și o fereastră de observație largă de 2670 km. Prin urmare, instrumentul Sentinel-5A va facilita măsurători detaliate ale concentrațiilor totale și profilelor verticale ale poluanților și a gazelor din atmosfera terestră. 

Față de Sentinel-4A care oferă informații de pe o orbita geostationara deasupra Europei și a nordului Africii, Sentinel-5A va oferi o perspectiva globală prin utilizarea unei orbite polare și va suplimenta serviciile programului Copernicus de monitorizare a atmosferei, cum ar fi Copernicus Atmosphere Monitoring Service (CAMS). Lansarea este prevăzută pentru data de 12 august 2025, la ora locala 21:37 (00:37 UTC), de la Kourou (Guyana Franceza) și va fi transmisă live pe canalul de YouTube al ESA.

• Sentinel-6 măsoară înălțimea suprafeței mării la nivel global, contibuind la studiile oceanografice și climatice.  

Pe langa misiunile enumerate mai sus, șase alte misiuni Sentinel sunt în dezvoltare pentru a acoperi noile nevoi și a îmbunătăți capacitățile Copernicus în domenii precum agricultura, schimbările climatice sau monitorizarea poluării.

‍

Sateliții artificiali plasați pe orbitele din jurul Pământului în ultimele circa sapte decenii ne permit să vedem și să înțelegem planeta în detaliu, inclusiv în zone inaccesibile, indiferent că este zi sau noapte, oferind informații critice pentru decizii strategice, de la protejarea mediului până la securitate națională și comunicare globală. Prin urmare, tehnologia satelitară devine un pilon indispensabil pentru omenire în epoca modernă. 

Programul european Copernicus a fost conceput tocmai în acest scop, oferind date vitale pentru combaterea schimbărilor climatice și protejarea mediului. Misiunea poartă acest nume în onoarea lui Nicolaus Copernicus, una dintre figurile emblematice ale astronomiei care a intrat în istorie prin teoria heliocentrică, un moment de cotitură al cercetării științifice într-o epocă dominată de supoziții care s-au dovedit ulterior eronate. 

Programul este gestionat de Comisia Europeană, în parteneriat cu Agenția Spațială Europeană (ESA), precum și alte organizații europene. Misiunea se bazează pe informații primite de la sateliții propri, familia Sentinel, dar și de la alți sateliți publici sau comerciali ori date colectate de la stații terestre, aeriene și marine, pentru a oferi o imagistică cât mai completă. Aceste date sunt procesate și analizate pentru a genera hărți, statistici și predicții, pe baza lor putând fi luate anumite decizii de către factorii de decizie politică, autorități publice și alte organizații internaționale.