Temperaturile extreme de vară au devenit mai frecvente, iar amplitudinea lor a crescut, mai ales în ultimele 2 decenii. Creșterea frecvenței și amplorii evenimentelor extreme de temperatură de vară, peste România, a avut loc în același ritm cu o tendință generală de uscare, în special în partea de est a țării, tendință ce se va menține și pentru următorii 50/100 de ani.

Poate ai crescut toată viața într-un loc peste care a venit un incendiu, o inundație, un cutremur, (sau da, un război). Locul rămâne același și este, totodată, profund modificat. Iar asta, spun cercetările, se traduce în solastalgie pentru noi, oamenii. Ne identificăm cu un loc al cărui peisaj a avut de suferit, dar avem și un gol în stomac când ne gândim la el. Schimbările climatice provoacă acest sentiment pentru multe din peisajele cu care ne identificam.

Devalorizarea monedelor cripto din ultimele săptămâni (prăbușirea activelor cripto) la cel mai mic nivel din ultimii ani reprezintă, așadar, un moment oportun pentru a deschide o discuție nu doar despre volatilitatea acestor instrumente și impactul lor social, ci și despre impactul lor climatic: încotro ne poate duce investirea banilor în mecanisme neprietenoase cu tranziția energetică?

O serie de studii empirice și de modelare arată că infrastructura pentru ciclism poate reduce congestia - (de exemplu, 240 de miliarde de euro pe an, diminua emisia gazelor cu efect de seră, crește accesibilitatea transportului public, reduce riscurile de sănătate și contribui la economii importante la nivel de familie (întreținerea unui automobil sunt estimate la 6.000 EUR pe an, comparativ cu doar 300 EUR pentru bicicletă).

Evenimentele meteo extreme, eroziunea plajelor, pierderea biodiversității sau valurile de căldură extremă pot afecta sectorul turistic balnear pe termen mediu și lung.

Studiul publicat de Institutul European pentru Energie și Politică Climatică arată că cazul României, investind 14.92 miliarde EUR în renovarea clădirilor, am putea reduce costurile energetice ale gospodăriilor cu 44%, crește venitul acestora cu aproximativ 4% și reduce consumul de energie cu până la 30%.

România a ratat toate țintele asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană atunci când vine vorba de sistemul de management a deșeurilor. Deși poate fi tentant să credem că lipsa resurselor e cauza principală a acestei nereușite, adevărul e mai complex și are mult de a face cu structura administrativă curentă.

Condițiile climatice se schimbă și la scală locală. Cu cât mai repede vom accepta această realitate și vom dezvolta strategii adaptare și reziliență, cu atât mai repede vom reuși să re-gândim economia locală pentru a face față provocărilor climatice. În acest sens unele din măsurile implementate în județul Mureș merită analizate și eventual replicate în alte regiuni, având în vedere specificul și potențialul local existent.

Pentru a limita creșterile temperaturii globale la 1.5°C va trebui să ajungem la zero emisii nete de dioxid de carbon la începutul anilor 2050 și să atingem vârful emisiilor către 2025.

Abundența tot mai mare de particule de nanoplastic (NP) și microplastic (MP) pot avea efecte nocive asupra sănătății umane. Particulele de plastic pot depăși bariera intestinală la pacienții bolnavi de boala inflamatorie intestinală (IBD) și cauza o înrăutățire a sănătății, expunerea la plastic (chiar și involuntară) a copiilor poate avea efecte nocive pe termen lung asupra imunității, metabolismului dezvoltării neurocomportamentale sau a sistemului cardio-vascular.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a publicat recent un plan cu 10 puncte pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc.

Datele colectate în anul 2020 arată că fermieri sunt conștienți și observă clar schimbările climatice care au loc în ultimii ani. Astfel, 94 % din respondenți sunt conștienți de schimbările climatice care au loc în zona lor.

Având în vedere ritmul schimbărilor climatice (și lipsa unor măsuri radicale de reducere a acestuia) este extrem de important să avem un model de politici publice ce ar permite comunităților locale să își pună în valoare resursele locale și să construiască un sistem socio-economic rezilient la șocurile externe.

Pe termen lung, prețurile energiei vor scădea, dar numai dacă vom folosi tehnologiile cu cel mai mic preț de producție a energiei, ca energia solară și energia eoliană.

Transportul (inclusiv aviația internațională) este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 - 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%.

Conform unui studiu publicat de Brown University în 2019, Pentagonul/ Ministerul apărării Americane produce mai multe emisii GES decât întregul stat suedez.

Schimbările climatice au impact major asupra peisajelor culturale locale și a celor naturale. De la pădurile seculare la dealurile și pajiștile din Transilvania, toate sunt afectate de schimbările climatice. Acest impact asupra mediului înconjurător amenință continuitatea culturală a comunităților locale din toate zonele României.

Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.

2022 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.