Astăzi, în lumea din jurul nostru, florile înfloresc prea devreme şi păsările cântă prea târziu, din toată splendoarea și armonia primăverii rămâne încet, încet numai astenia ei. Încălzirea globală a rupt primăvara în două – primăvara gâzelor și primăvara păsărilor.

Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apa sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă..

România a ratat toate țintele asumate prin Tratatul de Aderare la Uniunea Europeană atunci când vine vorba de sistemul de management a deșeurilor. Deși poate fi tentant să credem că lipsa resurselor e cauza principală a acestei nereușite, adevărul e mai complex și are mult de a face cu structura administrativă curentă.

Condițiile climatice se schimbă și la scală locală. Cu cât mai repede vom accepta această realitate și vom dezvolta strategii adaptare și reziliență, cu atât mai repede vom reuși să re-gândim economia locală pentru a face față provocărilor climatice. În acest sens unele din măsurile implementate în județul Mureș merită analizate și eventual replicate în alte regiuni, având în vedere specificul și potențialul local existent.

Schimbările climatice facilitează acomodarea speciilor noi/invazive (insecte, plante, microorganisme) în zone în care acestea nu ar fi putut anterior să trăiască. În acest sens vedem deja apariția țânțarilor tigru în București sau de tufiș asiatic în Cluj-Napoca, ca rezultat direct a schimbării mediului înconjurător și a creșterii interacțiunilor cu zonele de origine a acestor insecte.

Studiul inelelor anuale ale arborilor ne permite să reconstituim și să analizăm variabilitatea climatică interanuală de la an la an, dar și variabilitatea decadală, multidecadală sau centenară…

Pentru a limita creșterile temperaturii globale la 1.5°C va trebui să ajungem la zero emisii nete de dioxid de carbon la începutul anilor 2050 și să atingem vârful emisiilor către 2025.

Abundența tot mai mare de particule de nanoplastic (NP) și microplastic (MP) pot avea efecte nocive asupra sănătății umane. Particulele de plastic pot depăși bariera intestinală la pacienții bolnavi de boala inflamatorie intestinală (IBD) și cauza o înrăutățire a sănătății, expunerea la plastic (chiar și involuntară) a copiilor poate avea efecte nocive pe termen lung asupra imunității, metabolismului dezvoltării neurocomportamentale sau a sistemului cardio-vascular.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a publicat recent un plan cu 10 puncte pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc.

Datele colectate în anul 2020 arată că fermieri sunt conștienți și observă clar schimbările climatice care au loc în ultimii ani. Astfel, 94 % din respondenți sunt conștienți de schimbările climatice care au loc în zona lor.

În prezent, în România sunt circa 7.5 milioane de locuințe individuale, dintre care 3.4 ar fi potrivite pentru instalarea de sisteme fotovoltaice, din păcate în Mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice) care își instalase capacități de generare a energiei.

Având în vedere ritmul schimbărilor climatice (și lipsa unor măsuri radicale de reducere a acestuia) este extrem de important să avem un model de politici publice ce ar permite comunităților locale să își pună în valoare resursele locale și să construiască un sistem socio-economic rezilient la șocurile externe.

Cu toții am auzit despre schimbările climatice și despre emisiile de carbon din sistemul energetic și de transport. În fiecare zi, țările Uniunii Europene cheltuie aproximativ 1 miliard €/zi [1] doar pentru a achizitiona combustibili fosili. Acești bani pot fi folosiți de exemplu pentru a investi într-un nou sistem energetic fără emisii de carbon. Deși pare destul de dificil, putem…

​​Costul schimbărilor climatice este deja imens și va crește dacă încălzirea globală continuă. Dacă emisiile nu sunt reduse mai rapid decât în planificarea actuală, numărul daunelor va crește rapid și părți din planetă ar deveni nelocuibile.

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosfera Terrei a dus la creșterea temperaturilor globale. Aceasta la rândul său a dus la creșterea concentrației vaporilor de apă în atmosferă, aceștia acționând ca un gaz cu efect de seră și fiind responsabili de jumătate a încălzirii climatice la nivel global.

Raportul “The Global Risks Report 2022” indică schimbările climatice și lipsa unei strategii coordonate pentru a răspunde acestei provocări la nivel global ca fiind unul din cele mai mari…

O analiză în detaliu arată că energia nucleară este mai puțin avantajoasă ca și instrument de tranziție energetică comparativ cu regenerabilele.

Pe termen lung, prețurile energiei vor scădea, dar numai dacă vom folosi tehnologiile cu cel mai mic preț de producție a energiei, ca energia solară și energia eoliană.

Transportul (inclusiv aviația internațională) este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 - 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%.