Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apă sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă.

Apele din jurul Marii Britanii și Irlandei au fost recent afectate de un val de căldură marină de categoria 4 (extremă), în condițiile în care în Oceanul Atlantic de Nord continuă să se înregistreze o căldură extraordinară. În lunile următoare vom avea o imagine mai clară a impactului acestor valuri asupra ecosistemelor. Între timp, înțelegem cât de frecvent este acest fenomen.

Legea europeană privind clima impune UE să adopte un obiectiv climatic pentru anul 2040, ținând seama de cercetătorii care fac parte din consiliul consultativ științific european pentru schimbările climatice.

Un raport al acestui consiliu explică și recomandă cum pot fi gândite țintele pentru climă până la acest termen și cum poate fi gândi tun buget pentru mai puține emisii de gaze cu efect de seră pentru 2030-2050.

Odată cu schimbările climatice și încălzirea atmosferei, fenomenele meteo devin tot mai imprevizibile și mai intense, inclusiv în locații geografice ce ar avea un istoric în această direcție.

Primul pas către rezolvarea unei probleme este să luăm cunoștință că există.

Al doilea este să monitorizăm pentru ca apoi să putem acționa.

La nivel global, printre cele mai mari amenințări la adresa faunei sălbatice și a ecosistemelor sunt schimbările climatice, care au loc într-un ritm alarmant de rapid. Biodiversitatea, care este în strânsă legătură cu clima, rămâne sursa de bază a planetei, a bunăstării oamenilor — și încearcă să se adapteze. 

Raportul de sinteză prezentat astăzi reprezintă cea de a patra și ultima parte a celui de al șaselea raport IPCC (AR6) și reunește concluziile principale ale celor trei secțiuni anterioare.

De notat ca următorul raport IPCC este așteptat în 2030 ceea ce înseamnă că actualul raport IPCC AR6 este ultimul publicat într-un moment în care este încă posibil să menținem creșterea temperaturii medii globală sub 1.5°C față de perioada pre-industrială.

În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală pentru societatea noastră?

Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile. Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.

Temperaturile crescute schimbă tot mai mult iernile cu care eram obișnuiți acum 10-15 ani. În orașe ninge tot mai puțin spre deloc, apele nu mai îngheață ca înainte, iar gradele de afară ne fac să credem că intrăm în primăvară, nu că am fi în toiul iernii. Ce înseamnă asta pentru mediul în care trăim și cum ne schimbă calitatea vieții?

Stratul de ozon din stratosferă a început să scadă, și ne interesează pentru că el contribuie la protejarea organismelor vii. Acesta absoarbe radiațiile din domeniul UV-C responsabile de arsuri tegumentare, respectiv alterarea și distrugerea ADN-ului celular. Subțierea acestui strat protector atrage după sine o creștere semnificativă a cantității de energie electromagnetică din domeniul ultravioletelor, care pătrund în pătura inferioară a atmosferei și lovesc suprafața Pământului. Cum ar trebui să fie un strat de ozon „sănătos” și cât de departe suntem?

Datorită progreselor din cercetare, arată raportul LANCET, influența schimbărilor climatice asupra multor evenimente a fost cuantificată, iar o concluzie importantă este că avem nevoie de acțiuni urgente pentru a consolida rezistența sistemului de sănătate, pentru a preveni o escaladare rapidă a pierderilor de vieți omenești și pentru a proteja populația de efectele schimbărilor climatice asupra sănătății.

Politicile climatice ale Braziliei, unde recent Lula da Silva a fost reales preăedinte, au o mare însemnătate, fiind a cincea țară ca suprafață din lume cu o economie în top 15 și în continuă creștere. Brazilia de asemenea adăpostește ~60% din pădurile amazoniene, considerate a fi printre cei mai importanți “plămâni” ai planetei.

2023 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.

Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.

Dobrogea reprezintă un caz aparte unde secetele și desertificarea amenință una din cele mai productive și de renume regiuni viticole ale României

Apa deține un rol extrem de important pentru existența și susținerea vieții pe Pământ, fiind și o componentă a ecosistemului global.

Aceasta este o resursă care, nu numai că satisface nevoile de bază ale populației, dar se constituie și în cheia pentru dezvoltare pe diverse planuri, susținând economia prin agricultură, pescuit comercial, generarea energiei, industrie, transport maritim și turism.

Deși s-ar putea crea iluzia existenței din abundență a acestei resurse prețioase, mai puțin de 1% din totalul resurselor de apă dulce este disponibilă. 

Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială

COP-ul din acest an are loc în Sharm El Sheikh, Egipt, țară cu una din cele mai mari rezerve de petrol din Africa cu un istoric climatic complicat într-o regiune turbulentă din punct de vedere socio-economic și politic.

În ciuda numărului tot mai mare de cercetări dedicate schimbărilor climatice, există loc pentru o mai bună înțelegere a ceea ce înseamnă conștiința schimbărilor climatice. 

Pe lângă efectele negative pe care seceta le are asupra mediului, aceasta deraiază și întregul lanț economic de aprovizionare, lucru care ne va influența tot mai mult și cursul vieții de zi cu zi.