Anul 2022 a fost unul al fenomenelor extreme în Europa. Valurile de căldură, perioadele cu secetă și incendiile de vegetație au avut un impact foarte mare în multe regiuni ale Europei în special în vara acestui an. Sunt fenomenele extreme o consecință a schimbărilor climatice sau a variabilității naturale? Pentru a putea răspunde la această întrebare vom analiza pe rând evoluția și impactul valurilor de căldură, perioadelor cu secetă și incendiilor de vegetație din 2022.

Dobrogea reprezintă un caz aparte unde secetele și desertificarea amenință una din cele mai productive și de renume regiuni viticole ale României

Concentrația celor mai importante gaze cu efect de seră a atins un nou record conform ultimului raport publicat de Organizația Meteorologică Mondială

Whisky-ul reprezintă o băutură cu un caracter aparte datorită multor factori implicați în producție, a metodelor de producție și a legilor foarte stricte, mai ales în Scoția. Schimbările climatice vor avea un impact asupra producătorilor care vor fi nevoiți să găsească metode adaptare în fața variilor evenimente precum un secete, inundații și creșterea nivelurilor mărilor.

Schimbările climatice afectează din ce în ce mai tare felul în care trăim în mediul urban.

În principalele orașe ale României temperaturile au crescut cu cel puțin 2 °C în ultimele decenii, iar cercetările arată că asta ne va îngreuna felul în care trăim și ne mișcăm prin orașe.

Totodată, asta ne va forța la adaptare pe mai multe planuri, pentru a controla, printre altele, stresul termic la care ne supunem corpurile și pentru a ne risca cât mai puțin sănătatea, în general.

Temperaturile extreme de vară au devenit mai frecvente, iar amplitudinea lor a crescut, mai ales în ultimele 2 decenii. Creșterea frecvenței și amplorii evenimentelor extreme de temperatură de vară, peste România, a avut loc în același ritm cu o tendință generală de uscare, în special în partea de est a țării, tendință ce se va menține și pentru următorii 50/100 de ani.

Pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în proces de aridizare.

Valurile de căldură au devenit unul dintre cele mai mari riscuri pentru sănătatea umană și mediul înconjurător, conform raportului IPCC. Acestea pot provoca incendii de pădure, reducerea recoltelor și creșterea nivelului mării. În plus, ele afectează direct sănătatea oamenilor, în special a celor vulnerabili, cum ar fi persoanele în vârstă sau cele cu afecțiuni preexistente. Raportul subliniază importanța adaptării și a limitării încălzirii globale pentru a reduce impactul acestor valuri de căldură.

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Prin funcțiile pe care le dețin, turbăriile reglează nivelul apei și captează cantități însemnate de CO2 din atmosferă. Din păcate însă, majoritatea turbăriilor din România se degradează accelerat în ultimele decenii, atât din cauze naturale, cât și antropice.

Astăzi, în lumea din jurul nostru, florile înfloresc prea devreme şi păsările cântă prea târziu, din toată splendoarea și armonia primăverii rămâne încet, încet numai astenia ei. Încălzirea globală a rupt primăvara în două – primăvara gâzelor și primăvara păsărilor.

Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apa sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă..

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosfera Terrei a dus la creșterea temperaturilor globale. Aceasta la rândul său a dus la creșterea concentrației vaporilor de apă în atmosferă, aceștia acționând ca un gaz cu efect de seră și fiind responsabili de jumătate a încălzirii climatice la nivel global.

Raportul “The Global Risks Report 2022” indică schimbările climatice și lipsa unei strategii coordonate pentru a răspunde acestei provocări la nivel global ca fiind unul din cele mai mari…

Schimbările climatice au impact major asupra peisajelor culturale locale și a celor naturale. De la pădurile seculare la dealurile și pajiștile din Transilvania, toate sunt afectate de schimbările climatice. Acest impact asupra mediului înconjurător amenință continuitatea culturală a comunităților locale din toate zonele României.

Creșterea temperaturilor medii lunare și schimbarea structurii precipitațiilor în zonele muntoase duc la o scădere a numărului de zile înzăpezite anual. În scenariul pesimist, am putea avea doar circa 30 de zile înzăpezite anual către finalul acestui secol, față de 80 de zile în decursul anilor ‘60-’70.

2022 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.

De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…

Evidențele empirice arată că există conexiuni între perioade îndelungate de război, revoluții, revolte și schimbări rapide ale climei. Mica eră glaciară a exacerbat efectul conflictelor terestre și maritime mai ales în…

Manabe și Hasselmann au fost premiați pentru efortul lor de a structura cunoștințele noastre în această direcție lucrând la modele climatice complexe ce pot explica evoluțiile climatice.