Conceptul de strategie de infrastructură verde – deși cunoscut în multe colțuri ale lumii – este mai puțin cunoscut în România. La noi în țară, unul dintre primele proiecte care propun o strategie pe termen lung pentru spațiile verzi se întâmplă în Brașov.

Strategia verde e un cumul de programe, proiecte sau ghiduri pentru grădini private, pentru următorii 20 ani. Aceasta ia în calcul, printre altele, legislația națională a spațiilor verzi sau directivele UE legate de infrastructura verde. Majoritatea orașelor noastre nu au, însă, aceste strategii, deși este urgent să le implementăm pe termen lung.

În anul 2023 China a implementat o capacitate solară de 216.9 gigawați (GW), depășind astfel întreaga capacitate de 175.2 GW instalată până în prezent în Statele Unite. Această realizare reprezintă un moment semnificativ și subliniază o mare discrepanță în adoptarea energiei solare între cele mai importante economii ale planetei.

Luna aprilie 2024 a fost cea de a 11-a lună consecutivă care a fost stabilit un nou record pentru pentru temperatura medie globală.

Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.

Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.

Raportul anual privind climatul Europei 2023 al Agenției Europene Copernicus a fost publicat recent. Îngrijorător este faptul că anul trecut peste 150 de persoane și-au pierdut viața datorită fenomenelor extreme iar pagubele economice în 2023 în Europa au ajuns la 13,4 miliarde de euro, din care 81% sunt legate de inundații.

Castorii sunt o specie cheie în cadrul ecosistemelor naturale fiind supranumiți ingineri ai naturii pentru ingeniozitatea prin care construiesc un mozaic de habitate care rețin apă și extind zonele umede. Deși barajele lor par să incomodeze la prima vedere, această calitate este extrem de importantă în contextul creșterii numărului de furtuni , ploi torențiale sau perioadelor de secetă.

În România aproape 4 milioane de persoane sunt expuse la un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul zilei, aproape 3 milioane se confruntă cu un nivel ridicat de zgomot produs de traficul rutier în timpul nopții.

Din păcate această expunere poate avea efecte grave asupra sănătății, cum ar fi cele asupra inimii și a sistemului circulator cauzate de efecte fiziologice și emoționale pe termen lung, precum și de o reducere a calității somnului.

Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.

Temperatura medie globală pentru luna martie 2024 a atins o valoare de 14.14°C, cu 0.72°C mai mare decât media perioadei 1991-2020 și cu 0.1°C mai mare decât recordul anterior din martie 2016, conform datelor Copernicus.

Schimbările climatice au cauzat daune substanțiale și tot mai multe pierderi ireversibile, atât în ecosistemele terestre, de apă dulce, cât și în cele de coastă și oceane deschise, arată un raport al Grupului interguvernamental de experți în evoluția climei (IPCC).

Jumătate din speciile evaluate la nivel global s-au deplasat spre poli sau pe uscat – spre altitudini mai mari. Chiar dacă multe speciile migrează și își schimbă calendarul sezonier, sute dintre ele sunt pierdute din cauza magnitudinii extremelor de căldură, atât pe uscat, cât și în adâncul oceanelor.  

O rezervă naturală pe care s-o putem valorifica după bunul plac, fără consecințe usturătoare este lignina, care intră în compoziția plantelor, conferindu-le rezistență la diferiți factori de stres.

Lignina e o Cenușăreasă a biomasei obținute din plante: e adesea considerată un deșeu și arsă pentru producerea de energie în alte procese industriale.

Însă ea poate avea super-puteri, cu costuri reduse pentru planetă: se transformă în medicamente, substanțe organice scumpe sau asfalt pentru drumuri județene.

Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător.

Variabilele meteo și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților și nivelurile de poluare atmosferică. Aceste aspecte au consecințe importante asupra sănătății umane, ecosistemelor și economiilor globale.

India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?

Că vorbim de dezastre naturale, de migrație climatică, de expunerea în fața unor valuri de căldură, femeile – mai ales cele din țări subdezvoltate și sărace, dar și din Europa – sunt mai vulnerabile.

Asta, arată studiile, vine în spinarea secolelor de discriminare, de privare de drepturi și de inegalitate între sexe. Schimbările climatice nu fac decât să adâncească aceste diferențe.

Decembrie 2023, Ianuarie și Februarie 2024 au doborât succesiv noi recorduri de temperaturi, conturând un tablou climatic îngrijorător al recentei ierni.

Orașele în care trăim ocupă 2% din suprafața terestră, în timp ce găzduiesc 50% din populația lumii. Ele sunt responsabile de 75% din consumul global de energie, de 80% din emisiile de CO2 și dețin 80% din PIB-ul global.

Astfel, e important ca dezvoltarea orașelor să fie una sustenabilă – adică să avem capacitatea de a ne acoperi nevoile prezente fără să punem în pericol nevoile generațiilor viitoare de a-și asigura traiul. Poate fi orașul de 15 minute o soluție viabilă?

Dunărea transportă anual, în medie, aproape 100 de tone de plastic. De la folii subțiri la capace sau resturi de electrocasnice — toate probele indică nevoia de o monitorizare extinsă a cursului fluviului, precum și de o evaluare a impactului deșeurilor asupra biodiversității.

Exploatarea resurselor din spațiu este o idee mai veche, însă mai actuală ca niciodată. De la an la an epuizăm din ce în ce mai repede resursele anuale ale planetei, anul acesta “reușind” performanța ca la puțin peste jumătatea anului (2 august) să consumăm toate resursele naturale regenerabile pentru anul 2023

În prezent Veneția, una dintre cele mai populare destinații turistice din lume, a cărei prosperitate vine din negoțul maritim din vechi timpuri, se scufundă anual cu aproximativ 1 mm din cauza proceselor naturale. Asistăm la o creștere a nivelurilor mărilor, vedem emergența unor furtuni și inundații din ce în ce mai grave, iar poluare rezultată din gestionarea defectuoasă a maselor de turiști și vaselor de croazieră îngreunează situația. Riscăm să pierdem Veneția?

Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.