Pentru mulți dintre noi, ninsoarea din zilele de Crăciun este un element definitoriu al sărbătorilor de iarnă. Dar parcă avem din ce în ce mai puține ninsori comparativ cu deceniile anterioare nu doar în ziua de Crăciun, dar în general în timpul iernii. Dacă această observație este corectă, atunci ar trebui să existe o schimbare pe termen lung în grosimea stratului de zăpadă pentru diferite regiuni

În ciuda lacunelor încă existente, politicile climatice în România au avut un progres semnificativ în ultimii ani, în special prin transpunerea și implementarea legislației europene adoptate ca parte a Pactului Ecologic European. Principalul obiectiv al UE este atingerea neutralității climatice până în 2050, iar toate statele membre trebuie să adopte măsurile necesare. Deși a înregistrat unele progrese notabile, guvernanța politicilor climatice în România rămâne deficitară și ar trebui întărită prin mecanisme și aranjamente instituționale dedicate.

COP 29 organizat în acest an la Baku s-a încheiat cu mai multe întrebări decât răspunsuri. Sloganul de început — În solidaritate pentru o lume verde — a arătat ceva diferit, în contextul în care finanțarea adaptării și mitigării efectelor schimbărilor climatice, un punct cheie al acestei conferințe, din nou s-a dovedit a fi un efort timid și insuficient în față provocărilor la nivel global, mai ales al statelor vulnerabile, pentru următoarele decenii.

În ultimii ani dezinformările privind știința din spatele schimbărilor climatice au căpătat amploare mai ales în sfera on-line, acest fapt având consecințe vizibile în discursul public dar și cel politic. Consensul oamenilor de știință este cât se poate de clar: schimbările climatice și efectele acestora ne afectează pe toți, situația se poate înrăutăți însă printr-un efort colectiv putem combate acesta fenomen în puținul timp rămas.

În Europa observăm o creștere a capacității de generare de energie regenerabilă, în timp ce încălzirea și transportul rămân neschimbate.

Germania adaugă 7,55 GW capacitate solară în prima jumătate a anului 2024, în vreme ce Portugalia și Spania stabilesc noi recorduri de generare a Energiei Solare. Până în 2024, România a înregistrat progrese notabile în domeniul energiei solare, însă ritmul de creștere rămâne sub potențialul țării.

Pe baza studiilor efectuate în ultimele trei secole s-a constatat că activitatea solară influențează climatul planetei noastre și pe noi deopotrivă. În ce măsură? Este greu de stabilit cu exactitate, însă este esențial să cunoaștem aspectele relevante despre activitatea solară, înaintea unor concluzii. Furtuni solare extreme precum cea din 1859 iar mai recent din 1989 arată că acestea pot avea un impact uriaș asupra rețelelor de energie, telecomunicație ce pot avea efecte economice semnificative.

Pentru România, COP29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă. România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia. De asemenea, la COP29 vor fi dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice.

Pe scurt, e foarte probabil că alegerile prezidențiale a celei mai mari economii globale vor avea efecte importante, însă e greu de anticipat amploarea lor. O președinție Harris e de așteptat să contribuie la decarbonizarea economiei SUA, în timp ce un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare.

Furtunile severe, cele care produc grindină de mari dimensiuni, vânt intens și tornadele, sunt fenomene meteorologice extreme care au un impact major asupra infrastructurii, agriculturii și asupra comunităților din România. Observațiile istorice și previziunile  climatice indică o creștere a frecvenței de apariție și intensității acestor fenomene în următoarele decenii, în contextul schimbărilor climatice.

Majoritatea regiunilor au înregistrat o creștere a duratei valurilor de căldura între 10 și 15 zile, în timp ce sud-vestul și estul țării (în apropierea Mării Negre) înregistrează o creștere mai mare de 25-30 zile în decursul în ultimilor 74 de ani.

În perioada 31 mai - 31 iulie 2024, România a fost lovită de cel mai lung și intens val de căldură din istoria recentă. În aceste 62 de zile, 46 au înregistrat condiții de val de căldură, reprezentând 75% din întreaga perioadă.

Datele furnizate de Copernicus Climate Change Service (C3S) arată că temperatura medie globală în 2023 a fost cu 1,48°C mai mare decât perioada preindustrială, confirmând o tendință de încălzire susținută. Mai mult decât atât, aproape jumătate din zilele anului au înregistrat temperaturi care au depășit pragul de 1,5°C, un reper critic definit de Acordul de la Paris.

Eforturile de conservare de pe tot globul fac o diferență măsurabilă în protejarea biodiversității, arată o nouă meta-analiză. Cuprinzând peste un secol de date din 186 de studii, cercetarea arată că intervențiile direcționate – de la refacerea habitatelor până la controlul speciilor invazive – îmbunătățesc semnificativ ecosistemele, demonstrând că acțiunile de conservare nu doar opresc pierderea biodiversității, ci o inversează adesea.

În contextul schimbărilor climatice accelerate, vara anului 2024 a adus o nouă serie de recorduri alarmante la nivel global și regional, subliniind impactul semnificativ pe care încălzirea globală îl are asupra mediului și societății. În continuare vom examina evoluția temperaturilor, a stresului termic și fenomenelor meteorologice extreme din România în vara ce tocmai a trecut, o perioadă marcată de cele mai ridicate temperaturi înregistrate până în prezent, atât la nivel național, cât și european.

În urma precipitațiilor extreme din centrul Europei volumul Dunării a crescut exponențial provocând motive de îngrijorare pentru orașe precum Viena și Budapesta. Austriecii au avut un sistem de apărare foarte bine pus la punct, unul menit să reziste unor viituri de 14,000 m³/s iar pagubele au fost relativ minore. În Budapesta Dunărea a avut caracteristici de viitură și a atins un nivel maxim de 829 cm (8188 m³/s) pe data de 20 Septembrie ducând la închiderea drumurilor aflate în vecinătatea Dunării. Însă în România ne putem confrunta cu o situație paradoxală.

O analiză recentă a ciclonului extratropical Boris, care a provocat inundații devastatoare în Europa Centrală și de Est cu ramificatii si in Romania, confirmă ceea ce specialiștii din întreaga lume avertizează de ani de zile: schimbările climatice influențate de activitatea umană duc la schimbări în caracteristicile fenomene meteorologice extreme. 

Programele de inteligență artificială de tip ChatBot devin din ce în ce mai performante și mai abile în a putea replica pe cât posibil limbajul uman, inclusiv în zona științifică. Într-un material anterior am comparat răspunsurile a câtorva întrebări către ChatGPT și reacția cercetătorilor InfoClima. ChatGPT a oferit un “bagaj mixt” de răspunsuri. Cu această ocazie am vrut să testăm Gemini, un program similar, însă unul conectat la Google, cel mai mare motor de căutare, aproape omniprezent pe telefoanele, tabletele și PC-urile noastre. De asemenea în cadrul acestui material am atașat câteva vizualizări realizate de noul program AI al celor de Microsoft, un generator de imagini ce a furnizat câteva “surprize”

Schimbările în precipitațiile care au provocat inundațiile din România, unde am vazut in doar 24 de ore, cantitatea de precipitații a atins 100 mm în multe dintre localități zona litoralului Mării Negre, sunt cauzate în principal de schimbările climatice provocate de activitățile umane, conform unei analize realizate de ClimaMeter.

Schimbările climatice sunt asociate cu o creștere a frecvenței și a intensității fenomenelor meteo extreme și cu o treime din decesele asociate temperaturilor ridicate. Europa se încălzește de două ori mai repede decât media globală iar asta înseamnă o creștere a impactului valurilor de căldură.

Asta poate duce la provocări fără precedent pentru sistemele de sănătate. La ce ne putem aștepta până în 2050?

În Europa, Islanda alături de Italia reprezintă polii vulcanilor activi de pe continentul nostru, iar in ultimii ani activitatea acestora a fost tot mai pronunțată.

Riscurile locale, cum ar fi un virus nou, pot deveni globale, după cum am văzut în cazul COVID-19, iar schimbările climatice globale afectează fiecare comunitate. Dezastrele, pierderile economice și vulnerabilitățile precum sărăcia și inegalitatea cresc, în timp ce ecosistemele sunt amenințate de colaps și este nevoie de transformări, când vine vorba de gestionarea riscurilor sistemice, arată Raportul de evaluare globală privind reducerea riscului de dezastre.