Valurile de căldură recente ne-au făcut să ținem mult mai mult timp aerul condiționat deschise, iar asta a dus la pene de curent în mai multe orașe din țară. Asta ne-a amintit că sistemul energetic nu este suficient de flexibil ca să se adapteze cererii noi, crescute, și că folosim prea puțină energia regenerabilă față de potențialul României de producție.

În România în iulie 2024 au fost raportate 226 fenomene meteorologice ce au inclus furtuni cu vânt intens, căderi de grindină de mari dimensiuni și precipitații intense.

Plecând de la premisa bine stabilită că agricultura este o mare sursă de emisii în ansamblul său, totuși, acest lucru nu ne împiedică să adoptăm măsuri active pentru adaptare și eficientizarea acestui sector crucial la nivel global.

În ultimele decenii, problema poluării aerului a devenit tot mai presantă, atrăgând atenția autorităților, oamenilor de știință și publicului larg. Pe lângă asta, valurile de căldură prin care trecem în ultimele două săptămâni vin și ele cu presiune atmosferică ridicată, care creează un strat de aer stagnant deasupra nivelului solului, ce poate deveni toxic.

În contextul alarmant al poluării cu particule PM2.5 și PM10, venim cu o analiză comparativă a situației în trei dintre cele mai importante orașe ale României: Cluj-Napoca, București și Iași. Acestea oferă o imagine a dinamicii poluării urbane și a impactului acesteia asupra sănătății locuitorilor și mediului înconjurător.

Sunte verile mai calde acum? Oare e mai greu sa rezistăm valurilor de căldură? Datele arată că numărul de ore cu stres termic au crescut pentru toate regiunile din România. Astfel, regiunile din vestul și sudul României au mai mult de 350 de ore de stres termic pe an.

România este deosebit de predispusă la riscuri legate de climă precum valuri de căldură sau secete datorită poziției sale geografice și caracteristicilor topografice. Date recente arată că au existat creșteri ale intensității și duratei valurilor de căldură, care s-au întins pe mai multe zile, la scară globală. 

Tendința vine în special în ultimele două decenii și știm că viitoarele valuri de căldură vor dura mai mult și vor avea temperaturi mai ridicate. Asta arată un nou raport — că la scară globală există o creștere clară a numărului de nopți și zile calde și o scădere a numărului de nopți și zile reci.

Alegerile din 4 Iulie din Marea Britanie se pot dovedi a fi unele din cele mai importante din acest secol, mai ales pentru climă.

Recordul de temperatură din iunie 2024 marchează cea de-a 13-a lună consecutivă cu recorduri lunare

Un organism consultativ științific în România ar putea îmbunătăți calitatea și eficiența proceselor de planificare a politicilor, reducând costurile și contribuind cu o capacitate științifică suplimentară atât de necesară, care lipsește în prezent în cadrul guvernului.

În fiecare an pe data de 21 Iunie avem ziua în care punem în prim plan un grafic al dungilor de temperaturi la nivel global, continental și statal pentru a atrage atenția la impactul schimbărilor climatice.

Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de “munți” de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele parți ale frontului dar si eventuala reconstrucție a țării, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice toate conturează un tablou climatic sumbru și un conflict climatic în urma căruia Rusia ar putea fi responsabilă pentru plata a despăgubiri în valoare de miliarde de euro.

Instalarea de panouri fotovoltaice pentru producerea energiei proprii este un progres imens pentru un stil de viață mai sustenabil. Mai mult, energia solară ne poate aduce facturi mai mici și economii la bugetul personal. Însă poate și mai bine: să ne încălzească locuințele sau să devină combustibil – prin pompe de căldură sau mașini electrice hibride.

Trecem printr-o lungă perioadă de transformări structurale în sistemul nostru energetic - de la un sistem energetic controlat central, bazat pe combustibili fosili, la unul descentralizat și regenerabil. Ideea că o comunitate locală poate deține o cotă din piața energiei sau că poate decide asupra sursei de energie pe care o va folosi pare încă multor oameni ca o perspectivă foarte îndepărtată. Cu toate acestea, experiența din UE din ultimele decenii, pe măsură ce mișcarea energetică a cetățenilor continuă să crească, arată că oamenii au puterea de a fi o parte integrantă a transformării sistemului energetic.

Datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa în general mai puține furtuni cu grindină dar când acestea se vor produce grindina va fi de mari dimensiuni.

Mai 2024 devine a 12-a lună consecutivă în care sunt depășite recordurile anterioare ale lunilor respective

Un miliard de copii sunt riscant de expuși la impactul schimbărilor climatice, arată o analiză UNICEF. Viețile a milioane de copii din întreaga lume sunt schimbate – chiar și în țările cu venituri mari – și lumea nu face suficient pentru a-i proteja, arată raportul. În Europa, Canada și Statele Unite, copiii cu astm și alte afecțiuni respiratorii au avut probleme de respirație și mai grave, cauzate de inhalarea particulelor produse de fumul de incendiu în plămânii lor tineri.

Reducerea riscului de dezastre, avertizarea timpurie și investițiile sporite în decarbonizare pot face diferența între viață și moarte, un viitor sau un dezastru, pentru copiii planetei.

Primele generații de panouri solare „casnice” ajung abia acum la sfârșitul vieții lor. Cu aceste unități apropiindu-se acum de finalul duratei de utilizare, experții spun că este nevoie urgentă de acțiune. Dacă procesele de reciclare nu vor fi implementate, până în anul 2050 vom avea 60 de milioane de tone de deșeuri de panouri fotovoltaice în gropile de gunoi la nivel global.

Percepția asupra Sistemului de Garanție–Returnare pare să fie variabilă. La nivel național, peste 70% dintre respondenții unui chestionar îl consideră cea mai bună soluție pentru colectare și reciclare, în timp ce în București, 35% dintre locuitori au foarte puțină încredere în program, iar doar 14% au foarte mare încredere, conform unui studiu.

Această discrepanță arată că există încă provocări legate de imaginea programului și de încerederea pe care cetățenii o au în SGR.

Conceptul de strategie de infrastructură verde – deși cunoscut în multe colțuri ale lumii – este mai puțin cunoscut în România. La noi în țară, unul dintre primele proiecte care propun o strategie pe termen lung pentru spațiile verzi se întâmplă în Brașov.

Strategia verde e un cumul de programe, proiecte sau ghiduri pentru grădini private, pentru următorii 20 ani. Aceasta ia în calcul, printre altele, legislația națională a spațiilor verzi sau directivele UE legate de infrastructura verde. Majoritatea orașelor noastre nu au, însă, aceste strategii, deși este urgent să le implementăm pe termen lung.

În anul 2023 China a implementat o capacitate solară de 216.9 gigawați (GW), depășind astfel întreaga capacitate de 175.2 GW instalată până în prezent în Statele Unite. Această realizare reprezintă un moment semnificativ și subliniază o mare discrepanță în adoptarea energiei solare între cele mai importante economii ale planetei.