Despre schimbările climatice: ChatGPT vs oamenii de știință
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 care a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică. Scopul acestui tip de program este să poată simula în viitor un limbaj uman pe un număr aproape nelimitat de subiecte, având deja o bază de date considerabilă actualizată până în anul 2021. Însă răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet iar aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite. Mai nou și alte companii precum Google dar și Elon Musk declarau că doresc crearea unor tipuri simulare de chatbot, un domeniu unde am putea observa progres enorm până la finalul acestui deceniu.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui om de știință.
Ce sunt schimbările climatice?
ChatGPT:
Schimbările climatice sunt modificări semnificative pe termen lung ale modelelor meteorologice, care afectează clima globală. Aceste schimbări includ modificări ale temperaturii medii a suprafeței Pământului, modelelor de precipitații, nivelurilor de maree și frecvenței evenimentelor meteorologice extreme, cum ar fi furtunile puternice, seceta și inundațiile.
Schimbările climatice sunt cauzate de activitățile umane care produc emisii de gaze cu efect de seră, cum ar fi dioxidul de carbon și metanul, care încălzesc atmosfera Pământului prin retenția căldurii. Aceste schimbări climatice au efecte grave asupra mediului, economiei și vieții umane, inclusiv pierderea de vieți omenești, extincția speciilor, modificări ale modelelor de cultură și aprovizionare cu hrană și creșterea nivelului mării, care poate duce la inundații costiere și perturbarea activităților economice și sociale.
Q: Cum afectează schimbările climatice deja România?
ChatGPT:
Schimbările climatice au început deja să afecteze România, cu consecințe semnificative asupra mediului și economiei. Unele dintre aceste efecte includ:
Secete și inundații: În ultimii ani, România a suferit de la secete severe în unele zone și inundații devastatoare în altele. Aceste evenimente meteorologice extreme au dus la pierderi economice semnificative și la distrugerea infrastructurii și a proprietăților private.
Temperaturi crescute: Temperaturile medii în România au crescut în ultimele decenii, ceea ce a dus la modificări ale sezonului de vegetație, creșterea numărului de incendii de pădure și a expunerii la riscul de alunecări de teren.
Schimbări în aprovizionarea cu apă: Schimbările climatice au afectat disponibilitatea și calitatea resurselor de apă din România. Unele zone au suferit de la secete severe care au redus disponibilitatea de apă pentru irigare și aprovizionarea cu apă potabilă.
Extincția speciilor: Schimbările climatice au afectat biodiversitatea din România, cu multe specii care își pierd habitatul și sunt în pericol de extincție.
Aceste efecte ale schimbărilor climatice au un impact semnificativ asupra economiei și a vieții cotidiene din România și evidențiază necesitatea unor acțiuni urgente pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a limita efectele schimbărilor climatice.
Dr. Bogdan Antonescu:
Chiar dacă răspunsul la această întrebare nu este în sine greșit, este însă un răspuns foarte general. Putem înlocui “România” din întrebare cu aproape orice altă țară din Europa iar răspuns va fi în continuare unul corect. Ce este interesant la acest răspuns este ultimul paragraf (care nu este legat strict de întrebare). În acest paragraf ChatGPT atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră.
Q: Va crește frecvența tornadelor în România?
ChatGPT: În general, tornadele sunt mai puțin comune în Europa de Est și în România decât în alte părți ale lumii, cum ar fi Statele Unite. Cu toate acestea, schimbările climatice pot avea un impact asupra formării și frecvenței tornadelor în regiune.
În prezent, nu există suficiente date științifice pentru a concluziona dacă frecvența tornadelor în România va crește sau nu în viitorul apropiat. Cu toate acestea, există cercetări care sugerează că schimbările climatice pot crește probabilitatea ca regiunea să sufere de fenomene meteorologice extreme, cum ar fi furtunile violente, grindina sau ploi torențiale.
Este important să se înțeleagă că tornadele sunt evenimente meteorologice rare, dar puternice, care pot fi foarte distructive și periculoase. Este important ca oamenii să fie pregătiți pentru astfel de evenimente și să urmărească informațiile meteo locale pentru a evita riscurile și a minimiza daunele materiale și de viață.
Dr. Bogdan Antonescu
Răspunsul este unul destul de bun. Este subliniat faptul că nu avem un set de date suficient de mare pentru tornadele din România pentru a putea înțelege impactul schimbărilor climatice asupra frecvenței de apariție a acestor fenomene meteo extreme. Foarte interesant este ultimul paragraf despre importanța pregătirii populației pentru astfel de evenimente. Acest aspect este important deoarece tornadele sunt în general considerate în România “curiozități” și un fenomene extreme care pot produce pagube.
Q: Poți da câteva exemple de tornade care au produs pagube însemnate în România? Care a fost cea mai severă tornadă raportată în România?
ChatGPT: Tornadele sunt relativ rare în România, iar cele care s-au produs în trecut au fost, în general, mai puțin severe decât cele din alte regiuni ale lumii. Cu toate acestea, au existat câteva cazuri de tornade care au produs pagube însemnate în țară. Iată câteva exemple:
În 2012, o tornadă a lovit comuna Chiajna din apropierea Bucureștiului, producând pagube semnificative în zona respectivă. Mai multe clădiri au fost avariate, copaci au fost smulși din rădăcini, iar câțiva oameni au fost răniți.
În 2013, o tornadă a lovit orașul Focșani din județul Vrancea, producând pagube materiale semnificative. Mai multe case și mașini au fost avariate, iar acoperișul unei școli a fost smuls de vânt.
În 2017, o tornadă a lovit satul Lunca Ilvei din județul Bistrița-Năsăud, producând pagube materiale semnificative. Mai multe acoperișuri de case au fost smulse, iar copaci au fost doborâți de vânt.
Cea mai severă tornadă raportată în România a avut loc în anul 1954, când o tornadă de mare intensitate a lovit orașul Buzău din sud-estul țării. Tornada a produs pagube semnificative, cu mai multe case și clădiri distruse sau avariate, iar zeci de oameni au fost răniți sau uciși. Tornada din 1954 a fost una dintre cele mai puternice din Europa în acea perioadă și a avut un impact semnificativ asupra comunității locale.
Răspuns Bogdan: Este foarte interesant acest răspuns. Pornește de la o afirmație corectă și anume că tornadele din România sunt mai rare și mai puțin intense comparativ cu alte regiuni ale lumii. Însă exemple de tornade severe din România sunt inventate. Faptul că ChatGPT furnizează o serie de detalii privind impact tornadelor dă un aer de credibilitate răspunsului. Este ciudat faptul că tornada de la Făcăeni din 12 august 2002 nu face parte din lista furnizată de ChatGPT, chiar dacă această tornadă a fost una dintre cele mai severe din istoria României. Acest lucru se poate explica prin faptul că ChatGPT nu folosește internetul pentru a căuta răspunsul ci îl construiește cuvânt cu cuvânt în funcție de modul în care a fost antrenat. Practic CahtGPT încearcă să “ghicească” răspunsul făcând o serie de presupuneri. Neștiind detaliile privind climatologia tornadelor din România, răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet. Aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite.
Apoi am mai întrebat ChatGPT câteva alte întrebări legate de subiecte discutate în articole InfoClima anterioare:
Q: Sunt secetele și inundațiile mai frecvente un rezultat al schimbărilor climatice în România?
ChatGPT: Da, schimbările climatice pot contribui la creșterea frecvenței secetelor și a inundațiilor în România. În ultimii ani, țara a experimentat o serie de secete severe în anumite zone, care au afectat culturile agricole și aprovizionarea cu apă potabilă, precum și inundații devastatoare în alte zone, care au dus la pierderi economice semnificative și la distrugerea infrastructurii și a proprietăților private.
Schimbările climatice pot duce la modificări ale modelelor de precipitații și temperaturilor, ceea ce poate crește riscul de secete în unele zone și de inundații în alte zone. De exemplu, creșterea temperaturilor medii poate duce la evaporarea mai rapidă a apei și la creșterea riscului de secetă în zonele cu resurse de apă limitate. În același timp, cantități mari de precipitații pot duce la inundații în zonele cu soluri saturate sau cu sisteme de drenaj insuficiente.
Este important să se ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a limita efectele schimbărilor climatice, precum și să se ia măsuri de adaptare la riscurile de secetă și inundații, cum ar fi investițiile în infrastructura de apă și sistemelor de drenaj și îmbunătățirea practicilor agricole și aprovizionării cu apă.
Răspuns Infoclima: Dr. Monica Ionita- Scholz explica într-un articol InfoClima cum pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară (adică o tendință semnificativă de uscare) în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în proces de aridizare. Dobrogea este una din cele mai afectate zone, în termeni de aridizare din România iar Din punct de vedere istoric, lipsa precipitațiilor a făcut ca România să se confrunte cu fenomenul de secetă prelungită în intervale precum 1894-1907, 1945-1951, 1983-1994, 2000-2003 și 2018 - 2020.
Q: Care este stadiul tranziției energetice din România?
ChatGPT: Tranziția energetică din România este încă într-un stadiu incipient, dar au fost făcute unele progrese în ultimii ani. În prezent, România depinde în mare măsură de combustibilii fosili, în special de cărbune, pentru producția de energie electrică, ceea ce reprezintă un impact semnificativ asupra mediului și sănătății oamenilor.
Guvernul României a adoptat o serie de politici și măsuri pentru a sprijini tranziția energetică, inclusiv dezvoltarea energiei regenerabile, îmbunătățirea eficienței energetice și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. În 2019, a fost aprobată o strategie națională privind tranziția energetică a României, care prevede o serie de obiective și măsuri concrete pentru a reduce dependența de combustibilii fosili și pentru a crește ponderea energiei regenerabile în mixul energetic.
În ultimii ani, România a înregistrat o creștere semnificativă a capacităților de producție a energiei regenerabile, în special a energiei eoliene și solare, dar aceste capacități rămân încă reduse în comparație cu capacitatea totală de producție a energiei din combustibili fosili.
Așadar, tranziția energetică din România este încă într-un stadiu incipient, dar există o voință politică din ce în ce mai puternică pentru a promova dezvoltarea energiei regenerabile și reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră. Este important ca aceste măsuri să fie accelerate și consolidate pentru a îndeplini obiectivele stabilite în cadrul Acordului de la Paris și pentru a proteja sănătatea oamenilor și mediul înconjurător.
Răspuns InfoClima: Dr. Andreea Vornicu, Dr. Andrei Korberg și Dr. Sorin Cebotari explicau într-un material InfoClima cum tranziția energetică a Romaniei este o obligație asumată si o necesitate din punct de vedere economic. Autorii explicau cum există și avem soluții pentru variabilitatea energiei regenerabile și că tranziția energetică este o ambiție realizabilă ce necesită însă coerență, implicare și determinare la nivel politic și socio-economic.
Încă la începuturi dar cu mult potențial pe viitor
ChatGPT dispune deja de resurse semnificative și o bază de date ce va crește exponențial în următorii ani. Fiind încă la un stadiu incipient, răspunsurile pot fi foarte generale si nu sunt încă rafinate sau precise însă deja observăm o evoluție rapidă cu apariția unor noi versiuni updatate și cu o posibilă emergență a noi chatbot-uri în viitorul apropiat. Bogdan Antonescu atenționează că răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet iar aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite. Întrebând direct dacă ChatGPT poate fi folosit pentru a învăța mai multe despre schimbările climatice răspunsul a fost unul promt: “Nu, ChatGPT nu este conceput pentru a ajuta la învățarea despre schimbarile climatice. Este un instrument de procesare a limbajului natural care vă poate ajuta să generați propoziții și paragrafe care sună natural pe baza datelor pe care le introduceți. Pentru ajutor la învățarea despre știința din spatele schimbărilor climatice, este posibil să doriți să căutați resurse educaționale, cum ar fi manuale sau cursuri. “
Punând o ultimă întrebare, dacă subiectul schimbărilor climatice este discutat în România, ChatGPT a formulat și o concluzie a acestui material:
“Da, subiectul schimbărilor climatice este discutat în România în mod frecvent și există un interes din ce în ce mai mare pentru acest subiect. În ultimii ani, au avut loc numeroase evenimente, conferințe și campanii de conștientizare cu privire la schimbările climatice și la necesitatea de a lua măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a proteja mediul înconjurător si ca schimbările climatice sunt un subiect de discuție important în România, iar există o voință politică și socială din ce în ce mai puternică pentru a aborda această problemă și pentru a lua măsuri concrete pentru a proteja mediul înconjurător și a reduce emisiile de gaze cu efect de seră.”
Bogdan Antonescu
Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului.
Câteva date și idei despre 2021 - o fundație pe care ar trebui să construim în 2022.
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate ritmul accelerat al schimbărilor climatice.
Mai jos e sumarul scurt al anului 2021 cu cele mai importante evoluții și decizii.
Gazele cu efect de seră - trend ascendent
Conform raportului Organizației Meteorologice Mondiale, concentrația gazelor cu efect de seră în atmosferă a continuat să crească în 2020, înregistrând 413.2 ± 0.2 particule de CO2 per milion (ppm), 1889 ± 2 particule de metan per miliard (ppb) și 333.2 ± 0.1 particule de dioxid de azot (N2O) ppb. Aceasta reprezintă o creștere de 149%, 262% și 123% față de nivelurile pre-industriale (1750).
Creșterea concentrației de CO2 din 2019 până în 2020 a fost mai mică față de creșterea pentru perioada 2018-2019. Totuși aceasta este mai mare decât creșterea medie anuală înregistrată pentru ultima decadă. Creșterea a avut loc în ciuda reducerii cu circa 5.6% emisiilor de CO2 în 2020 cauzată de pandemia COVID-19.
Emisiile de CH4 și N2O au avut o creștere mai mare în 2020 față de perioada 2018-2019, mai mare și decât media anuală pentru ultima decadă. Datele din timp real din observatoarele din Mauna Loa (Hawaii) și Cape Grim (Tasmania) indică o creștere continuă a nivelurilor CO2, CH4 și N2O și pentru 2021.
Temperatura continuă să crească
În baza datelor înregistrate pentru perioada Ianuarie - Septembrie, temperatura medie pentru anul 2021 a fost cu 1.08 ± 0.13°C mai ridicată față de perioada de referință 1850-1900 arată raportul Organizației Meteorologice Mondiale. Conform aceluiași raport, anul 2021 este al 6-lea cel mai cald an de la începutul măsurătorilor (conform NOAAGlobalTemp). Conform acestor date ultimii 7 ani (2015-2021) au fost și cei mai calzi ani de la începutul măsurătorilor.
Fenomene meteo extreme
Valuri de căldură extremă au afectat și regiunea mediteraneană de-a lungul verii 2021. Cele mai ridicate temperaturi au fost înregistrate în a doua săptămână a lunii August. Astfel în 11 August, la stația agrometeorologică din Syracuse, în Sicilia, a fost înregistrată temperatura de 48.8 °C, record provizoriu European. Temperaturile ridicate, lipsa precipitațiilor și activitatea antropică (defrișările și poluarea) au dus la izbucnirea unor incendii devastatoare în Grecia și Turcia în aceeași perioadă.
Anterior incendiilor și valurilor de căldură, Europa de Vest s-a confruntat cu cele mai grave inundații înregistrate vreodată. Astfel, în zonele cele mai afectate precum vestul Germaniei și Belgia, cantitatea de precipitații în 14-15 iulie a ajuns la 100-150 mm, cu cea mai mare cantitate fiind înregistrată la WipperfürthGardenau, 162.4 mm. Aceste precipitații au dus la revărsarea multor bazine acvatice și râuri, inundând orașele din apropiere și cauzând alunecări de teren. Ca urmare a acestor inundații, 215 de persoane și-au pierdut viața în Germania și Belgia, în timp ce pierderile economice depășesc 18 miliarde de euro.
Prețul la energie electrică și gaze naturale
A doua parte a anului 2021 s-a remarcat printr-o creștere rapidă a prețurilor la energie electrică și gaze naturale. Raportul Băncii Mondiale estimează că mărirea în medie cu 80% pentru energie în 2021 se va menține și în 2022, înrăutățind inflația globală. Dacă vor rămâne la un nivel ridicat ar putea pune presiune pe creșterea economică în țările importatoare de energie.
Atât la nivelul UE cât și în România, această creștere a prețurilor a fost des asociată cu implementarea planurilor de tranziție energetică (a planului Fit for 55). Totuși conform Comisiei Europene, creșterea prețului certificatelor e responsabilă doar de ⅕ din totalul scumpirilor. Creșterea prețului la energia electrică este datorată într-o proporție mai largă creșterii prețurilor la gaze naturale (materie primă pentru producătorii de energie electrică cu cel mai mare preț de producție în momentul de față, care dau prețul energiei electrice comercializat pe piața angro).
Tranziție energetică și prognoza de preț
Conform studiului Aurora, susținerea artificială a producției energiei pe bază de combustibili fosili și cărbune poate duce la o creștere cu 50% a prețurilor la energia electrică până în 2030, comparativ cu o creștere de doar 8% în cazul în care am susține tranziția spre energie regenerabilă.
Creșterea de 50% în cazul scenariului pesimist este dată de creșterea prețului la certificate EUA și subvențiilor indirecte făcute de guvern pentru a susține funcționarea centralelor pe bază de cărbuni.
Decarbonizarea transportului
Transportul (atât al persoanelor, cât și al mărfurilor) reprezintă aproape un sfert din totalul de emisii de gaze cu efect de seră la nivelul Uniunii Europene, și este principala cauză a poluării aerului în orașe. Transportul este singura sursă de gaze cu efect de seră care a continuat să crească între 1990 și 2018 (creștere de 31.8%), în timp ce emisiile au scăzut pentru toate celelalte surse – energie, producție și construcție, agricultură, procese industriale, și deșeuri.
Una dintre cele mai importante acțiuni ale Uniunii Europene a venit la final de an prin Cadrul European de Mobilitate Urbană. Pentru prima dată în istoria sa, UE a recunoscut rolul vital pe care transportul în comun, mersul pe jos și mersul cu bicicleta îl joacă în special în zonele urbane.
Astfel, orașele mari și medii vor trebui să creeze sau să își actualizeze Planurile de Mobilitate Urbană pentru a crea strategii de decarbonizare a transportului, punând în prin plan transportul activ și cel în comun (nu doar în formele clasice, precum autobuze, tramvaie, etc., ci și opțiunile de micromobilitate precum trotinetele electrice sau bicicletele de închiriat). Există numeroase inovații pe care orașele europene le experimentează în momentul de față, iar pandemia a permis multor localități să reducă din spațiul alocat vehiculelor personale, pentru a face loc transportului activ.
Măsuri permanente și temporare care încurajează transportul activ în orașele și regiunile europene: piste de bicicletă, măsuri de calmare a traficului (spre exemplu, zone cu restricții de viteză), străzi unde traficul auto este interzis, trotuare mai ample. Graficul de sus arată numărul de km anunțați, iar cel de jos numărul de km implementați. (Sursă: ECF)
Și în cazul transporturilor de mărfuri, orașele europene încep să limiteze accesul vehiculelor poluante și să folosească vehicule electrice sau biciclete cargo. Află mai multe despre impactul logisticii asupra mediului înconjurător din acest articol.
Politica climatică globală
Anul 2021 a fost unul încărcat în ceea ce privește evenimentele cu impact global în lupta împotriva schimbărilor climatice. Un prim pas major a fost inaugurarea președintelui Joe Biden care prin re-aderarea Statelor Unite la Pactul Climatic de la Paris și o agenda economică clar îndreptată către politici mai verzi și sustenabile a trimis un semnal pozitiv la nivel global.
Raportul IPCC a livrat un avertisment serios în privința traiectoriei curente a schimbărilor climatice, estimând că temperaturile extreme de pe continente vor depăși temperatura medie globală, cu diferențe substanțiale de la un loc la altul.
Apoi, marele eveniment mult așteptat a fost COP26 desfășurat în Glasgow. Christina Figueres prefața acest eveniment atrăgând atenția că este nevoie o coordonare mult mai strânsă la nivel global cu angajamente clare care să rezulte în atingerea pragului de emisii nete 0. Rezultatele COP26 sunt mixte, pe deoparte sunt câteva angajamente pozitive luate în privința reversării defrișărilor (inclusive în Brazilia) și a reîmpăduririlor. Pe de altă parte, rămâne un mare semn de întrebare în privința economiilor emergente și a tipului de energie ce va fi folosită în decursul următoarelor decenii critice pentru menținerea pragului de 1.5 Celsius la nivel global.
Fit for 55
Anul aceasta, Comisia Europeană a lansat un plan ambițios de reducere a emisiilor de carbon cu 55% pana in anul 2030, numit Fit for 55, în perspectiva reducerii emisiilor spre net zero în 2050. În cadrul planului, cea mai mare parte din măsuri se referă la sectorul energetic, printre care, îmbunătățirea sistemului ETS (Emission Trading System), noi standarde de emisii pentru autoturisme și vehicule comerciale ușoare, clădiri mai eficiente din punct de vedere energetic, dar si initiative noi, cum ar fi propunerile de producere și utilizare a combustibililor alternativi în aviație și transportul maritim.
Emisiile provenite din sectorul transporturilor reprezintă o un sfert din totalul emisiilor UE. Aici propunerea este de a reduce cu 55% emisiile pentru autoturisme și cu 50% pentru vehicule comerciale ușoare, urmând ca din 2035 toate acestea să fie zero emisii.
De asemenea, Comisia lansează noi inițiative ca ReFuelEU Aviation, ce obligă la anumite norme de amestecare a combustibilului fosil cu cel din alternativ, produs din surse regenerabile sau neutre din punct de vedere al emisiilor. O propunere similară este valabilă și pentru transportul maritim.
O alta propunere este se referă la creșterea proporției de energie regenerabilă în mixul energetic de la 32% la 40% cât și creșterea targetului de eficienta energetica de la 32% la 36-39% pana in 2030. Cele două propuneri sunt practic dependente una de alta, o eficienta energetica mai mare (în toate sectoarele energetice) putând crește proporția de energie regenerabilă, și vice-versa.
Clădirile sunt responsabile de consumul a 40% din energia utilizata la nivel european, ce mai mare parte fiind utilizata pentru încălzirea acestora. De aceea pachetul propune €72 miliarde pentru următorii 7 ani, dedicați renovărilor energetice, esențiale pentru atingerea unui prag mai scăzut al cererii de energie și pentru a putea acoperi o mai mare parte din ea din surse regenerabile.
Autori
Andrei David Korberg,
Bogdan Antonescu,
Lorena Axinte,
Sorin Cebotari,
Vlad-Radu Zamfira.