Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitor
Președinția României reprezinta o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție in materie de educație, securitate națională si discurs public cu privire la impactul schimbarilor climatice si ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.
Președinția României reprezintă o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție în materie de educație, securitate națională și discurs public cu privire la impactul schimbărilor climatice și ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.
De ce este importantă Președinția României pentru politicile climatice?
În arhitectura instituțională a României, Președinția are un rol esențial în stabilirea direcțiilor strategice, inclusiv în domeniul politicilor climatice. Chiar dacă deciziile administrative și legislative privind clima sunt gestionate preponderent de guvern și parlament, Președinția exercită o influență majoră prin mai multe canale:
Definirea priorităților naționale și europene
Președintele poate plasa schimbările climatice în centrul agendei naționale, asumând leadership-ul în acest domeniu și folosindu-și poziția pentru a promova integrarea priorităților climatice în toate politicile sectoriale.Reprezentare internațională
Președintele României participă la reuniuni internaționale de rang înalt, precum Consiliul European, ONU sau COP. Prin vocea sa, România poate susține obiective climatice ambițioase, influențând negocierile globale și pozițiile europene.Mediere și consens politic intern
Într-un peisaj politic fragmentat, Președintele poate juca un rol de mediator și facilitator al consensului între forțele politice, societate civilă și mediul de afaceri, pentru a asigura stabilitatea și coerența pe termen lung a politicilor climatice.Promovarea și susținerea inițiativelor strategice
Președinția poate iniția și susține platforme de dialog, strategii naționale sau parteneriate public-private în domeniul tranziției verzi, creând impulsul politic necesar accelerării măsurilor climatice.Exemplu de leadership public
Prin luări de poziție, discursuri și inițiative simbolice, Președintele poate modela percepțiile publice, educa opinia publică și încuraja schimbările comportamentale necesare pentru atingerea țintelor climatice.
Ce ne spune istoria recentelor președinții despre politicile climatice și rolul președintelui?
Din 2004 în istoria recentă a României am putut observa două tipuri de abordări prezidențiale. Una așa-zisă de “Președinte- jucător”, implicat cu electoratul și societatea civilă iar cealaltă mai prudentă. Ce este de remarcat însă că ultimii 2 președinți au avut o agendă de politici prioritizand educația și cu rezultate, unde zona consultare publică a mers bine în termen de actori politici însă au existat frustrări din partea experților și societății civile care ar fi vrut schimbări mai concrete și notabile.
Președinția ca instituție a avut de suferit în urma lipsei de staff și expertiză adecvată, istoric a pierdut constant din buget și se confruntă cu deficiențe pe partea de resurse umane, ceea ce o obligă sa fie deschisă la societate civilă cu experți.
Președintele poate pune subiecte pe agenda publică, inclusiv subiecte legate de urgența climatică pe care o traversăm. Președintele anterior a adus subiectul schimbărilor climatice pe un loc destul de înalt în prioritățile politice ale mandatului său, organizând grupuri de lucruri de experți din cadrul guvernului și din afara sa pentru a analiza situația educației pentru climă, dar și necesitatea unei abordări holistice a schimbărilor climatice. Faptul că avem acum un comitet interministerial, la centrul Guvernului, care se ocupă de subiecte transversale cu impact asupra mediului și climei (CISC) se datorează prioritizării politice pe care a făcut-o acesta. La fel și faptul că avem acum o Săptămână Verde în toate școlile din României.
Deci Președintele poate aduce subiectul în atenția politică internă și, în plus, Președintele României în particular conduce delegația țării la Consiliul European, unde se discută periodic prioritățile politice mari ale Uniunii Europene. Va fi important în ce fel șeful delegației unei țări estice mari, cum e Românie, vede viitorul decarbonizării și al Pactului Verde European, cu ce țări se aliază pe subiecte sensibile și divizive, cum ar fi Directiva privind Taxarea Energiei, blocată de ani buni de zile la nivelul consiliului.
Un viitor dificil te anticipat - Cât de conectat va fi viitorul președinte cu guvernul?
Aceste alegeri ne pun într-o postura unică, unde după primul tur electoratul român a decis o alegere dintre 2 candidați din afara establishmentului politic românesc al ultimilor 35 de ani.
Dat fiind contextul politic actual unde ne aflăm într-o situație cu un guvern interimar până la alegerea unui nou președinte, acesta va trebui să poată construi un guvern cu care poate coopera. Acesta va fi un element esențial în trasarea direcției pe care România o va adopta in ceea ce privește politicile climatice, de mediu, tranzitia energetica ș.a.m.d.
Un exemplu relevant este situația din Polonia, devenită în actualul context geopolitic European un lider regional. Revenind la contextul din România, aici putem observa că parte a nemulțumirii unei bune parte a electoratului din România este faptul că la nivel European vocea noastră, prin intermediul Președintiei, este percepută ca fiind una pasivă si articulată necorespunzător. România are un potențial energetic regional semnificativ, poate juca un rol determinant în zona Europei de Sud Est iar aici Președintele poate juca un rol cheie. De notat este faptul că Președintele României spre deosebire de miniștri are avantajul timpului, unde vreme de 5 ani poate croi un traseu pe termen mediu-lung.
Aceste alegeri pot fi fundamentale pentru politicile climatice ale României
Deși temele de mediu au avut o vizibilitate redusă în campania electorală, rezultatul alegerilor prezidențiale are un potențial impact major asupra direcției pe care România o va urma în următorii cinci ani în domeniul politicilor climatice. Diferențele dintre candidați în ceea ce privește raportarea la politicile europene de mediu, împreună cu atribuțiile constituționale ale Președinției, susțin importanța acestui moment electoral. Experiența anterioară a candidaților, capacitatea de colaborare cu viitorul guvern și deschiderea față de societatea civilă vor influența decisiv modul în care România va răspunde provocărilor legate de tranziția verde și de adaptarea la schimbările climatice.
Prof. Dr. Gabriel Bădescu
Este directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai. Principalele domenii de studiu: politică comparată, societatea civilă, capital social, politici educaționale, politici climatice, inegalități sociale.
Vor fi politicile climatice ale Statelor Unite influențate de alegeri?
Pe scurt, e foarte probabil că alegerile prezidențiale a celei mai mari economii globale vor avea efecte importante, însă e greu de anticipat amploarea lor. O președinție Harris e de așteptat să contribuie la decarbonizarea economiei SUA, în timp ce un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare.
Pe scurt, e foarte probabil că alegerile prezidențiale a celei mai mari economii globale vor avea efecte importante, însă e greu de anticipat amploarea lor. O președinție Harris e de așteptat să contribuie la decarbonizarea economiei SUA, în timp ce un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare
Mai întâi, merită observat că subiectul schimbărilor climatice a fost mult mai puțin vizibil decât acum patru ani. În pofida dezastrelor naturale recente, care au devastat comunități din întreaga țară, inclusiv recentul uragan Milton care a cauzat pagube colosale în Florida, politica de mediu are o prioritate redusă în mintea alegătorilor — conform datelor de la Pew Research Center. Pe măsură ce se apropie 5 noiembrie, subiectele presante sunt economia, imigrația, sistemul de sănătate, drepturile reproductive, criminalitatea și inflația. Aceleași date indică o divizare partizană accentuată în modul în care cele două partide politice privesc protecția mediului.
În al doilea rând, e important să ținem cont de particularitățile sistemului electoral american. Astfel, de fiecare dată când sunt alegeri prezidențiale, sunt câteva state (swing states) care au un rol decisiv în stabilirea câștigătorului.
În aceste alegeri, Pennsylvania și Michigan sunt două state extrem de importante, și ambele au industrii care depind de politicile climatice. În Pennsylvania sunt gaze de șist, iar în Michigan este concentrată o parte importantă din industria auto americană. Consecința acestui fapt este că Harris a adoptat o poziție pro-gaze de șist, în schimbare față de acum patru ani, și a făcut concesii față de industria auto tradițională.
În campania lui Harris, problema climei a fost menționată doar în treacăt, fără detalii specifice despre planul de viitor. Majoritatea întrebărilor au vizat producția de petrol și gaze din SUA, care a atins niveluri record în timpul președinției Biden. În același timp, pachetul legislativ principal în domeniul climei, 2022 Inflation Reduction Act (IRA), unde Harris a avut un rol esențial în adoptarea lui, a fost foarte puțin amintit. Această decizie a fost în mare parte strategică, campania lui Harris încercând să se concentreze pe subiectele politice care pot atrage voturi.
Chiar și așa, o președinție Harris e de așteptat să contribuie la decarbonizarea economiei SUA, în timp ce un al doilea mandat Trump s-ar concentra pe reducerea și demontarea reglementărilor și politicilor deja în vigoare. În campania lui Trump, atât știința, cât și necesitatea unei politici climatice au fost puse sub semnul întrebării în mod repetat. Trump a numit IRA și multe dintre politicile existente „o înșelătorie verde”. Oficiali și consilieri ai campaniei par să sugereze că Trump ar reduce într-adevăr o mare parte din reglementările existente și ar facilita creșterea producției de combustibili fosili. Subvențiile pentru vehicule electrice, centralele electrice și limitele pentru poluarea cu metan sunt considerate a fi deosebit de vulnerabile sub o președinție Trump. Aceeași abordare ar fi probabil adoptată și în politica climatică internațională, făcând cooperarea constructivă cu China și alți mari poluatori mai dificilă.
Acest fapt nu va opri complet tranziția verde, dar o va încetini considerabil, având și implicații asupra politicii globale privind clima. De asemenea, politicile depind de echilibrul de putere din Congres, deoarece măsura în care un președinte în funcție poate schimba politici depinde decisiv de componența Congresului. Șansa ca republicanii să dețină președinția și cele două camere, scenariul cel mai negativ din perspectiva climei, este evaluată la aproximativ 30%.
Schimbările de politici ale unei administrații Trump ar fi atenuate de faptul că IRA (Inflation Reduction Act) este benefică economic pentru statele dominate de republicani, care ar presa pentru păstrarea subvențiilor în favoarea tranziției verzi. Merită observat și că Elon Musk este un susținător foarte vizibil pro-Trump, și în același timp un leader al tehnologiilor verzi. Paradoxal influența lui ar putea să contribuie la păstrarea subvențiilor privind tehnologiile pro-mediu. E notabil și că Vance, candidatul republican la funcția de vice-președinte, a menționat posibilitatea impunerii unor bariere vamale condiționate de folosirea unor tehnologii verzi (taxe mari pentru produsele din țări cu tehnologii poluante).
În ansamblu, efectele cele mai puternice ale alegerilor prezidențiale ar fi cele la nivel global, în condițiile în care o administrație Trump ar aborda mai puțin colaborativ problema reducerii emisiilor cu efect de seră, precum și cea a transferului de tehnologii nepoluante.
Care sunt percepțiile publicului American legate de politicile climatice?
Conform unei analize recente:
Majoritatea americanilor (două treimi) sprijină prioritizarea dezvoltării surselor regenerabile de energie. 9 din 10 votanți democrați înregistrați ar susține această politică în vreme ce doar 4 din 10 Republicani ar fi de acord.
Americanii sunt reticenți față de eliminarea completă a combustibililor fosili, dar adulții mai tineri sunt mai deschiși în acest sens. Aproximativ 3 din 10 adulți (31%) spun că SUA ar trebui să renunțe complet la petrol, cărbune și gaze naturale. Mai mult de două ori mai mulți (68%) spun că SUA ar trebui să utilizeze o combinație de surse de energie, inclusiv combustibili fosili și surse regenerabile.
Democrații și republicanii s-au îndepărtat politic tot mai mult în ultimul deceniu în ceea ce privește evaluarea amenințării reprezentate de schimbările climatice.
Publicul este de acord ca guvernul federal să stimuleze producția de energie eoliană și solară.
Americanii consideră că mai mulți actori - inclusiv corporațiile și guvernul federal - ar putea face mai mult pentru a aborda impactul schimbărilor climatice
Aproximativ trei sferturi dintre americani susțin participarea Statelor Unite la eforturile internaționale (precum conferintele COP) de reducere a efectelor schimbărilor climatice
Americanii nu vor vehicule electrice chinezești, chiar dacă acestea sunt mai ieftine
Prof. Gabriel Bădescu
Este directorul Centrului pentru Studiu Democrației și Profesor Universitar în cadrul Facultății de Științe Politice a Universității Babes-Bolyai. Principalele domenii de studiu: politică comparată, societatea civilă, capital social, politici educaționale, politici climatice, inegalități sociale.