Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.

India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?

Industria prelucrătoare a contribuit cu 16,5 % la valoarea adăugată brută (VAB) națională în 2021, cu 11 % mai mult decât media UE. Această ramură din economie angajează aproximativ o cincime din totalul forței de muncă active. Pentru a ne asigura că aceste contribuții și locuri de muncă rămân stabile, sau chiar pot crește, e necesar să avem o strategie clară a tranziției industriale care profită din plin de oportunitățile de finanțare existente la nivel European pentru România.

Capacitatea eoliană onshore existentă în România ar putea permite generarea unei cantități de 2 ori mai mare de energie decât consumul actual de electricitate. Aplicând constrângerile spațiale existent și având o abordăre orientată către optimizarea eficienței financiare a proiectelor, putem genera aproximativ 122.6TWh (consumul de electricitate al României în 2021 a fost 61 TWh) doar exploatând capacitatea din 5 județe cu cel mai mare potențial.

Industria României va trebui să se transforme fundamental pentru a se alinia cu angajementele climatice naționale, și pentru a își păstra competitivitatea într-o lume cu emisii reduse de carbon. Sub presiunea crescută a politicilor europene și în mijlocul întrecerii între statele membre UE pentru a-și decarboniza producția industrială, există din ce în ce mai puține ferestre de oportunitate pentru a implementa noile procese și tehnologii necesare decarbonizării industriei grele.

Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este creșterea numărului de prosumatori. Autoritatea Națională de Reglementare în Domeniul Energie spune că pe final de 2023 ne așteptăm la un număr de prosumatori de 10 ori mai mare față de începutul lui 2022. Dar este sistemului național pregătit să-i primească?

Se estimează că adâncurile oceanelor ar conține miliarde de tone de nichel, cobalt și alte materii prime esențiale, care au declanșat o nouă goană a aurului pentru exploatarea fundului mării, determinată parțial de tranziția economică ecologică. Adâncurile oceanice joacă un rol cheie în reglarea climei, dar sunt și extrem de vulnerabile la schimbările climatice.

Conform unui nou raport, anul 2022 va rămâne în istoria recentă ca fiind anul în care energia solară a cunoscut cel mai mare adaos de capacitate energetică, determinată de creșterea prețurilor la energie, de stabilizarea lanțului de aprovizionare și de programele de redresare post-pandemică.

Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele, menit să asigura predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.

Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.

Iarna trecută, țările membre UE au consumat mai puțină energie și au produs mai multăregenerabilă. Doar România,  Slovacia și Grecia și-au atins sau au depășit obiectivul de reducere a cererii lunare de energie electrică cu 10%.  România are, de asemenea, cea mai mare reducere a consumului în orele de varf din UE (15%).Emisiile din sectorul energetic al UE în timpul iernii au fost cele mai scăzute din istorie .

Pentru a putea avea un impact la nivel global trebuie să acționăm la nivel local (chiar dacă ne ghidăm de acte legislative naționale sau internaționale). Neglijarea contextului local nu face decât să întârzie tranziția și să reducă din eficiența măsurilor propuse.

Energia eoliană și cea solară au produs o cincime, un nou record (22%) din energia electrică din UE în 2022, depășind pentru prima dată gazele fosile (20%), relevă raportul European Electricity Review al grupului de reflecție în domeniul energiei Ember.

Important de știut despre viitorul sistemului energetic al țării:

• România poate ajunge să consume doar energie regenerabilă până în 2050

• Eficiența energetică este esențială pentru a ajunge acolo

• România are suficiente resurse eoliene și solare

• Electrificarea acoperă sectoarele încălzirii, transportului și industriei

• Rețelele de termoficare devin parte integrantă a sistemului energetic

Tranziția energetică, fenomenele extreme ale acestui an și influența schimbărilor climatice asupra acestora, politici și strategii la nivel global pentru adaptarea, mitigarea și combaterea acestora, toate și multe altele au fost subiecte discutate în acest an.

Parlamentul European ar trebui să voteze în 7 Iunie pentru ca toate autoturismelor și autoutilitarelor noi, începând din 2035 să nu producă emisii de CO2.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a publicat recent un plan cu 10 puncte pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc.

În prezent, în România sunt circa 7.5 milioane de locuințe individuale, dintre care 3.4 ar fi potrivite pentru instalarea de sisteme fotovoltaice, din păcate în Mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice) care își instalase capacități de generare a energiei.

O analiză în detaliu arată că energia nucleară este mai puțin avantajoasă ca și instrument de tranziție energetică comparativ cu regenerabilele.