De Paște putem reduce risipa alimentară cu beneficii pentru mediu și pentru bugetul personal
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. Cum putem reduce această risipă de sărbători și de ce contează?
Categorii de articole
Impactul politicilor și partidelor verzi în democrații
Politica verde este pe un trend ascendent în lume. Chiar și așa, doar 90 de țări din cele 195 au partide verzi înregistrate. Dintre acestea, și mai puține partide ajung în fapt să dețină putere politică în parlament sau guvern. În același timp, politicile verzi sunt susținute de un număr tot mai mare dintre partidele clasice.
Carta energiei: Cum ne uităm la vulnerabilitățile tratatului?
Tratatul privind Carta energiei (ECT) pare un tratat ca multe altele, menit să asigura predictibilitatea investițiilor și să promoveze cooperarea internațională.
Totuși, acesta vine cu o serie de vulnerabilități și posibile riscuri pentru agenda climatică globală și eforturile de decarbonizare a economiei Europene.
Calendar 2022 - evenimente politice cu miză climatică
2022 va fi un an încărcat cu evenimente, conferințe și summit-uri ce vor actualiza actualele măsuri și angajamente și posibil introduce noi politici.
Media Briefing COP 26 - Cum ne coordonăm la nivel global?
Christina Figueres explică de la bun început că scopul principal al COP 26 este respectarea la nivel global al paravanului maxim de 1.5 grade al creșterii temperaturilor globale, reiterând în același timp că…
Cine plătește pentru decarbonizare? Impactul social al taxării dioxidului de carbon în România.
Studiile arată că cel mai afectate de taxarea dioxidului de carbon sunt comunitățile vulnerabile, dependente de un sistem energetic învechit, cu mari emisii de carbon.
O fereastră în viitor - Global Trends 2040 și scenariile pentru 20 de ani
În următorii 20 de ani efectele fizice ale schimbărilor climatice vor fi tot mai vizibile și ne vor afecta bunăstarea în mod direct. Țările cu economii emergente vor fi cele mai puternic afectate. Dezbaterile interstatale cu privire la…
Shell declara că a atins Peak Oil în 2019. Ce înseamnă acest lucru și ce impact va avea pe viitor?
Pe 11 februarie Shell, companie petrolieră în top 3 la nivel global, a anunțat că va începe reducerea extragerii și producției cu 2% anul următor, totodată menționând că…
De la un sistem energetic fosil la un sistem energetic 100% regenerabil în 6 pași
Cu toții am auzit despre schimbările climatice și despre emisiile de carbon din sistemul energetic și de transport. În fiecare zi, țările Uniunii Europene cheltuie aproximativ 1 miliard €/zi [1] doar pentru a achizitiona combustibili fosili. Acești bani pot fi folosiți de exemplu pentru a investi într-un nou sistem energetic fără emisii de carbon. Deși pare destul de dificil, putem…
Suntem încântați să comunicăm argumentele științifice despre schimbările climatice împreună cu:
