O rezervă naturală pe care s-o putem valorifica după bunul plac, fără consecințe usturătoare este lignina, care intră în compoziția plantelor, conferindu-le rezistență la diferiți factori de stres.

Lignina e o Cenușăreasă a biomasei obținute din plante: e adesea considerată un deșeu și arsă pentru producerea de energie în alte procese industriale.

Însă ea poate avea super-puteri, cu costuri reduse pentru planetă: se transformă în medicamente, substanțe organice scumpe sau asfalt pentru drumuri județene.

Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător.

Variabilele meteo și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților și nivelurile de poluare atmosferică. Aceste aspecte au consecințe importante asupra sănătății umane, ecosistemelor și economiilor globale.

Exploatarea resurselor din spațiu este o idee mai veche, însă mai actuală ca niciodată. De la an la an epuizăm din ce în ce mai repede resursele anuale ale planetei, anul acesta “reușind” performanța ca la puțin peste jumătatea anului (2 august) să consumăm toate resursele naturale regenerabile pentru anul 2023

O simplă simulare de cost ne arată că pentru 100 cicluri de spălare, o mașină de spălat clasa G va consuma cu 100 RON mai mult decât o mașină clasa A. Pentru un aparat frigorific clasa F costul lunar asociat poate fi de până la de 3 ori mai mare față de un aparat de aceeași capacitate de clasă A. În acest context, deși nu par într-atât de relevante la prima vedere, clasele energetice și modul în care utilizăm electrocasnicele pot avea un impact semnificativ asupra bugetului familial.

La jumătatea termenului limită pentru Agenda 2030, raportul de progres privind obiectivele de dezvoltare durabilă – ODD (ediția specială) arată că lăsăm în urmă mai mult de jumătate din lume. Pandemia COVID-19 și tripla criză a schimbărilor climatice, pierderii biodiversității și poluării au un impact devastator și de durată. Până în mai 2023, și consecințele războiului, conflictelor și încălcărilor drepturilor omului au strămutat 110 milioane de oameni, dintre care 35 de milioane erau refugiați – cele mai mari cifre înregistrate vreodată.

În ciuda dezbaterilor aprige, a demonstrațiilor pro și contra și a opoziției Partidului Popular European (PPE), Parlamentul European a adoptat recent proiectul de lege pentru restaurarea naturii cu o majoritate restrânsă.

Proiectul de legislație definește obiective obligatorii în domenii specifice: măsurile de restaurare vor fi implementate pe 20% din suprafața terestră și marină a UE, până în 2030. Până în 2050 măsurile vor fi extinse la toate ecosistemele degradate.

Relația dintre apă și orașe este crucială. Orașele au nevoie de un aport foarte mare de apă dulce și, la rândul lor, au un impact negativ asupra mediului și asupra sistemelor de apă dulce. Iar zonele urbane nu pot fi sustenabile dacă nu vom asigura accesul la apă potabilă sigură și la instalații sanitare adecvate. Astfel, intervine nevoia unui management integrat al apelor urbane.

Editarea genelor poate contribui considerabil la combaterea problematicilor legate de efectele schimbărilor climatice, care sunt o amenințare gravă pentru sistemele agricole și siguranța alimentară.

Evenimentele meteo extreme, eroziunea plajelor, pierderea biodiversității sau valurile de căldură extremă pot afecta sectorul turistic balnear pe termen mediu și lung.

Agenția Internațională a Energiei (IEA) a publicat recent un plan cu 10 puncte pentru reducerea dependenței Uniunii Europene de gazul rusesc.

În prezent, în România sunt circa 7.5 milioane de locuințe individuale, dintre care 3.4 ar fi potrivite pentru instalarea de sisteme fotovoltaice, din păcate în Mai 2020 în România erau doar 514 prosumatori (455 persoane fizice, 59 persoane juridice) care își instalase capacități de generare a energiei.

Având în vedere ritmul schimbărilor climatice (și lipsa unor măsuri radicale de reducere a acestuia) este extrem de important să avem un model de politici publice ce ar permite comunităților locale să își pună în valoare resursele locale și să construiască un sistem socio-economic rezilient la șocurile externe.

De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…

Propunem să ne gândim la 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă, și anume:

Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?

De ce sunt schimbările climatice sunt noul arhitect…

In ajunul sărbătorilor de iarnă cantitatea cumpărăturilor online crește vertiginos. Acest lucru vine însă împreună cu necesitatea de a asigura transportul bunurilor cumpărate, transportul fiind singura sursă de gaze cu efect de seră care a crescut între 1990 și 2018 (creștere de 31.8%). Transportul de mărfuri este responsabil…

În contextul schimbărilor climatice globale, este important ca fiecare țară să ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a încuraja dezvoltarea durabilă. Aceste acțiuni trebuie să fie ambițioase și să aibă în vedere impactul pe termen lung asupra mediului și a societății.

În ultimii ani, zona metropolitană Cluj a avut o creștere economică semnificativă, ceea ce a dus la o creștere a populației și a cererii de servicii și infrastructură. Această dezvoltare rapidă poate avea un impact negativ asupra mediului și poate accentua schimbările climatice globale, dacă nu se iau măsuri adecvate.