De Paște putem reduce risipa alimentară cu beneficii pentru mediu și pentru bugetul personal
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. Cum putem reduce această risipă de sărbători și de ce contează?
Categorii de articole
Valorificarea ligninei – sau cum să înlocuim combustibilii fosili cu Cenușăreasa biomasei
O rezervă naturală pe care s-o putem valorifica după bunul plac, fără consecințe usturătoare este lignina, care intră în compoziția plantelor, conferindu-le rezistență la diferiți factori de stres.
Lignina e o Cenușăreasă a biomasei obținute din plante: e adesea considerată un deșeu și arsă pentru producerea de energie în alte procese industriale.
Însă ea poate avea super-puteri, cu costuri reduse pentru planetă: se transformă în medicamente, substanțe organice scumpe sau asfalt pentru drumuri județene.
Cum influențează vremea, condițiile meteo și poziția geografică calitatea aerului?
Într-o lume în continuă schimbare, calitatea aerului și condițiile meteorologice devin tot mai relevante în discuțiile despre sănătatea umană și starea mediului înconjurător.
Variabilele meteo și schimbările climatice au un impact semnificativ asupra calității aerului, influențând dispersia poluanților și nivelurile de poluare atmosferică. Aceste aspecte au consecințe importante asupra sănătății umane, ecosistemelor și economiilor globale.
Mineritul asteroizilor, o opțiune viabilă pentru viitorul planetei?
Exploatarea resurselor din spațiu este o idee mai veche, însă mai actuală ca niciodată. De la an la an epuizăm din ce în ce mai repede resursele anuale ale planetei, anul acesta “reușind” performanța ca la puțin peste jumătatea anului (2 august) să consumăm toate resursele naturale regenerabile pentru anul 2023
Radiografia poluării râurilor din România
Pe lângă criză climatică, acțiunile de zi cu zi a oamenilor duc la poluarea mărilor sau oceanelor dar și apelor de suprafață dulci. Aridizarea, secetele și alte fenomene extreme au deja un impact asupra râurilor din România. Poluarea lor reprezintă un factor din ce în ce mai periculos.
Plajele românești: De la evoluție naturală la lărgire artificială
Mai mult de o treime din plajele în eroziune din Marea Neagră se află în Romania. Dinamica globală a liniei țărmului în viitor este dominată de răspunsul la creșterea nivelului mării în cazul plajelor nisipoase, iar o reducere moderată a emisiilor de gaze de efect de seră ar putea preveni 40% din retragerea țărmului Cum am ajuns la soluția plajelor artificiale și cum influențează ele peisajele și ecosistemele locale?
Suntem încântați să comunicăm argumentele științifice despre schimbările climatice împreună cu:
