De Paște putem reduce risipa alimentară cu beneficii pentru mediu și pentru bugetul personal
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
Un alt studiu arată cum cheltuim pe hrană aproximativ 40% din venituri şi aruncăm 33-50% din ea. Practic, din trei plase de cumpărături, cel puțin una este irosită. Cum putem reduce această risipă de sărbători și de ce contează?
Categorii de articole
Panourile solare și sistemele de irigație – Revoluție în SUA și India, Vis în România
India, a cincea economie a lumii dar totodată unul din cei mai mari emițători de GES, caută noi modalități de a își maximiza potențialul energetic în paralel cu o accelerare a tranziției sale energetice. Astfel răsare întrebarea -- putem combina potențialul canalelor de irigație cu cel al panourilor solare? Iar România, țară unde teoretic sunt planificate reconstrucții extensive ale sistemului sau de irigații, ar putea lua exemplu?
Resursele de pe fundul oceanelor—Un pas prea departe pentru tranziția verde?
Se estimează că adâncurile oceanelor ar conține miliarde de tone de nichel, cobalt și alte materii prime esențiale, care au declanșat o nouă goană a aurului pentru exploatarea fundului mării, determinată parțial de tranziția economică ecologică. Adâncurile oceanice joacă un rol cheie în reglarea climei, dar sunt și extrem de vulnerabile la schimbările climatice.
Punctul Nemo, un cimitir spațial ce poluează Pacificul?
Punctul Nemo este o zona izolată din Pacificul de Sud, în afara rutelor maritime fiind considerat ”cimitirul deșeurilor spațiale”, o zonă în care se află resturile a sute de sateliți, trepte de rachetă și nave spațiale decomisionate de-a lungul a peste șase decenii de explorare a spațiului.
Potențialul fotovoltaic al României și de ce suntem pe locul 182 la acest capitol conform ESMAP?
ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182 din 210 țări analizate. Totodată Germania, deși este pe locul 197 ESMAP, este una dintre țările lider în ceea ce privește producția de energie solară per capita.
Radiografia poluării râurilor din România
Pe lângă criză climatică, acțiunile de zi cu zi a oamenilor duc la poluarea mărilor sau oceanelor dar și apelor de suprafață dulci. Aridizarea, secetele și alte fenomene extreme au deja un impact asupra râurilor din România. Poluarea lor reprezintă un factor din ce în ce mai periculos.
Care este impactul constelațiilor de sateliți asupra climei?
Noile constelații de sateliți au un impact major asupra cercetarii stiintifice, mai ales în privința observațiilor astronomice de la sol, implicit asupra monitorizării active ale efectelor schimbărilor climatice. Trebuie punctat că fiecare misiune spațială “își lasă amprenta” atât asupra atmosferei terestre, cât si asupra densității de resturi de pe orbitele din jurul Pamantului.
Un sistem național de monitorizare a schimbărilor climatice – O primă linie de apărare pentru statul Român?
Odată cu schimbările climatice și încălzirea atmosferei, fenomenele meteo devin tot mai imprevizibile și mai intense, inclusiv în locații geografice ce ar avea un istoric în această direcție.
Primul pas către rezolvarea unei probleme este să luăm cunoștință că există.
Al doilea este să monitorizăm pentru ca apoi să putem acționa.
Despre schimbările climatice: ChatGPT vs oamenii de știință
ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.
Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.
Ce sunt și de ce sunt importante pompele de căldură?
De ce pare că am descoperit abia acum pompele de căldură, deși există de zeci de ani și de ce puțini dintre noi le avem în case, deși sunt o bună alternativă la centralele pe gaz, cu emisii scăzute de carbon?
Pe fondul crizei energetice actuale, pompele de căldură pot juca un rol important în nevoia de a reduce dependența de gaze naturale — nevoie motivată atât de impactul asupra climei, de creșterea prețurilor, cât și de implicațiile geopolitice legate de proveniența acestora.
Cum reducem CO2 din atmosferă - păduri, turbării, mangrove și inventivitatea umană.
Pentru a încetini ritmul schimbărilor climatice și a combate efectul de seră e necesar să reducem cantitățile emise de dioxid de carbon. Pentru gazele cu efect de seră deja emise e necesar să menținem sau să creștem capacitatea sistemelor naturale…
Electromobilitatea - experiența personală
Copenhaga - Brașov - Copenhaga în aproape 5000 km
Incarcare rapida de 20-40 minute la intervale de 2h - 3h30 de condus pe autostrada
De 3 ori mai puțină energie consumată decât un vehicul similar pe combustie internă
Insula pe care nu vrei să fii în această vară - insula de căldură urbană
Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale. Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poarta denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative…
De ce o casă nouă ar putea polua mai mult decât una veche?
Aruncă o privire în jurul tău. În cazul în care nu te afli într-un parc sau o zonă verde, există mari șanse să fii înconjurat în principal de ciment, oțel, aluminiu, sticlă și materiale plastice. Acestea sunt materialele cu care ne-am construit…
Suntem încântați să comunicăm argumentele științifice despre schimbările climatice împreună cu:
