Cum arată dezvoltarea durabilă în zona metropolitană Cluj?

Acest articol se bazează pe rezultatele cercetării efectuate de către Júlia A. Nagy, József Benedek și Kinga Ivan, publicată în Sustainability, Volume 10, Issue 11, 2018.

O analiză a implementării Agendei 2030 la nivelul zonei Metropolitane Cluj arată un progres vizibil în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă.

Din pacate există o discrepanță clară între progresele înregistrate de municipiului Cluj-Napoca, localitățile din imediata apropiere a acestuia și cele de pe axa Vest-Est față de localitățile plasate pe axa Nord-Sud, cât și cele situate la o distanță mai mare de municipiu.
Una din dinamicile îngrijorătoare este numărul mare de localități (12 din 18 în zona metropolitană) care au înregistrat scor mic la Obiectivul nr. 1 – eradicarea sărăciei, având scoruri mici și medii la un număr mai mare de Obiective.
De celaltă parte, atât Cluj-Napoca căt și comuna Florești, deși au o dinamică foarte bună, au probleme la capitolul protecția mediului și instituții eficiente.

Ce sunt Obiectivele de Dezvoltare Durabilă?

În 2015 toate statele membre ONU au adoptat Agenda pentru Dezvoltare Durabilă. Aceasta presupune dezvoltarea unui cadru legislativ și politic ce ar permite implementarea unei largi varietăți de obiective în domeniul economic, social și de mediu până în 2030 într-un mod coordonat și eficient. În centrul acestei construcții se află cele 17 Obiective de Dezvoltare Durabilă ce reprezintă un angajament pentru schimbarea globală. Pentru a măsura progresul în atingerea celor 17 obiective la nivel global și național e nevoie de o serie de instrumente ce pot fi aplicate universal și în acest mod are produce rezultate consistente independent de context sau locație. Prin urmare, a fost dezvoltat Indexul de monitorizarea a Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (SDG Index) prin intermediul căruia putem evalua progresul în implementarea acestor obiective.

Cele 17 Obiective pentru Dezvoltarea Durabilă adoptate de Adunarea Generală ONU în 2015.

Cu toate că aceste obiective au fost dezbătute și adoptate de către guvernele naționale în cadrul ONU, implementarea acestora necesită o implicare activă a autoritățile publice locale în dezvoltarea politicilor, acțiunilor de implementare și de încurajare a cunoașterii ce pot contribui direct la atingerea obiectivelor de dezvoltare durabilă.

Strategiile locale pentru dezvoltarea durabilă - Zona Metropolitană Cluj.

Zona metropolitană a fost creată în 2008 ca și răspuns la strategia Guvernului Român de a dezvolta centre regionale de creștere economică. Motivul principal pentru această nouă strategie a fost aderarea României la Uniunea Europeană, ceea ce a presupus un accent mai mare pus pe descentralizare ca și modalitatea de a promova o dezvoltarea spațială uniformă. Cu toate acestea, în multe cazuri, structurile descentralizate s-au dovedit ineficiente iar diferențele sociale și economice dintre localitățile ce compun zonele metropolitane pot avea un impact negativ asupra coeziunii teritoriale, dezvoltării echilibrate, în acest mod zădărnicind însuși ideea unei dezvoltări sustenabile la nivel metropolitan. În cazul Zonei Metropolitane Cluj, schimbarea a pornit de la centru urban către localitățile adiacente. Schimbările care au început să se producă la nivelul comunelor aflate în zona metropolitană, precum și mobilitatea între acestea și centrul urban unde se găsesc cele mai multe locuri de muncă a ridicat o serie de probleme noi pentru administrația locală, necesitând o abordare diferită.

Pentru a răspunde acestor provocări a fost elaborat primul plan pentru zona metropolitană – Planul Integrat de Dezvoltare Urbană Cluj pentru perioada 2009-2015. Neajunsul major a acestui plan era accentul puternic pe dezvoltarea municipalității, astfel unele din beneficiile de pe urma dezvoltării nu au fost redistribuite către celelalte localități din zona metropolitană.

Al doilea efort în această direcție este adoptarea Strategiei pentru Dezvoltare Urbană Cluj, validă pentru 2014-2020-2030 și a Planului Integrat de Mobilitate care are o planificare de lungă durată și are în vedere promovarea unei dezvoltări echilibrate. Cu toate acestea, guvernarea fragmentata la nivel local, transformările urbane și periurbane rapide și necontrolate, precum și asistența financiară bazată pe criterii arbitrare, amenință într-un final eficiența acestor instrumente de susținere a dezvoltării locale. O creștere a migrației către localitățile adiacente Clujului (precum Florești sau Apahida) a dus la o dezvoltare destul de rapidă a acestora, dar a prevenit o creștere în localitățile de la marginea spațiului metropolitan. Pentru schimba dinamica migrației și a încuraja și relocarea din centru către zonele de la limita spațiului metropolitan e nevoie de o serie de măsuri personalizate și responsive față de contextul local.

Cum măsurăm Obiectivele de Dezvoltare Durabilă la nivelul Clujului?

În baza studiilor publicate și a datelor accesibile, am alocat fiecărui obiectiv unul sau mai mulți indicatori care permit să evaluăm progresul făcut pentru atingerea acestui obiectiv. Astfel de exemplu pentru Obiectivul 1 – eradicarea sărăciei, am măsurat venitul pe cap de locuitor, iar pentru Obiectivul 7 – acces la energie curată la prețuri accesibile, am măsurat nivelul de accesul la electricitate (% din toate locuințele) și la încălzire centralizată (% din toate locuințele).

Tabelul de mai jos detaliază obiectivele și indicii asociați prin intermediul cărora am măsurat progresul pentru fiecare obiectiv.

Screen-Shot-2020-08-17-at-11.44.48-AM.png

În baza rezultatelor obținute am clasificat toate localitățile din ZMC în patru categorii. Fiecare categorie e asociată unei culori (Verde, Galben, Portocaliu și Roșu) reprezentând progresul localității în implementarea Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă. Culoarea verde e denotă cel mai mare progres în implementarea obiectivelor în timp ce banda roșie – un progres redus în implementarea obiectivelor.

După cum era de așteptat, în baza Indexului SDG, orașul Cluj-Napoca stă cel mai bine la capitolul progres în implementarea obiectivelor, înregistrând un scor agregat de 7.02 din 10.00 maxim. Comuna Florești a înregistrat de asemenea un rezultat destul de bun (cu 10% mai mic decât al Clujului), fiind unica localitate pe lângă municipiu care face parte din grupa Verde a indicelui. În grupa Galbenă au intrat localitățile Baciu, Apahida, Gilău și Jucu. Grupa Portocalie și cea Roșie au fiecare câte 6 localități.

Tabelul de mai sus detaliază atât distribuția localităților în dependență de scorul agregat pentru toate obiectivele, ci prezintă de asemenea progresul înregistrat de fiecare localitate pe fiecare Obiectiv in parte.

Ce înseamnă această distribuție în termeni practici și ce ne poate spune despre Zona Metropolitană Cluj?

Deși avem o evoluție medie promițătoare la nivel de zonă metropolitană, progresul pentru atingerea Agendei 2030 e foarte diferit de la municipiul Cluj-Napoca și comunele situate pe axa Vest-Est la comunitățile situate pe axa Nord-Sud sau la cele aflate la o distanță mai mare de Cluj-Napoca. Aspect clar vizibil pe harta de mai jos unde se poate observa impactul municipiului și a drumului European ce îl tranzitează pe axa Est-Vest, asupra scorurilor medii înregistrate de fiecare localitate. Astfel cu cât o localitate este mai departe de centrul urban, sau de infrastructura de transport, cu atât aceasta înregistrează progrese mai mici în implementarea Agendei 2030. Astfel nu putem vorbi despre o evoluție echilibrată la nivelul întregii zone metropolitane.

Dacă e să privim în detaliu, scorurile pe fiecare Obiectiv arată că deși Cluj-Napoca și Florești sunt în zona verde, adică au un progres semnificativ în implementarea obiectivelor, aceste două localități întâlnesc probleme serioase cand vine vorba de rezolvarea problemelor de mediu, susținerea reformelor ce contribuie crearea instituțiilor eficiente sau stabilirea unor parteneriate reziliente pentru promovarea obiectivelor (doar cazul Floreștiului).

O dinamică similară poate fi observată pentru localitățile din zona galbenă (Baciu, Apahida, Gilău și Jucu). Astfel majoritatea indicatorilor se află în zona galbenă și reflectă evoluția din Cluj și Florești cu o anumită întârziere. Mai mult decât atât, aceste localități au aceleași probleme ca și Florești când vine vorba de protecția mediului sau instituții eficiente. Este îngrijorătoare însă evoluția comunelor din grupa portocalie și roșie. Deși aici sunt mai puține probleme cu aspectele de mediu, toate cele 12 comune din aceste două grupe au înregistrat scoruri foarte joase când vine vorba de eradicarea sărăciei, intrând în zona roșie.

În concluzie

… putem observa că progresul de-a lungul celor 16 Obiective se suprapune pe proximitatea față de centrul urban și pe accesul la o infrastructură de transport bine dezvoltată. Anume din acest motiv putem vedea o dezvoltare mai bună de-a lungul coridorului Vest-Est sau în comunitățile din imediata apropiere de municipiu. Aceasta la rândul său semnalizează o implementare neuniformă a agendei 2030, care reproduce inechitățile spațiale deja existente. Mai mult decât atât, coordonarea defectuoasă dintre obiectivele politicii naționale și implementarea acestora la nivel local, contribuie la dezvoltare spațială neuniformă, respectiv la discrepanțe destul de mari în implementarea obiectivelor în interiorul aceleiași zone metropolitane.