Dr. Lorena Axinte

Lorena deține un doctorat în Planificare Urbană și Regională, obținut în urma cercetării realizate la Institutul de Cercetare pentru Locuri Sustenabile, Universitatea din Cardiff, UK. Proiectul ei analizează politicile și procesele care pot duce la practici de dezvoltare regională regenerativă, precum și moduri de includere a tinerilor în deciziile care le vor afecta viitorul. Lorena a lucrat, de asemenea, ca și cercetător Marie Curie în SUSPLACE ITN, și a beneficiat de un Master Erasmus Mundus in Studii Urbane.
Paștele care bate la ușă se va traduce în mese îmbelșugate și cu multe posibile resturi alimentare, care ar putea fi evitate. Risipa alimentară nu înseamnă pierderi numai pentru mediul înconjurător, ci și pentru fiecare dintre noi.
Conform Eurostat, România este pe locul 9 în Europa la risipă alimentară, iar 95% din risipa alimentară a țării derivă din orașe. Asta în contextul în care 60% din familiile de la sate abia își permit o masă pe zi, iar aproximativ 5 milioane de români trăiesc în risc de sărăcie.
În preajma Paștelui cumpărăturile online se înmulțesc vertiginos. Pentru a reduce impactul de mediu care vine la pachet, orașele Europene aduc bicicletele cargo urbane, înființează centre de consolidare urbană și instalează dulapuri de colete.
O serie de studii empirice și de modelare arată că infrastructura pentru ciclism poate reduce congestia - (de exemplu, 240 de miliarde de euro pe an, diminua emisia gazelor cu efect de seră, crește accesibilitatea transportului public, reduce riscurile de sănătate și contribui la economii importante la nivel de familie (întreținerea unui automobil sunt estimate la 6.000 EUR pe an, comparativ cu doar 300 EUR pentru bicicletă).
Transportul (inclusiv aviația internațională) este singurul sector în care emisiile de gaze cu efect de seră (GES) nu au scăzut între 1990 - 2019 în UE, înregistrând o creștere de 33%.
De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…
Propunem să ne gândim la 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă, și anume:
Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?
De ce sunt schimbările climatice sunt noul arhitect…
In ajunul sărbătorilor de iarnă cantitatea cumpărăturilor online crește vertiginos. Acest lucru vine însă împreună cu necesitatea de a asigura transportul bunurilor cumpărate, transportul fiind singura sursă de gaze cu efect de seră care a crescut între 1990 și 2018 (creștere de 31.8%). Transportul de mărfuri este responsabil…
În ciuda potențialelor beneficii individuale pentru persoanele care locuiesc în zone suburbane, expansiunea urbană aduce cu ea diverse efecte negative: de la pierderea zonelor naturale și a biodiversității, la costuri mai mari de infrastructură și energie.
Orașele românești, la fel ca majoritatea zonelor urbane din întreaga lume, resimt creșterea temperaturilor mai tare decât zonele rurale. Această diferență de temperatură observată între zonele urbane și cele rurale poarta denumirea de insulă de căldură urbană. Fenomenul are multiple efecte negative…
Companiile de combustibili fosili sunt sub presiune: rezervele de petrol sunt în scădere, iar obiectivele de decarbonizare sunt din ce...
Amprenta ecologică măsoară impactul pe care oamenii il au asupra naturii. Practic, putem vorbi de cerere și de ofertă. Cererea reprezintă cât de mult, noi, oamenii, luăm din natură. Oferta este cantitatea de resurse naturale (bioresurse) pe care natura le poate…
Aruncă o privire în jurul tău. În cazul în care nu te afli într-un parc sau o zonă verde, există mari șanse să fii înconjurat în principal de ciment, oțel, aluminiu, sticlă și materiale plastice. Acestea sunt materialele cu care ne-am construit…
Deși schimbările climatice sunt studiate, în principal, prin perspectiva mediului înconjurător, ele se încadrează și în categoria chestiunilor politice și etice. Justiția climatică – conceptul care reflectă această perspectivă – recunoaște că…
Sistemul agroalimentar depinde de condițiile climatice și de calitatea apei și a solurilor, fiind foarte vulnerabil în fața schimbărilor climatice și a fenomenelor extreme.
Relația dintre alimentație și schimbările climatice este foarte complexă și are multiple aspecte. Pe de o parte, sistemul alimentar global este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin producția de alimente, transportul, procesarea și ambalarea acestora. Pe de altă parte, schimbările climatice afectează sistemul alimentar în moduri diverse, prin schimbarea condițiilor climatice și a impactului asupra culturilor, prin creșterea frecvenței și a intensității evenimentelor extreme, precum secete, inundații sau furtuni.
În contextul schimbărilor climatice globale, este important ca fiecare țară să ia măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră și pentru a încuraja dezvoltarea durabilă. Aceste acțiuni trebuie să fie ambițioase și să aibă în vedere impactul pe termen lung asupra mediului și a societății.