Previous
Previous
Dr. Ibolya Torok
Next
Next
Florin este cercetător, contributor InfoClima. Subiecte: Geomorfologie costieră, Climatul recent, Schimbările climatice și impactul asupra sistemelor costiere.
DELTA-HUB este un proiect de cercetare Orizont Europa făurit pentru înțelegerea și protejarea unui ecosistem unic, amenințat de schimbările climatice și intervențiile umane. Recunoscută ca Rezervație a Biosferei UNESCO, Delta Dunării este un sanctuar al biodiversității și o destinație ideală pentru turismul lent și responsabil. De aceea, merită toată atenția noastră pentru a o înțelege și proteja.
În urma precipitațiilor extreme din centrul Europei volumul Dunării a crescut exponențial provocând motive de îngrijorare pentru orașe precum Viena și Budapesta. Austriecii au avut un sistem de apărare foarte bine pus la punct, unul menit să reziste unor viituri de 14,000 m³/s iar pagubele au fost relativ minore. În Budapesta Dunărea a avut caracteristici de viitură și a atins un nivel maxim de 829 cm (8188 m³/s) pe data de 20 Septembrie ducând la închiderea drumurilor aflate în vecinătatea Dunării. Însă în România ne putem confrunta cu o situație paradoxală.
Situl vizat se află, îngrijorător, într-o zonă de protecție crucială pentru alimentarea apei și ar pune în pericol resursele de apă vitale pentru mii de persoane.
Mai mult de o treime din plajele în eroziune din Marea Neagră se află în Romania. Dinamica globală a liniei țărmului în viitor este dominată de răspunsul la creșterea nivelului mării în cazul plajelor nisipoase, iar o reducere moderată a emisiilor de gaze de efect de seră ar putea preveni 40% din retragerea țărmului Cum am ajuns la soluția plajelor artificiale și cum influențează ele peisajele și ecosistemele locale?
Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apă sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă.
Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apa sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă..
Mai mult de o treime din plajele în eroziune din Marea Neagră se afla în Romania. Dinamica globală a liniei țărmului în viitor este dominată de…
Avem nevoie doar de câteva ecuații simple (incluse în linii de cod ale limbajului Julia), care se pot rula pe orice calculator pentru a crea un model simplificat care ne…
Schimbările climatice și creșterea emisiilor de carbon pot duce la o scădere drastică atât a grosimii stratului de zăpadă din zonele montane cât și la…
SUA sunt unul dintre cei mai mari emițători de gaze cu efect de seră din lume, și au un rol important în lupta împotriva încălzirii globale. În ultimii ani, SUA și-au asumat angajamente de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră și au fost implicați în negocierile internaționale privind schimbările climatice.
Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra ecosistemului Arctic, care este sensibil la creșterea temperaturii globale. În acest context, fauna arctică trebuie să se adapteze la noile condiții climatice pentru a supraviețui.
Un exemplu de adaptare la schimbările climatice este reprezentat de urșii polari, care se confruntă cu o pierdere semnificativă a habitatului lor natural. Pentru a supraviețui, urșii polari se hrănesc din ce în ce mai mult cu focile baraj, o specie de focă care se găsește în apele mai deschise.
Insula Sahalin a fost spartă în două de Dunăre în timpul unei furtuni puternice, în luna martie a anului 2021. Această insulă este situată în partea sudică a Deltei Dunării și a fost formată prin acumularea sedimentelor aduse de Dunăre.
Eroziunea este un proces natural care poate fi accelerat de schimbările climatice și de activitățile umane, cum ar fi defrișarea și construcțiile. În cazul insulei Sahalin, factorii care au contribuit la eroziunea insulei includ creșterea nivelului mării și deplasarea canalului Dunării.