Emisiile din sectorul energetic al UE în timpul iernii au fost cele mai scăzute din istorie

Sistemul energetic european a trecut cu bine peste o iarnă agitată, arată cel mai recent raport al think tank-ului dedicat energiei Ember. Asta datorită cererii reduse, combinată cu o producție record de energie regenerabilă.

Doar România, Slovacia și Grecia și-au atins sau au depășit obiectivul de reducere a cererii lunare de energie electrică cu 10%. România are, de asemenea, cea mai mare reducere a consumului în orele de varf din UE (15%).

O "revenire" a cărbunelui nu s-a materializat niciodată, deoarece energia electrică produsă pe bază de cărbune în UE a scăzut față de iarna trecută.

Vulnerabilitățile sistemul energetic al UE în iarna 2022 și cum le-am făcut față

Pe măsură ce Europa se îndrepta spre sfârșitul anului 2022, criza gazelor naturale, combinată cu producția scăzută de energie nucleară și hidroelectrică, a dus la îngrijorări cu privire la modul în care țările vor menține lumina aprinsă pe timp de iarnă. Acum, privind retrospectiv la ultimele șase luni, este clar că sistemul energetic european a trecut cu succes peste furtună.

O scădere semnificativă a cererii de energie electrică, combinată cu o ofertă record de energie electrică din surse regenerabile a împiedicat UE să se întoarcă la combustibilii fosili în această iarnă.

Având în vedere contextul politic European, subiectul ”revenirii la cărbune” a rămas unul des speculat pe agenda publică. Totuși, producția de cărbune și de gaze a scăzut brusc chiar și în perioada 2022-2023, generând pentru prima dată în timpul iernii mai puțină energie decât sursele regenerabile.

Având în vedere că producția de combustibili fosili a scăzut, emisiile din sectorul energetic al UE în timpul iernii au fost cele mai scăzute din istorie.

De ce a scăzut consumul de energie în UE?

Conform raportului Ember, România a fost unul dintre cele trei state care au reușit să-și reducă cererea lunară de energie electrică cu 10%, atingând în acest fel obiectivul European. De unde scăderea de consum în România, dar și în celelalte state membre?

Este important de menționat că diferența este față de media ultimilor cinci ani. Diferența față de anul trecut este ceva mai mică – în jur de -7,2%

Uitându-ne la segmentele de consum, cea mai mare reducere procentuală a consumului a fost a consumatorilor casnici. Asta demonstrează eforturile pe care cetățenii le-au depus pentru reducerea consumului propriu, atât prin utilizarea mai responsabilă a energiei, cât și prin investiții de diferite dimensiuni pentru schimbarea becurilor, a electrocasnicelor, dar și a instalării panourilor fotovoltaice pentru autoconsum.

Reducerea consumului casnic a contribuit decisiv și la atingerea țintei pentru consumul din orele de vârf de sarcină. Este important de amintit că prețurile pentru consumatorii casnici au fost în mare parte plafonate, deci nu acesta a fost principalul motiv pentru micșorarea consumului. Reducerea a reprezentat mai probabil o reacție defensivă a populației față de multiplele schimbări de reglementare și incertitudinea pe care acestea le-au creat.

Impactul crizei energetice asupra industriei prelucrătoare a avut de asemenea un efect asupra consumului industrial de energie electrică. Producția industrială – cel mai mare consumator de energie electrică în termeni absoluți – încă nu a revenit la nivelul anilor 2018-2019, confruntându-se cu provocările economice cauzate de pandemia Covid-19 și de creșterea prețurilor energiei ca urmare a războiului din Ucraina.

Trebuie menționat că au avut loc reduceri de consum și la nivelul autorităților publice, ca urmare a unor măsuri implementate de anumite minister și UAT-uri pentru reducerea facturilor pentru energie electrică, însă impactul exact al acestora este dificil de cuantificat.

Scăderea consumului e un trend care ar putea continua (și) în România?

Ideea de a deveni prosumator în România este cea care ne poate face să credem că da. Însă în țară sunt momentan doar câteva zeci de mii de prosumatori. Este posibil să ajungem la finalul anului la borna de 100.000, adică mai puțin de 1,5% din totalul gospodăriilor din România. Impactul acestora asupra consumului total de energie electrică este încă mic

Acest trend nu poate continua deoarece România este în plin proces de decarbonizare, ceea ce presupune electrificarea mai multor segmente ale economie, cum ar fi transportul rutier, încălzirea locuințelor și chiar o parte din producția industrială. Cererea pentru energie electrică va crește vertiginos în următorii ani și va trebui satisfăcută prin capacități noi de producere a energiei electrice ieftine și curată, mai ales din surse regenerabile.

Ce urmează, după progresele de iarna trecută?

Acum, când Europa a trecut cu bine de această iarnă și a evitat întreruperile majore ale aprovizionării, este clar că amenințarea de revenire a cărbunelui nu s-a materializat. Dimpotrivă, primăvara începe în Europa, cu o producție de cărbune în scădere în șase din cele șapte luni anterioare, cu niveluri de depozitare a gazelor la un nivel istoric ridicat și cu previziuni ale industriei privind creșterea continuă a energiei regenerabile până la veni.

În timp ce Europa va fi bucuroasă să lase în urmă o iarnă dificilă, măsurile luate ar trebui să fie învățate pentru a informa tranziția accelerată către renunțarea la combustibilii fosili. Reducerile cererii care pot fi menținute în mod durabil ar trebui să fie reduse, pentru a diminua presiunea asupra infrastructurii de rețea.

Iar prețul petrolului este apropiat de cel precedent răsboiului, în timp ce prețul gazului este încă de două ori mai mare comparativ cu primăvara anului 2021. Prețul gazului a afectat în principal industria energo-intensivă, după cum am putut vedea prin încheierile temporare a unor producători de îngrășăminte, de aluminiu sau din siderurgie.

Iar flexibilitatea cererii va fi o parte esențială a viitorului sistem energetic al Europei: toate progresele înregistrate în ultimele luni în acest serviciu atât de necesar ar trebui evaluate, consolidate și dezvoltate rapid.

Printre cele mai importante concluzii ale raportului:

1. Energie electrică în valoare de 12 miliarde de euro economisită în UE în timpul iernii

Aproape toate statele membre au redus cererea de energie electrică în timpul iernii, deși doar câteva dintre ele au atins obiectivul de reducere voluntară de 10% stabilit prin legislația UE de urgență. Cererea totală de energie electrică în UE a scăzut cu 6% față de media pe cinci ani, ceea ce a permis economisirea a 12 miliarde EUR de energie electrică în timpul iernii (noiembrie-martie). Aceste reduceri ale cererii au contribuit la securitatea aprovizionării, au economisit gaz pentru alte utilizări și au împiedicat revenirea producției de cărbune.

2. Sursele regenerabile generează mai multă energie decât combustibilii fosili în timpul iernii, pentru prima dată

În timp ce producția de combustibili fosili a scăzut cu 12% de la an la an din cauza unei scăderi mari a cererii de energie electrică, sursele regenerabile au crescut, depășind pentru prima dată ponderea combustibililor fosili în mixul de energie electrică din UE.

Pentru prima dată într-o perioadă de iarnă, sursele de energie regenerabile au generat o proporție mai mare (40%) din energia electrică din UE decât combustibilii fosili (37%). Producția de combustibili fosili a scăzut cu 12% în comparație cu iarna precedentă, deoarece, din cauza unei scăderi semnificative a cererii, producția de gaze și cărbune, mai scumpe, a fost eliminată din mixul de electricitate.

Pe de altă parte, energiile regenerabile au crescut producția cu 4% față de iarna precedentă, ajungând la 524 TWh. Datorită unei oferte record de energie din surse regenerabile și a unei cereri scăzute, emisiile din sectorul energetic al UE în timpul iernii au fost cele mai scăzute din istorie (321 mtCO2eq).

Precedentul nivel minim a fost atins în iarna 2019, care a fost afectată de primele blocaje Covid-19 din martie 2020. Reducerea producției de cărbune și gaze a dus la o scădere de 42 mtCO2eq în comparație cu iarna trecută, echivalentă cu emisiile totale ale sectorului energetic din Cehia în 2021.

3. Energia produsă de cărbune a scăzut în 15 din cele 18 țări carbonifere din UE 4 în timpul iernii

Dintre cele 18 țări din UE care continuă să utilizeze cărbunele pentru energie, 15 au redus producția de energie pe bază de cărbune în iarna anului 2022, comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent. Singurele trei care au crescut producția de cărbune au fost Italia, Finlanda și Ungaria. Unitățile pe cărbune "întorcându-se" au funcționat în medie doar la 27% din capacitatea lor maximă în timpul iernii.

4. 17 state membre ale UE au redus cererea de vârf cu 5% sau mai mult

În octombrie 2022, o legislație de urgență a UE a introdus un obiectiv obligatoriu de reducere a consumului de energie cu 5% în orele de vârf. Analiza datelor orare din această iarnă și din cele cinci ierni anterioare arată că majoritatea statelor membre au atins acest obiectiv. Aceste acțiuni au scăzut aproape sigur riscurile de adecvare a sistemului, au redus consumul de gaze și au limitat apariția unor vârfuri de preț și mai extreme.

„Europa s-a confruntat cu o iarnă de criză, cu o spirală a costurilor energiei și cu îngrijorări legate de aprovizionare, declanșate de invazia Rusiei în Ucraina. UE a reușit să treacă peste aceste luni difficile, dar nu se poate baza pe reduceri de urgență ale cererii și pe o vreme blândă pentru anii viitori. Pentru ca aprovizionarea cu energie să rămână stabilă, UE trebuie să se despartă cât mai repede posibil de combustibilii fosili.”
(Dr. Chris Rosslowe Analist principal de date privind energia și clima, Ember)

Producția de cărbune și gaze naturale, anihilată de scăderea cererii

În condițiile în care prețurile la gazele fosile sunt ridicate, iar statele membre se concentrează pe reducerea consumului de gaze, au existat sugestii că UE va trebui să se întoarcă la energia pe bază de cărbune în iarna 2022 (octombrie 2022 - martie 2023). De fapt, s-a întâmplat contrariul.

Atât producția de cărbune, cât și cea de gaze naturale au scăzut în comparație cu iarna precedentă, cu 27 TWh (-11 %) și, respectiv, 38 TWh (- 13 %). Această scădere a producției de combustibili fosili s-a datorat, în principal, 5 Producția de energie electrică pe timp de iarnă Puterea prin iarnă unei scăderi semnificative a cererii de energie electrică în UE, de 94 TWh (-7 %), comparativ cu aceeași perioadă a anului precedent.

Producția de cărbune și gaze ar fi scăzut și mai mult dacă centralele nucleare franceze ar fi fost repuse în funcțiune, așa cum se aștepta în ianuarie. Cu toate acestea, producția de energie nucleară din UE a continuat să se confrunte cu probleme, scăzând cu 47 TWh în comparație cu perioada de iarnă precedentă, ceea ce reprezintă o scădere de 13%. Problemele curente ale parcului nuclear francez au reprezentat aproape două treimi din această scădere.

Scăderea producției de gaze de 38 TWh (-13%) a dus la reducerea consumului de gaze cu 7 miliarde de metri cubi în această iarnă. Acest lucru reprezintă 16% din reducerea totală a importurilor de gaze rusești în timpul iernii (-42 mld. mc) în comparație cu iarna precedentă, ceea ce echivalează cu 6 miliarde de euro în costuri de gaze evitate.

Această scădere a cererii de gaze pentru producția de energie electrică a permis, de asemenea, utilizarea mai eficientă a gazelor în domenii prioritare, cum ar fi încălzirea și umplerea instalațiilor de depozitare. În consecință, UE a ieșit din această iarnă cu o capacitate de stocare a gazelor de 56% (60 de miliarde de metri cubi), dublu față de nivelurile de la sfârșitul lunii martie 2022.

„Revenirea cărbunelui” care nu a existat niciodată

În ciuda temerilor legate de o posibilă "revenire a cărbunelui în UE", producția de cărbune a scăzut de la an la an în șase din cele șapte luni care au precedat luna martie 2023. În timpul iernii 2022, producția de cărbune a fost cu aproape 30 TWh mai mică decât în aceeași perioadă a anului trecut - o scădere de 11%.

15 din cele 18 țări care mai dețin centrale electrice pe bază de cărbune au scăzut producția de cărbune în timpul iernii Polonia și Germania au înregistrat cea mai mare scădere anuală a producției de cărbune în comparație cu iarna precedentă (împreună au contribuit la jumătate din emisiile UE provenite de la centralele electrice pe bază de cărbune în 2021).

Cărbunele a atins un nou minim în mixul de energie electrică din Polonia în februarie 2023, scăzând pentru prima dată sub două treimi din producție. Portugalia a înregistrat cea mai mare scădere procentuală a producției de cărbune, deoarece țara a eliminat treptat singura sa centrală pe cărbune rămasă în iarna anului 2021 și a devansat obiectivul de a obține 80% din energia din surse regenerabile din 2030 până în 2026.

Singurele țări care au crescut producția de cărbune de la an la an în perioada de iarnă au fost Italia (+26%), Finlanda (+12%) și Ungaria (+3%), toate acestea înregistrând scăderi mari ale producției de gaze.

Guvernul german a reiterat importanța ieșirii din sectorul cărbunelui în 2030, an în care și România și-a stabilit limita pentru eliminarea treptată a cărbunelui. Franța va elimina treptat cărbunele în 2023, în loc de 2022, așa cum era prevăzut. În Regatul Unit, țara vecină, National Grid a cheltuit până la 420 de milioane de lire sterline pentru a menține în funcțiune cinci unități vechi pe cărbune în timpul iernii, dar în cele din urmă au funcționat doar două, pentru un total de șapte ore fiecare. Toate unitățile din Marea Britanie vor fi închise în conformitate cu data de retragere progresivă stabilită de guvern în 2024, patru dintre ele fiind deja închise până la sfârșitul lunii martie 2023.

Reducerea cererii de energie electrică

Aproape toate statele membre ale UE au redus consumul de energie electrică în iarna trecută, în comparație cu media pe cinci ani, dar numai câteva dintre ele au atins obiectivul voluntar de reducere cu 10%.

Consumul total de energie electrică în UE a fost cu 6,2% mai mic decât media pe cinci ani. În octombrie 2022 a fost introdusă o serie de intervenții de urgență pe piața energiei electrice care acoperă întreaga UE, în încercarea de a aborda problema prețurilor anormal de ridicate ale energiei.

Una dintre cele mai semnificative măsuri a fost un obiectiv voluntar pentru statele membre de a reduce consumul de energie electrică cu 10% în lunile de iarnă definite ca fiind cele din noiembrie până în martie. Această țintă recunoaște faptul că cea mai ieftină energie electrică este cea care nu este utilizată.

Reducerile urmau să fie măsurate prin compararea consumului din fiecare lună din perioada noiembrie-martie cu media pe cinci ani (denumită de acum înainte perioada de referință). La nivelul întregii UE, cererea de energie electrică a fost mai mică decât în mod normal începând cu luna septembrie 2022. Iarna a început cu cele mai mari scăderi de la an la an ale cererii lunare de la blocajele cauzate de pandemia COVID-19 din primăvara anului 2020.

În trimestrul al patrulea din 2022 s-a înregistrat o scădere a cererii cu 8,5% față de 2021. Această tendință a continuat în primul trimestru din 2023, cu o cerere cu 5% mai mică decât în 2022.

Scăderea cererii anunță un viitor mai flexibil

Iarna aceasta a arătat că sistemul energetic european, bazat din ce în ce mai mult pe surse regenerabile, poate rămâne rezistent chiar și într-un context energetic dificil. Măsurile de urgență pentru reducerea cererii de energie electrică au avut un impact demonstrabil asupra securității aprovizionării în Europa în această iarnă.

Având în vedere și o ofertă record de energie regenerabilă, combustibilii fosili și-au continuat traiectoria descendentă, contrazicând afirmațiile conform cărora Europa s-a întors la cărbune ca răspuns la criza gazelor.

Cererea de energie electrică a scăzut în aproape toate statele membre în comparație cu media pe cinci ani. Orice reducere a cererii care poate fi menținută în mod durabil ar trebui să fie. Acest lucru va accelera tranziția către renunțarea la combustibilii fosili, reducând solicitările asupra infrastructurii rețelei europene și limitând nevoia de investiții viitoare, care vor rămâne totuși considerabile.

Orice îmbunătățiri ale flexibilității cererii în timpul iernii ar trebui să fie evaluate, consolidate și dezvoltate rapid.

Flexibilitatea se referă la capacitatea sistemului energetic de a răspunde în timp real la fluctuațiile unui sistem energetic bazat din ce în ce mai mult pe energie regenerabilă variabilă. Felxibiltiatea poate fi asigurată atât prin capacități de înmagazinarea a energiei, cum ar fi în baterii, cât și prin abilitatea consumatorilor de energie de a-și regla consumul în funcție de semnalele de preț ale piețelor de energie electrică.

Prin instalarea contoarelor inteligente și utilizarea contractelor dinamice, consumatorii casnici vor putea în viitor să aleagă orele la care să deconecteze anumiți consumatori de energie pentru a reduce facturile, dar și pentru a contribui prin acțiunile lor la flexibilitatea sistemului energetic.

Iar reforma recent propusă a pieței energiei electrice reprezintă o invitație la o analiză serioasă a flexibilității cererii și introduce noi instrumente pentru a îmbunătăți acest serviciu vital. Sistemul energetic de mâine va avea nevoie de mai multă flexibilitate pentru a profita pe deplin de avantajele energiei eoliene și solare ieftine. Flexibilitatea cererii este una dintre cele mai rentabile modalități de a o asigura.

Mihnea Cătuți

Mihnea este coordonator de cercetări la Energy Policy Group (EPG). Are expertiză atât în politicile climatice și de energie ale UE, cât și în tranziția din Sud-Estul Europei.

În trecut, a fost cercetător la Centre for European Policy Studies (CEPS), unde a coordonat documentarea pentru viitorul hidrogenului în UE.

Licență în științe are de la Universitatea din Bristol, iar master în Politici Publice Europene de la Universitatea din York și Universitatea Europei Centrale. La doctorat se concentrează pe energie și guvernanță climatică în UE.

Featured