Valurile caniculare timpurii, stresul termic și impactul mortal asupra Europei
Multe orașe din Europa, inclusiv in Romania, au experimentat primul val de căldură extremă al verii în ultima săptămână din iunie și în primele zile ale lunii iulie 2025, după o lună iunie excepțional de caldă, în care s-au înregistrat mai multe recorduri de temperatură în orașele europene. Serbia, de exemplu, a înregistrat cea mai caldă zi din secolul al XIX-lea de la începutul măsurătorilor. Deși era încă devreme în sezon, a fost deja a doua oară când s-au emis alerte de sănătate de nivel portocaliu în sud-estul Regatului Unit, în timp ce orașe de pe întreg continentul au fost vizate de avertismente de sănătate și mai severe, inclusiv Paris, Roma, Milano, Lisabona și mai multe orașe din Balcani. Bucureștiul la rândul său a avut temperaturi de aproape 40 °C. Cu aceste fenomene extreme vin și riscuri pentru sănătatea populației.
Odată cu aceste temperaturi intervine un factor important: stresul termic, deoarece acesta poate avea impact semnificativ asupra sănătății, productivității, economiei și afectează mai puternic persoanele vulnerabile din punct de vedere socio-economic. Un recent studiu din Marea Britanie a arătat că valurile caniculare sunt in parte responsabile si pentru cresterea mortalitatii iar printre punctele cheie se numără:
Valurile de căldură pot fi extrem de mortale, iar datele oficiale privind decesele sunt, cel mai probabil, serios subestimate. Pentru prima dată, un studiu rapid a reușit să estimeze numărul victimelor cauzate de caniculă în 12 orașe europene, dar și cât din acest impact poate fi pus pe seama schimbărilor climatice. Cercetarea, bazată pe o metodologie recunoscută științific și revizuită de experți, arată că temperaturile influențate de criza climatică au dus la 1.504 decese în exces. Marja statistică variază între 1.262 și 1.709 victime. Concluziile vin pe fondul unor veri tot mai fierbinți în Europa și al unor avertismente tot mai grave din partea comunității științifice.
Valul de căldură din începutul verii a declanșat alerte de sănătate în multe țări europene, inclusiv o alertă roșie pentru Paris și una portocalie pentru Londra. Asta înseamnă un risc crescut semnificativ de deces pentru persoanele vulnerabile – în special cele peste 65 de ani sau cu afecțiuni medicale preexistente – dar și un risc sporit de supraîncălzire a spațiilor interioare. Situația pune o presiune tot mai mare atât pe serviciile de sănătate, cât și pe rețelele de electricitate, din cauza cererii ridicate de energie.
Valul de căldură a lovit neobișnuit de devreme în multe zone din Europa, unde astfel de temperaturi sunt, de regulă, așteptate abia la sfârșitul lunii iulie sau în august. Căldura extremă care apare devreme în sezon este, de obicei, mai periculoasă, deoarece oamenii nu sunt încă adaptați la temperaturile estivale. Deși schimbările climatice influențează toate valurile de căldură, concluziile cercetării arată că intensitatea celor din luna iunie a crescut mai brusc decât a celor din iulie — ceea ce sporește riscul apariției timpurii a unor episoade extreme de caniculă.
Analizând 12 mari orașe din Europa, cu o populație combinată de peste 30 de milioane de locuitori, cercetarea a estimat că 2.305 decese în exces au fost provocate de temperaturile ridicate. Dintre acestea, 65% pot fi atribuite schimbărilor climatice generate de activitatea umană — ceea ce înseamnă că numărul a fost, practic, triplat din cauza crizei climatice. Peste 80% dintre aceste decese afectează persoane cu vârsta de peste 65 de ani.
Milano este estimat ca fiind orașul cel mai grav afectat în termeni absoluți, cu aproximativ 317 dintre cele 499 de decese provocate de căldură atribuite schimbărilor climatice (Interval de Încredere Empiric de 95%: între 258 și 370). În termeni relativi, Madridul este cel mai puternic lovit, cu peste 90% dintre decesele în exces cauzate de căldură atribuite crizei climatice.
Planurile de acțiune împotriva căldurii și sistemele de avertizare timpurie care reduc decesele provocate de caniculă sunt tot mai des implementate în regiune — un semn încurajator. Totuși, rămâne o nevoie urgentă de extindere rapidă a măsurilor de adaptare, având în vedere vulnerabilitatea în creștere cauzată de intersectarea mai multor factori: schimbările climatice, îmbătrânirea populației și urbanizarea accelerată. Orașele și centrele urbane sunt puncte fierbinți în fața riscurilor generate de valurile de căldură, ceea ce înseamnă că planificarea urbană trebuie să se concentreze pe reducerea efectului de insulă termică urbană — prin extinderea zonelor verzi și albastre (spații cu vegetație și apă) și prin îmbunătățirea izolației locuințelor. În același timp, măsuri punctuale, precum centrele de răcorire și sistemele de sprijin formalizate, pot oferi un ajutor imediat persoanelor cele mai vulnerabile în fața caniculei extreme.
Stresul termic de căldură nu mai este doar o situație excepțională, ci o realitate tot mai frecventă în România. Analiza pe baza indicelui UTCI arată clar că:
Severitatea căldurii s-a intensificat în ultimele opt decenii, iar sudul și sud-vestul țării suportă cea mai mare povară — cu sute de ore caniculare pe an și o creștere de peste 15–20 ore pe deceniu.
Distribuția geografică este inegală: zonele montane rămân relativ protejate, însă vaste regiuni de câmpie se confruntă cu un risc termic tot mai mare.
Diferențele față de media națională evidențiază “puncte fierbinți” unde populația este expusă constant unui stres termic peste medie.
Copernicus: Iunie al treilea cel mai cald la nivel global, cu extreme in Europa de vest
Iunie 2025 a fost a treia cea mai călduroasă lună iunie la nivel global, cu o temperatură medie a aerului la suprafață (conform ERA5) de 16,46°C, cu 0,47°C peste media lunii iunie din perioada 1991–2020.
Iunie 2025 a fost cu 0,20°C mai rece decât luna iunie record din 2024 și cu 0,06°C mai rece decât iunie 2023, care a fost a doua cea mai călduroasă.
Iunie 2025 a fost cu 1,30°C peste media estimată pentru perioada 1850–1900, utilizată pentru a defini nivelul preindustrial. A fost doar a treia lună din ultimele 24 cu o temperatură globală mai mică de 1,5°C peste nivelul preindustrial.
Perioada de 12 luni iulie 2024 – iunie 2025 a fost cu 0,67°C peste media 1991–2020 și cu 1,55°C peste nivelul preindustrial.
În iunie 2025, un val de căldură excepțional a afectat o mare parte din vestul Europei, regiunea confruntându-se cu un stres termic foarte ridicat. Intensitatea valului de căldură a fost amplificată de temperaturile record ale suprafeței mării în vestul Mediteranei. Într-o lume aflată în încălzire, astfel de valuri de căldură sunt tot mai probabile — mai frecvente, mai intense și cu un impact tot mai mare asupra populației din întreaga Europă.
Samantha Burgess, ECMWF
Două valuri majore de căldură, produse la mijlocul și spre sfârșitul lunii iunie 2025, au afectat mari părți din vestul și sudul Europei. În multe zone, temperaturile resimțite au depășit 38°C, nivel asociat cu un „stres termic foarte puternic”. În unele regiuni din Portugalia, temperaturile resimțite au ajuns în jur de 48°C, echivalentul unui „stres termic extrem”.
Bio