Economia circulară: soluția sustenabilă pentru gestionarea resurselor și deșeurilor

Economia circulară are ca obiectiv eliminarea deșeurilor și menținerea resurselor în sistem pentru cât mai mult timp. Aceasta presupune un mod diferit de organizare a activităților economice, concentrându-se pe cicluri economice descentralizate care să producă bunăstarea local și să evite consumul excesiv de resurse.

Modelul economic actual are o evoluție liniară: extracție - producție - consum - risipă. În ultima etapă, resursele devin deșeuri, sau, în cel mai bun caz sunt reciclate.
Acest model duce la acumularea unor cantități imense de deșeuri, la epuizarea resurselor naturale finite, și uneori la poluarea/deteriorarea resurselor regenerabile.
De asemenea, acesta este însoțit de alte impacturi negative precum creșterea emisiilor de CO2, Fosfor, Nitrogen, etc.
Pentru a reduce impactul asupra mediului înconjurător și a susține ritmul de dezvoltare, e necesar să implementăm un model economic alternativ, circular.

Tera - Nava spațială cu resurse limitate

Pentru a putea înțelege necesitatea unui model economic alternativ, sustenabil, ar trebui să ne imaginăm planeta noastră ca pe o corabie spațială – ceea ce și este, dacă privim lucrurile puțin mai abstract. Această corabie spațială are de săvârșit o călătorie foarte lungă (probabil indefinită) și are la dispoziție numai resursele proprii, care au încăput la bord. Pentru o călătorie cât mai plăcută și fără turbulențe, e necesar să găsim cea mai eficientă și sustenabilă metodă de consum a resurselor pe care le avem.

Aceste resurse se împart în două categorii majore: finite și infinite. Resursele finite sunt acele resurse pe care le consumăm la o rată mai mare decât acestea pot fi reproduse. Combustibilii fosili și minereurile (fier, aur, cupru, etc.) sunt cele mai cunoscute exemple de resurse finite.

Resursele infinite sunt cele regenerabile. Deși acestea se pot regenera, resurse precum materialul lemnos (pădurile), peștele pescuit în oceane și lacuri, sau solul fertil, pot deveni resurse finite dacă le consumăm la o rată prea mare decât acestea se pot reface. Acest supra-consum poate duce la dispariția lor completă.

Totuși, resurse precum energia eoliană, energia solară, maree-motrice, sunt exemple de resurse regenerabile care (cel puțin la momentul actual) au o rată de reproducere ce depășește cu mult rata noastră de consum. Chiar dacă am consuma toată energia solară care atinge suprafața pământului anual, tot nu am reduce resursa primară (soarele). În acest mod, putem spune că aceste resurse sunt regenerabile independent de rata la care le consumăm.

Pentru a naviga cât mai mult și mai departe prin spațiu trebuie să luăm două măsuri cheie în privința resurselor noastre:

Să minimizăm consumul de resurse finite
Să maximizăm consumul de resurse regenerabile

Cum putem reduce consumul de resurse?

Sunt trei metode prin care putem reduce consumul de resurse finite:

Restricționarea consumului de resurse pe care nu le putem substitui. Această strategie, deși aparent cea mai simplă, e una dificil de implementat deoarece ar presupune o schimbare a modului nostru de viață. În plus, în absența unor alternative mai sustenabile, ar presupune și o scădere a nivelului de trai. Având în vedere dezideratul dezvoltării sustenabile, de a asigura un trai decent tuturor, nu putem susține o reducere a consumului de resurse fără o alternativă viabilă.
Înlocuirea resurselor finite cu resurse regenerabile în cadrul mixului nostru de consum. Un bun exemplu în acest sens e sistemul energetic. Astfel, pentru a reduce consumul de cărbune sau combustibili fosili pentru producerea energiei termice sau electrice, putem construi mai multe centrale fotovoltaice sau eoliene. În acest mod menținem același rezultat (obținerea energiei electrice) dar folosim resurse regenerabile, reducând impactul asupra mediului și dependența noastră de resurse finite (precum cărbunele sau petrolul). Problema majoră în acest sens este incapacitatea tehnologică de a substitui toate resursele finite cu resurse regenerabile. De exemplu, nu avem încă o soluție pentru a înlocui minereurile sau produsele petro-chimice cu produse regenerabile.
Regândirea și redefinirea modelului economic și a consumului astfel încât resursele finite să aibă un randament/eficiență cât mai mare prin menținerea lor in circuitul economic o perioadă cât mai lungă. Deși sună complicat, acest model e de fapt unul pe care îl implementăm adesea chiar și la nivel individual. Spre exemplu, când facem pană la cauciucul auto nu cumpărăm neaparat un alt cauciuc, ci îl reparăm pe cel existent la o vulcanizare auto. Deși pare simplist, exemplul reflectă o posibilă strategie economică mai amplă cu ajutorul căreia am putea regândi modelul economic actual într-un model mult mai eficient, cu un consum de resurse primare redus.

Economia circulară și principiul celor 9 Re-

Economia circulară poate fi definită ca un model de producție și consum care implică partajarea, reutilizarea, repararea, renovarea și reciclarea materialelor și produselor existente cât mai mult posibil. În acest mod, eficiența produselor și perioada de viață a acestora este extinsă.

Pentru a înțelege procesele unui model circular, agenția ONU pentru Mediu (UN Environment) sugerează o serie de măsuri ce ar permite transformarea modelului economic actual în unul ciclic:

Posibil de implementat la nivel de utilizator

Refuz consum

Prima acțiune care poate contribui la reducerea consumului de resurse e refuzul consumului. Acest lucru presupune ca noi, consumatorii, să ne re-evaluăm deprinderile de consum și să încercăm să renunțăm la lucrurile non-esențiale sau care nu contribuie într-un mod semnificativ la bunăstarea noastră. De exemplu, să nu achiziționăm un automobil și să folosim în schimb mijloace de transport alternativ (transportul public, bicicleta, ride-sharing, etc.). În cazul în care nu putem renunța complet la mașină, putem evita folosirea ei, spre exemplu pentru plimbări în oraș.

Reducere

Pentru activitățile sau lucrurile care nu pot fi excluse din structura noastră de consum ar trebui să încercăm reducerea consumului. De exemplu, ne putem (re-)evalua profilul de consum energetic și putem instala corpuri de iluminat LED și un termostat cu multiple regimuri de temperatură pentru orele în care nu suntem acasă. De asemenea, putem să reducem consumul de apă potabilă sau de produse din plastic.

Refolosire

Odată achiziționat un produs, putem crește eficiența acestuia prin utilizarea sa repetată. În acest sens, putem achiziționa din start produse care pot fi refolosite de mai multe ori, cum ar fi sticlele de apă reutilizabile sau sacoșele de pânză pentru cumpărături.

Posibil de implementat în relația utilizator-business

Reparație

Acest pas prelungește longevitatea unui obiect prin mentenanța potrivită și, eventual, reparațiile necesare. Astfel, în loc să înlocuim un bun stricat cu unul nou, vom apela mai întâi la un atelier de reparație, evitând risipa de material și energia pentru prelucrarea bunului reciclat. De asemenea, vom crește eficiența produsului și vom preveni consumul de materiale pentru a produce unul nou.

Recondiționare

Unele bunuri nu pot fi reparate, necesitând o recondiționare după o anumită perioadă de utilizare. Astfel, în loc să aruncăm sau să reciclăm acest bun, putem solicita o recondiționare a acestuia, fie direct de la producător, fie de la un atelier specializat. Similar cu reparația, acest lucru ar crește eficiența bunului și ar permite să evităm costurile asociate reciclării și producerii unui produs nou.

Refacere/reconfecționare

Chiar și în momentul când un bun nu mai poate fi reparat sau recondiționat, putem avea un randament mai mare din utilizarea produsului prin refacerea acestuia decât dacă am recicla doar materialele din acesta. Astfel, dacă există un parteneriat cu producătorul, produsul poate fi returnat către acesta pentru un proces de refacere în care anumite părți componente ale produsului pot fi refolosite în produse noi, iar altele pot fi reciclate.

Posibil de implementat în relația business-business

Reutilizare/Găsirea unui nou scop

Acesta e procesul prin care un produs care nu poate fi inclus în niciunul din pașii anteriori, poate fi folosit ca și materie primă sau bază pentru un alt produs. Un exemplu la scară mare este refolosirea halelor industriale din interiorul zonelor metropolitane atunci când nu mai există activitate industrială pentru a crea spații artistice și recreaționale.

Reciclare

Reciclarea este ultima soluție pe care o avem la îndemână pentru a menține materialele dintr-un produs în cadrul circuitului economic. Deși are costuri mai mari decât celelalte procese (având în vedere costurile de colectare, sortare, procesare, redistribuire), această alternativă rămâne net superioară depozitării sau incinerării produselor, întrucât ne permite să reutilizăm părți din produs.

Economie Circulară - model integrat

Reducere prin design – principiul de căpătâi

Putem reduce consumul de resurse și bunuri printr-un design care încurajează longevitatea produsului și ajută consumatorii să mențină produsul în folosință cât mai mult timp. Există multe exemple de inițiative pentru design circular, de la telefoane inteligente modulare, la produse alimentare (precum sucuri, supe, batoane energetice, bere, etc.) făcute din ingrediente care altfel ar fi fost aruncate.

Într-un final, ce este economia circulară și la ce ne este bună?

În momentul de față, economia circulară e un concept de sustenabilitate cu aplicare sectorială. Avem inițiative în domeniul plasticului sau în cel al deșeurilor de construcție care aplică unele din procesele (Re-urile) economiei circulare. Dezvoltarea și aplicarea conceptului în cadrul unor politici publice sau a unor planuri de management integrat este încă la o fază incipientă, deoarece necesită integrarea multiplelor industrii și lanțuri logistice. Acest lucru este foarte greu de obținut într-o economie globală, interconectată și dinamică.

Cu toate acestea, conceptul de economie circulară poate deveni un principiu strategic în jurul căruia ne propunem să reorganizăm activitățile la nivel economic, dar și un ajutor să ne regândim modul în care consumăm la nivel individual. Când vine vorba de activități precum reparație, recondiționare, refacere, fiecare dintre noi poate menține un produs în circulație cât mai mult, fără a-l înlocui cu prima ocazie. De cele mai multe ori, funcționalitatea produsului poate fi extinsă prin mentenanța corectă sau prin reparații. La rândul său, acest lucru contribuie la două aspecte majore: reducerea deșeurilor și a poluării, precum și creșterea bunăstării individuale (prin faptul că nu trebuie să cumpărăm produse noi).

Într-un final, economia circulară poate oferi soluții practice pentru sectoarele industriale, principii de ghidaj pentru politici publice, și un model de comportament sustenabil cu multiple avantaje personale.