Cum ne afectează schimbările climatice – de la sănătate la economie
Schimbările climatice reprezintă o provocare actuală care ne privește pe toți – acestea prezintă repercusiuni diverse, identificându-se consecințe remarcabile asupra ecosistemelor, sănătății umane și economiei.
Schimbările climatice au condus la modificări Globale în mediul natural (cum ar fi: deficitul de resurselor de apă, degradarea ecosistemelor, agravarea eroziunii solului, o scădere accentuată a biodiversității, topirea ghețarilor), producându-se un impact semnificativ asupra dezvoltării economice și sociale.
Schimbările climatice au fost considerate una dintre cele mai mari amenințări la adresa sănătății umane.
Bunăstarea socio-economică este direct afectată de schimbările climatice, astfel doar la nivelul municipiului Cluj-Napoca pierderile provocate în timpul valurilor de căldură extremă (din 2015) s-au ridicat la 34 milioane de euro.
Identificarea schimbărilor climatice
Schimbările climatice sunt responsabile de intensificarea, modificarea duratei și frecvenței de apariție a unor fenomene meteo-climatice extreme (precum: secetele, valurile de căldură și de frig), cu potențial distructiv asupra întregului mediu geografic. Pentru a monitoriza modificările climatice cercetătorii climatologi studiază fenomenelor meteo-climatice extreme din diferite areale geografice. Temperatura aerului este unul din cei mai importanți parametri al mediului ambiant iar modificările bruște ale acestuia reprezintă agenți biotropici șocanți pentru organismele vii și pot avea un impact major asupra biodiversității și ecosistemelor globale.
O metodă științifica utilizată pentru analiza extremelor termice dintr-un areal geografic este calcularea valurilor de căldură. Studierea parametrilor ce caracterizează valurile de căldură (intensitate, durată, frecvența de apariție) contribuie la înțelegea efectelor termice, de cele mai multe ori negative, asupra întregului mediu ambiant.
Contextul global și local
La nivel global putem observa o tendință de creștere a temperaturilor, astfel conform studiului NASA anul 2019 a fost al doilea cel mai cald an înregistrat din 1880 (primul an de când se fac măsurătorile de temperatură), iar ultimii 5 ani au fost cei mai calzi ani din ultimii 140 de ani de la înregistrarea temperaturii.
La nivelul României, se observă o tendință clară de încălzire a climei, rezultatele cercetărilor din ultimii ani arată o tendință de creșterea liniară a variației temperaturii medii, în special pentru anotimpul cald (în intervalul 1961-2007) când a fost identificată o încălzire semnificativă pentru toată țara. Valurile de căldură au cunoscut în ultimii ani o creștere semnificativ statistică detectată în numărul, durata și intensitatea lor, în special în anotimpul de vară.
Impact și repercusiuni
Biodiversitate si ecosisteme
Schimbările climatice reprezintă un pericol Global pentru biodiversitate și ecosisteme observându-se că speciile răspund la schimbările climatice prin modificări ale morfologiei, comportamentului, fenologiei și arealul geografic.
Sanatate umană
La nivel Global, impactul fenomenelor meteo-climatice exteme asupra organismului uman este studiat din ce în ce mai mult. În special temperaturile pozitive extreme pot influența sănătatea și bunăstarea umană, contribuind și la creșterea mortalității sau a morbidității – astfel creșterea numărului de zile cu temperaturi extreme poate duce la creșterea numărului deceselor, iar creșterea numărului de fenomene meteorologice extreme de la un an la altul conduce la augmentarea numărului persoanelor diagnosticate cu anumite patologii.
Căldura excesivă poate fi atribuită unor cauze care au dus la deces (în special afecțiuni cerebrovasculare și cardiovasculare, dar și patologii respiratorii). De asemenea căldura excesivă poate avansa decesul persoanelor diagnosticate cu diverse boli terminale. În Europa, s-a observat că și temperatura medie actuală din timpul verii are un impact important asupra organismului uman, se estimează astfel că acest impact va deveni tot mai pronunțat în viitor datorită prognozării creșterii temperaturii, concomitent cu creșterea frecvenței, intensității și duratei fenomenelor meteorologice extreme.
Economie
Schibările climatice pot duce la costuri economice foarte ridicate deoarece creșterea variației de temperatură este asociată cu investiția de capital redusă, respectiv o variație mai mare a temperaturii are un impact negativ asupra dezvoltării economice.
Studiile efectuate la nivelul Municipiului Cluj-Napoca au identificat un impactul socio-economic major asupra comunității. Astfel cercetătorii au estimat că pierderile economice rezultate datorită scăderii randamentului în muncă în timpul a trei evenimente cu valuri de căldură, s-au ridicat la aproximativ 34 mil. Eur. Pentru aceeași arie urbană, un alt studiu a subliniat faptul că mortalitatea generală în timpul perioadelor cu valuri de căldură a fost mai crescută față de aceleași perioade (din anii precedenți, sau următori) care nu au înregistrat aceste fenomene extreme.
Posibile schimbări
Cea mai importantă recomandare este informarea continuă a populației asupra efectelor fenomenelor meteo-climatice extreme și modul în care acestea pot contribui la modificarea sănătății, a mediul înconjurător.
Un alt pas important ar fi elaborarea unor strategii privind adaptarea populației la schimbările climatice, respectiv introducerea schimbărilor climatice în procesul planificării teritoriale, pentru a putea identifica de la început riscurile și posibilele soluții.
De o mare utilitate practică ar fi implementarea și/sau dezvoltarea unor prognoze specifice domeniului de interes (cum sunt: prognoza biometeorologică – importantă pentru domeniul sanitar, putând contribui la prioritizarea acordării îngrijirii bolnavilor cu anumite afecțiuni, în anumite condiții meteorologice extreme date, sau prognoza agrometeorologică pentru limitarea efectelor date de fenomenele atmosferice periculoase asupra diferitelor tipuri de culturi etc.).
Schimbările climatice au impact direct și la moment ireversibil asupra comunităților noastre, și în acest context o informare continuă asupra acestor procese și efectelor asociate este necesară și poate avea un impact benefic pe termen lung.
Drd. Sabina Scripcă
Cercetarea Sabinei detaliază teme din Bioclimatologie umană (impactul climei asupra organismului uman).
Pe parcursul cercerării Sabina a abordat teme precum: Impactul extremelor climatice asupra mortalității și morbidității umane; Percepția condițiilor meteorologice de către bolnavii cu afecțiuni cronice reumatismale; Indicatori de stres termic și condițiile bioclimatice în zonele urbane din România.
