Care sunt efectele iernilor tot mai blânde din România?
Temperaturile crescute schimbă tot mai mult iernile cu care eram obișnuiți acum 10-15 ani. În orașe ninge tot mai puțin spre deloc, apele nu mai îngheață ca înainte, iar gradele de afară ne fac să credem că intrăm în primăvară, nu că am fi în toiul iernii. Ce înseamnă asta pentru mediul în care trăim și cum ne schimbă calitatea vieții?
Temperaturile mai calde din timpul iernii pot duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, metanul, care contribuie la încălzirea globală.
În timpul iernilor cu temperaturi crescute, inversiunea termică poate favoriza acumularea de poluare atmosferică la nivelul solului, precum particule ultrafine PM1, PM2.5 și PM10.
Cum traducem încălzirea iernilor?
Pe măsură ce iernile se încălzesc din cauza schimbărilor climatice, în natură se eliberează cantități mari de poluanți, cum ar fi îngrășămintele folosite în agricultură. Râurile, lacurile și pânzele freatice sunt direct afectate de o cantitate foarte mare de azotați și compuși chimici, utilizați cu scop de îngrășământ pentru plante.
Din cauza temperaturilor crescute, stratul de zăpadă este din ce în ce mai mic în zonele de munte, iar în zonele de câmpie zăpada lipsește în totalitate. Ploile de iarnă spală terenurile agricole și transportă toate îngrășămintele ce aveau rolul de a servi drept hrană pentru plante în perioada de primăvară, atunci când zăpada se topește.
Un studiu realizat de mai multe universități (University of Vermont, University of Colorado, University of Kansas, and University of Michigan) și publicat în Environmental Research Letters au menționat că scurgerea nutrienților în râuri și lacuri – din cauza fosforului și azotului din îngrășăminte, gunoi de grajd, furaje și altele – afectează calitatea apei pe zeci de ani.
Din punct de vedere istoric, temperaturile scăzute și un strat de zăpadă continuu înghețau nutrienții, cum ar fi azotul și fosforul, până la dezghețul bazinului hidrografic din primăvară, când plantele puteau ajuta la absorbția excesului de nutrienți.
De asemenea, calitatea aerului reprezintă principalul factor de îngrijorare, deoarece iernile din ce în ce mai calde vor favoriza acumularea sau producerea la nivelul solului de compuși poluanți, pe lângă situația precară care deja există, în special în marile orașe, cu aerul poluat – situație care a venit și cu infringements pentru România din partea Comisiei Europene.
Odată cu încălzirea climei și a insulelor de căldură din marile orașe, se formează ozonul de la nivelul solului. Acesta este o formă specială și foarte reactivă a oxigenului, constând în trei atomi de oxigen, format ca rezultat al unor reacţii chimice între gazele precursoare, precum oxizii de azot și compușii organici volatili nemetanici.
Temperaturile mai calde din timpul iernii pot duce la o creștere a emisiilor de gaze cu efect de seră, precum dioxidul de carbon, metanul, care contribuie la încălzirea globală.
În timpul iernilor cu temperaturi crescute, inversiunea termică poate favoriza acumularea de poluare atmosferică la nivelul solului, precum particule ultrafine PM1, PM2.5 și PM10.
Studiile au arătat că asocierea temperatură zilnică / mortalitate zilnică este una neliniară, cu un răspuns aproape imediat și o creștere rapidă a mortalității la temperaturile mai mari față de o temperatura optimă.
Sursa: Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare : Administrația Națională de Meteorologie 2021
De-a lungul timpului nenumărate tipuri de poluanți sub diferite forme au afectat natura până la un stadiu ireversibil. Stratul de ozon care protejează planeta s-a subțiat și au apărut găuri pe alocuri. Ploile acide erodează solurile sau distrug culturile, iar plasticul este prezent în orice mediu.
Aerul a devenit otrăvitor și reprezintă un pericol pentru viețuitoare, iar nivelul de chimicale din apele terestre a depășit nivelul de securitate pentru umanitate. Însă, cel mai vizibil efect al acțiunilor umane sunt schimbările climatice, prin urmare și creșterea temperaturilor.
Ca să ne amintim, dezvoltarea proceselor mecanizate de la finalul secolului al XVIII-lea a avut ca scop înlocuirea muncii manuale pentru a crește producția și dezvoltarea orașelor. În ultimul secol, activitățile umane – cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișările – au provocat o creștere a concentrației de gaze cu efect de seră în atmosferă. Dacă nivelul de gaze cu efect de seră din atmosferă crește, crește și temperatura planetei. Rezultatul: o cantitate suplimentară de căldură captată și temperaturi globale mai ridicate.
Schimbarea climatică & creșterile de temperaturi observate în România
De 43 de ani măsurăm și monitorizam temperaturile din România, însă ziua de 2 Ianuarie 2023 a fost cea mai caldă zi de ianuarie din istoria măsurătorilor înregistrate la 17 staţii meteorologice. Potrivit Administrației Naționale de Meteorologie, în intervalul 1-5 ianuarie 2023, temperatura maximă absolută a lunii a fost egalată sau depășită la 34 de stații meteorologice. Temperatura cea mai ridicată a fost înregistrată la Pătârlagele: 21,3 grade Celsius. Temperaturi extrem de mari au fost înregistrate și în următoarele 2 zile : 3 și 4 Ianuarie 2023.
Sursa : Administrația Națională de Meteorologie
Într-un context mai larg, 2022 este al treilea cel mai călduros an din istoria măsurătorilor meteorologice din România, cu o temperatură medie anuală de 11,77°C și o abatere termică de 1,55°C față de media pentru perioada 1981-2010.
Încălzirea iernilor aduce o serie de schimbări majore în echilibrul specific zonal. Creșterea temperaturilor produce un dezechilibru în circuitul apei în natură, influențând modul de agregare a acesteia și umiditatea din aer. Toate acestea duc la schimbarea anotimpurilor așa cum le știm noi și trecerea de la patru anotimpuri specifice României, la două anotimpuri cu o tranziție mai lungă.
Cei mai călduroși cinci ani din 1900 până în 2022 sunt 2019, 2020, 2022, 2015 și 2007. Dintre aceștia, 2012-2022 a fost perioada cea mai călduroasă timp de 11 ani consecutiv, confirmând că tendința de creștere a temperaturii globale se poate observa și în România, inclusiv iarna.
Vara lui 2022 a fost, de asemenea, a treia cea mai caldă încă din 1961, cu o creștere de 2 grade Celsius față de media sezonieră (130 de avertismente meteo generale au fost emise în 2022, dintre care cinci cu cod roșu de căldură.). Temperaturile ridicate asociate cu lipsa precipitațiilor au exacerbat seceta solului și au afectat treptat și puternic tot mai multe zone agricole ale țării.
Schimbarea climatică – o amenințare pentru sănătatea noastră
Schimbările climei se pot defini ca o schimbare a condițiilor meteorologice medii sau la variația vremii în contextul condițiilor medii pe termen lung (zeci, sute sau mii de ani).
Temperatura medie globală a crescut cu peste 1 grad Celsius și este în continua creștere. Nu doar că ghețarii din Groerlanda și Antartica se topesc, iar nivelul oceanului planetar a crescut cu 19 cm în ultimul secol, însă schimbarea climatică reprezintă o amenințare semnificativă pentru sănătatea umană, din cauza creșterii temperaturilor. De multe ori vine la pachet cu reducerea locală a calității aerului, modificarea regimului precipitațiilor, creșterii nivelului oceanului planetar și modificării statisticii fenomenelor extreme.
Sursa: Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare : Administrația Națională de Meteorologie 2021
Conform publicației Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare: Administrația Națională de Meteorologie 2021, efectul net al schimbării climatice sugerează — pentru sfârșitul secolului —, o creștere netă a mortalității legate de stresul termic, cauzată de creșterea accentuată a mortalității asociate cu temperaturile ridicate (vara). Studiile de până acum au arătat că, în mediul urban, categoriile vulnerabile sunt persoane cu boli ale sistemului circulator, dintre care cele mai expuse sunt cele în vârstă și femeile.
Sursa: Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare : Administrația Națională de Meteorologie 2021
De la schimbarea ciclurilor de viață a animalelor, până la fenomene meteo extreme, toate vor pune în pericol viața de zi cu zi, pe care o știm astăzi. Se preconizează că toată România va fi sub un climat care va favoriza traiul muștelor, țânțarilor și insectelor purtătoare de boli precum malaria.
Dezvoltarea paraziților — dar și a microorganismelor care au nevoie de mediu cald pentru dezvoltare —, va cunoaște o nouă perioadă de evoluție. Bacteriile și ciupercile aflate în ghețari sau în permafrost vor intra din nou în contact cu atmosfera și căldura de pe Pământ.
Viețuitoarele vor avea de înfruntat noi boli și noi patogeni, cu care nu s-au mai întâlnit de mii de ani. Totul va fi într-o continuă schimbare și adaptare la noile vremuri.
Circulația virală a virusului West Nile, spre exemplu, a fost intensă în timpul unui focar mare în 1996 la București și a apărut intens și mai răspândit în timpul focarului din 2010. Mai jos sunt proiectele viitoare ale distribuției spațiale a virusului West Nile pentru anii 2025 (stanga) si 2050 (dreapta):
Schimbările climatice – de la bazele fizice la riscuri și adaptare : Administrația Națională de Meteorologie 2021
Estimările Administrației Naționale de Meteorologie pentru următorii ani
Temperatura medie globală va crește până la sfârșitul secolului XXI, față de perioada 1850-1900, probabil, cu peste 1,5°C pentru cel mai optimist scenariu.
Pentru viitorul apropiat (2021-2050), la nivelul României, rezultatele modelelor climatice analizate indică o creștere medie a temperaturii lunare în cea mai caldă lună a anului cu peste 3°C.
Cantitatea de precipitații și configurațiile sale, la nivel global, se vor modifica până la sfârșitul acestui secol — aceasta este așteptarea, cu mari diferențieri regionale care vor accentua contrastele între regiunile umede și aride.
Iarna anticipăm o scădere a grosimii stratului de zăpadă, o modificare a raportului dintre precipitațiile solide și lichide și o creștere a debitelor râurilor. Reducerea stratului de zăpadă primăvara ar putea favoriza incendiile forestiere în vara ce urmează.
În același timp, debitele minime de vară vor avea o tendință de reducere. Concret, pe măsură ce în bazinele hidrografice devin dominante precipitațiile lichide, se estimează că debitele de apă vor crește iarna și vor scădea în primăvară și vară.
Modificările ciclului anual al debitelor râurilor va avea impact asupra agriculturii și generării de energie electrică prin hidrocentrale. Schimbarea climatică reduce resursa de apă de pe teritoriul României, mai ales în regiuni din sud. sud-est și est.
Frecvența valurilor de căldură a crescut și va continua să crească în deceniile următoare, iar aglomerările urbane vor resimți și mai puternic stresul termic crescut, din cauza efectului de insulă urbană de căldură. Pe de altă parte, rezultatele experimentelor numerice ne sugerează că ploile vor fi din ce în ce mai frecvente mai ales în zonele de munte. În contextul deforestării accelerate, această creștere ar putea provoca o incidență crescută a inundațiilor rapide, din cauza viiturilor, a lipsei pădurilor/ vegetației care să protejeze o zonă anume.
O altă posibilă consecință a schimbării globale o reprezintă intensificarea ciclului hidrologic. Această intensificare poate determina creșterea intensității și/ sau a frecvenței unor evenimente extreme – secete, inundații, cicloni de la latitudinile medii, furtuni tropicale – în multe din regiunile globului. Alte fenomene extreme, precum valurile de căldură se vor produce cu frecvență sporită, vor fi mai persistente și mai intense pe continente.
*Nu sunt vești bune, dar sunt exemple ale fenomenelor meteorologice cărora societatea va trebui să le facă față, nu doar iarna.
Dinamica anotimpurilor în viitor
Dinamica schimbării climatice în următoarele decenii și secole depinde în mare măsură de evoluția activităților umane viitoare. De aceea, modelele climatice sunt rulate în condițiile unor scenarii de dezvoltare socio-economică. Aceste schimbări au loc cu o viteză fără precedent.
Dacă emisiile gazelor cu efect de seră continuă să crească în aceleaşi proporţii este aproape sigur că nivelurile atmosferice de dioxid de carbon se vor dubla în comparaţie cu cele emise din perioada preindustrială până în prezent.
Odată cu încălzirea climei și modificările ciclurilor din natură (apei și a carbonului), am putea fi martori, în viitorul îndepărtat, la schimbările celor patru anotimpuri din România și trecerea la două anotimpuri cu tranziții mai mari: sezonul ploios și sezonul secetos.
A lucrat nouă ani în automatizări industriale (fabrici, rafinării, CET-uri,power plant-uri). De cinci ani lucrează în domeniul IT ca specialist pe sisteme inteligente. Este fondatorul mai multor proiecte de mediu printre care : Strop de aer (www.stropdeaer), Strop de roua (www.stropderoua) , SpotFire (www.spotfire.ro)
