ChatGPT este un chatbot de inteligență artificială (AI) dezvoltat de OpenAI și lansat în noiembrie 2022 și a stârnit curiozitate și multe întrebări deopotrivă în comunitatea științifică.

Așadar ne-am gândit la un experiment unde întrebăm ChatGPT despre câteva teme climatice și să comparăm/ contrastăm răspunsurile date cu cele ale unui cercetător.

Felul în care oamenii percep dovezile științifice legate de schimbările climatice devine relevant când vorbim despre motivarea sau demotivarea acestora să se implice în aceste tipuri de activități.

Subiectul schimbărilor climatice a devenit unul din cele mai mediatizate la nivel global iar media a devenit un important actor ce “validează” știința din spatele schimbărilor climatice. Drept urmare știința în sine a devenit mai expusă criticilor.

De la creșterea temperaturii medii globale, la niveluri în creștere a gazelor cu efect de seră, fenomene meteo extreme, incendiile din zona mediteraniană sau inundațiile fără precedent din Europa de Vest, anul 2021 confirmă din păcate…

Propunem să ne gândim la 5 întrebări importante din punct de vedere a mediului, climei și sustenabilității la care putem reflecta în perioada sărbătorilor de iarnă, și anume:

Pot vota cu banii mei pentru un mediu mai bun?

De ce sunt schimbările climatice sunt noul arhitect…

Companiile de combustibili fosili sunt sub presiune: rezervele de petrol sunt în scădere, iar obiectivele de decarbonizare sunt din ce...

Tot mai des auzim angajamentul autorităților Europene și Române de a reduce poluarea cu CO2 și crește generarea energiei din surse verzi. Ambițiile politice sunt susținute și de evoluțiile tehnologice care par să avanseze tot mai mult generarea din surse verzi. Totuși, în același timp…

Sistemul de învățământ din România este deficitar. Avem la dispoziție o mulțime de indicatori și studii care, luate împreună, susțin ferm această afirmație. Abandonul școlar are valori dintre cele mai ridicate din UE, aproape jumătate dintre tineri sunt…

Relația dintre alimentație și schimbările climatice este foarte complexă și are multiple aspecte. Pe de o parte, sistemul alimentar global este responsabil pentru o parte semnificativă a emisiilor de gaze cu efect de seră, prin producția de alimente, transportul, procesarea și ambalarea acestora. Pe de altă parte, schimbările climatice afectează sistemul alimentar în moduri diverse, prin schimbarea condițiilor climatice și a impactului asupra culturilor, prin creșterea frecvenței și a intensității evenimentelor extreme, precum secete, inundații sau furtuni.

Înțelegerea fenomenelor meteo din trecut poate oferi o perspectivă mai largă asupra schimbărilor climatice și a evoluției climei pe termen lung. Din acest motiv, există un interes crescut în analiza datelor meteorologice din trecut și a schimbărilor climatice din ultimele secole.

Încălzirea globală este un fenomen care se întâmplă la nivel mondial și este cauzată de acumularea de gaze cu efect de seră în atmosferă. Acest fenomen are un impact global, afectând clima planetei în ansamblu.

Creșterea nivelului mării, topirea ghețarilor și creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, sunt doar câteva efecte dezastruoase qle schimbărilor climatice.
Cercetările arată că schimbările climatice sunt mult mai rapide și mai severe decât cele observate în trecut și că acestea sunt cauzate de activitățile umane.

Schimbările climatice sunt un fapt bine stabilit și real. Cercetările științifice și observațiile empirice arată că există o creștere a temperaturilor medii globale și a nivelului mărilor, în special în ultimii ani. Acest fenomen se datorează în mare parte emisiilor de gaze cu efect de seră provenite din activitățile umane, cum ar fi arderea combustibililor fosili și defrișarea masivă.
Efectele schimbărilor climatice sunt deja vizibile în întreaga lume, de la creșterea frecvenței și intensității fenomenelor meteorologice extreme, cum ar fi uraganele, inundațiile și secetele, la schimbarea modelelor de migrație a animalelor și a vegetației. Aceste efecte au și un impact asupra oamenilor, prin creșterea riscului de boli, pierderea habitatelor și scăderea siguranței alimentare.