Schimbări climatice – adevăr sau ficțiune? Partea 1.
Schimbările climatice sunt o temă din ce în ce mai prezentă în societatea de azi. În jurul acestui fenomen complex s-au creat multe confuzii, ceea ce a dus la creșterea gradului de scepticism al oamenilor. Publicăm o serie de articole prin care să investigăm cele mai comune mituri despre schimbările climatice din perspectiva științei. Se datorează schimbările climatice actuale proceselor naturale? Poate prevesti o iarnă friguroasă scăderea temperaturii medie globale pe viitor?
Mit 1: Schimbarea climei este un fenomen natural, iar Pământul a mai trecut prin schimbări climatice. Nu este nimic nou în asta.
Este adevărat că în trecut clima Pământului s-a schimbat de multe ori. În perioada pre-industrială, schimbările climei pe Pământ s-au produs ca parte a proceselor naturale ale Pământului, prin influența mecanismelor interne de forțare și a mecanismelor externe naturale.
Însă, începând cu anii 1950, influența mecanismelor de forțare antropogeni asupra sistemului climatic a devenit din ce în ce mai accentuată, rezultând încălzirea sistemului climatic, cunoscut sub denumirea de încălzire globală. Temperatura medie globală a crescut în medie cu 0,18 °C per decadă, începând cu anul 1981, iar primii 10 cei mai călduroși ani din 1880 încoace au fost înregistrați după 2005. Principala cauză din spatele acestor schimbări climatice sunt activitățile umane.
Astfel, deși în trecut clima Pământului s-a schimbat, încălzirea globală care are loc în prezent nu corespunde ciclului natural al schimbărilor climatice care au fost observate în perioada pre-industrială.
Infobox 1.
Schimbări climatice: schimbările climatice reprezintă variații semnificative statistic ale climei, care persistă pe o perioadă mai lungă de timp.
Încălzire globală: termenul este adesea folosit incorect, ca sinonim al sintagmei schimbări climatice. Totuși, în timp ce schimbările climatice însumează variații ale climei și efectele acestor variații cauzate atât de factori naturali, cât și de factori antropogeni, încălzirea globală face referire la încălzirea sistemului climatic începând cu perioada industrială, datorită activităților umane.
Sistemul climatic: este un sistem complex, alcătuit din cinci subsisteme principale: atmosfera, hidrosfera, criosfera, litosfera și biosfera. Interacțiunile fizice, chimice și biologice între componentele sistemului influențează vremea și clima.
Mecanisme interne de forțare: interacțiunile naturale care au loc între componentele sistemului climatic, care pot influența clima.
Mecanisme externe de forțare: factori externi care pot influența clima. Factorii externi pot fie naturali, cum ar fi variațiile în radiația solară sau erupțiile vulcanice. De asemenea, factorii externi pot avea origine antropogenă, de exemplu, emisiile gazelor cu efect de seră.
Sursă: IPCC, Climate Change 2013: The Scientific Basis și NASA, Overview: Weather, Global Warming and Climate Change
Mit 2: Temperaturile medii scăzute înregistrate recent la nivel global contrazic trendul preconizat al schimbărilor climatice, astfel că nu putem vorbi de încălzire globală.
În primul rând, este important să facem distincție între vreme și climă. Prin vreme ne referim la fluctuațiile zilnice ale condițiilor atmosferice, precum temperatura, presiunea, umiditatea sau cantitatea de precipitații în diferite zone a lumii. Când vorbim despre climă, vorbim despre o evaluare pe termen lung, de obicei pe un interval de 30 de ani, a condițiilor meteorologice locale, regionale sau globale.
O altă distincție importantă între vreme și climă este predictibilitatea. Condițiile meteorologice sunt extrem de volatile, astfel că prognozele meteorologice despre vreme pot fi făcute pe un interval de timp limitat, de maxim câteva zile. Cu cât predicția vremii este mai îndepărtată, cu atât precizia datelor este mai mică. În schimb, clima și schimbările climatice pot fi proiectate pe viitor cu o probabilitate mai mare, cu ajutorul modelării climatice. Astfel, prin analiza pe termen lung a datelor meteorologice, se pot face proiecții despre principalele trenduri pe termen lung ale schimbărilor climatice și despre posibile consecințe ai acestora.
Fluctuațiile temperaturii pe un interval limitat de timp nu influențează trendul schimbărilor climatice pe termen lung. Institutului Goddard pentru Studii Spațiale din cadrul NASA a raportat în 2017 și 2018 o scădere a temperaturii medie globale față de 2016, cel mai cald an din 1880 încoace. Dar trendul de răcire pe termen scurt care a fost înregistrat în 2017 și 2018 nu a influențat trendul general a schimbărilor climatice, conform căruia temperatura medie globală este în continuă creștere.
Astfel, temperaturile mici înregistrate pe un interval scurt de timp sau pe plan local nu sunt argumente împotriva încălzirii globale care are loc în prezent.
Infobox 2.
Vremea: schimbările meteorologice zilnice într-un anumit loc, caracterizate de temperatură, vânt, precipitații, nori și alte elemente meteorologice.
Modele climatice: reprezentări matematice simplificate ale sistemului climatic al Pământului sau al unei regiuni. Modelele climatice sunt folosite pentru a studia și simula clima și pentru a genera predicții despre evoluția climei în viitor, ținând cont de multe aspecte care pot influența clima. Modelele climatice devin din ce în ce mai complexe, odată cu avansarea tehnologiei, dar rămân doar variante simplificate ale sistemului climatic, care se bazează pe cunoștințele științifice despre sistem și interacțiunile care au loc în cadrul lui.
Dr. Monika Meltzer
Domenii de cercetare
Comunicarea riscului, Comunicarea de criză, Managementul dezastrelor, Percepția riscului.
MA în Evaluarea riscului și Securitatea Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai;
Doctorat în Știința Mediului – Titlul tezei de doctorat: „Comunicarea riscului de dezastre prin intermediul paginilor de Facebook ale instituțiilor cu competențe în gestionarea situațiilor de urgență – de la percepție la practică”
Asistent cercetare în cadrul Institutului de Cercetări pentru Sustenabilitate și Managementul Dezastrelor bazate pe Calcul de Înaltă Performanță, Facultatea de Știința și Ingineria Mediului, Universitatea Babeș-Bolyai, Cluj-Napoca, Romania.
