2023 va deveni cel mai călduros înregistrat vreodată, conform cercetărilor.

Limitarea încălzirii globale la 1,5°C devine tot mai urgentă, în condițiile în care am depășit deja  1,2°C, iar vremea continuă să se încălzească. Pe de altă parte, numărul prosumatorilor a crescut, capacitatea eoliană e în plină expansiune, iar emisiile UE din sectorul energiei au fost cele mai scăzute din istorie.  

Vă lăsăm cu subiectele cheie pe care am pus lupa în 2023.

În contextul actual al schimbărilor climatice – unde contribuie și fluctuațiile de temperatură, dar și secetele și inundațiile – eroziunea solului se întâmplă accelerat: proiecțiile arată că procesul se va accentua cu 13-22.5% în UE până în 2050.

Totodată,  cercetătorii preconizează că această pierdere a solului va fi mai mare în Europa centrală și de nord, unde în unele zone pot fi pierderi de până la 100%. Astfel, aceasta devine o problemă de mediu urgentă în Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale și pe care o analizăm pe larg în acest articol.

Pentru combaterea efectelor eroziunii costiere se investesc sume considerabile la nivel mondial. Se construiesc protecții de țărm, se alimentează și se lărgesc plajele, totul pentru a ne recâștiga zonele de coastă.

Schimbările climatice contribuie semnificativ la intensificarea eroziunii, prin modificări ale regimului valurilor, tipologiei furtunilor sau alterări ale tiparelor de precipitații.

Cum putem fi permanent informați, astfel încât să luăm deciziile corecte în timp util?

România a fost cea mai afectată țară din Uniunea Europeană de incendiile de pădure, potrivit unui raport al Comisiei Europene pentru anul 2020. La fel ca și în 2019, România a însumat din nou aproape jumătate din suprafața distrusă de incendii în cadrul siturilor Natura 2000, cea mai mare suprafață fiind în Rezervația Biosferei Delta Dunării

Pentru România au fost observate schimbări semnificative ale condițiilor de secetă în lunile de vară în special în partea de est a țării. Aproape 60% din suprafața României, care cuprinde atât zonele arabile cât și cele agricole, inclusiv zonele forestiere, sunt în proces de aridizare.

Prin funcțiile pe care le dețin, turbăriile reglează nivelul apei și captează cantități însemnate de CO2 din atmosferă. Din păcate însă, majoritatea turbăriilor din România se degradează accelerat în ultimele decenii, atât din cauze naturale, cât și antropice.

Astăzi, în lumea din jurul nostru, florile înfloresc prea devreme şi păsările cântă prea târziu, din toată splendoarea și armonia primăverii rămâne încet, încet numai astenia ei. Încălzirea globală a rupt primăvara în două – primăvara gâzelor și primăvara păsărilor.

Din 1989 până în 2017, nivelul oceanului planetar a crescut cu 10 cm. Chiar dacă creșterea nu pare mult, abia ajungându-ne pană la nivelul gleznei, raportată la suprafața Oceanului Planetar, înseamnă un surplus de 36,000,000,000,000,000 litri de apa, adică 36 de catralioane de litri de apa sau 144 de milioane de piscine olimpice pline cu apă..

Schimbările climatice facilitează acomodarea speciilor noi/invazive (insecte, plante, microorganisme) în zone în care acestea nu ar fi putut anterior să trăiască. În acest sens vedem deja apariția țânțarilor tigru în București sau de tufiș asiatic în Cluj-Napoca, ca rezultat direct a schimbării mediului înconjurător și a creșterii interacțiunilor cu zonele de origine a acestor insecte.

Creșterea concentrației gazelor cu efect de seră în atmosfera Terrei a dus la creșterea temperaturilor globale. Aceasta la rândul său a dus la creșterea concentrației vaporilor de apă în atmosferă, aceștia acționând ca un gaz cu efect de seră și fiind responsabili de jumătate a încălzirii climatice la nivel global.

Evidențele empirice arată că există conexiuni între perioade îndelungate de război, revoluții, revolte și schimbări rapide ale climei. Mica eră glaciară a exacerbat efectul conflictelor terestre și maritime mai ales în…

Culturile modificate genetic pot oferi o alternativa mai sustenabilă pentru agricultură, contribuind la reducerea poluării și creșterea rezilienței față de schimbările climatice a agriculturii globale…

Chiar și așa, pentru a afecta sistemul climatic este nevoie de o cantitate suficient de mare de emisii vulcanice injectate în stratosferă deci erupția trebuie să fie îndeajuns de puternică. Atât simulările cât și studiile paleoclimatice și observațiile moderne ne arată faptul că…

Reducerea suprafeței stratului de gheață marină din Marea Barents a alimentat manifestările extreme ale “Bestiei din est”, fenomen caracterizat de apariția de temperaturi scăzute și precipitații abundente sub…

Focul influențează dezvoltarea ecosistemelor globale, inclusiv distribuția și structura vegetației, circuitul carbonului și nu în ultimul rând, clima. Focul consumă materia moartă sau în proces de descompunere și poate…

Schimbările climatice au un impact semnificativ asupra ecosistemului Arctic, care este sensibil la creșterea temperaturii globale. În acest context, fauna arctică trebuie să se adapteze la noile condiții climatice pentru a supraviețui.
Un exemplu de adaptare la schimbările climatice este reprezentat de urșii polari, care se confruntă cu o pierdere semnificativă a habitatului lor natural. Pentru a supraviețui, urșii polari se hrănesc din ce în ce mai mult cu focile baraj, o specie de focă care se găsește în apele mai deschise.

Insula Sahalin a fost spartă în două de Dunăre în timpul unei furtuni puternice, în luna martie a anului 2021. Această insulă este situată în partea sudică a Deltei Dunării și a fost formată prin acumularea sedimentelor aduse de Dunăre.
Eroziunea este un proces natural care poate fi accelerat de schimbările climatice și de activitățile umane, cum ar fi defrișarea și construcțiile. În cazul insulei Sahalin, factorii care au contribuit la eroziunea insulei includ creșterea nivelului mării și deplasarea canalului Dunării.