Puncte climatice cheie la care ne-am uitat în 2023
2023 nu a fost un an prea ușor pentru planetă. Va deveni cel mai călduros înregistrat vreodată, spune Serviciul European pentru schimbările climatice, Copernicus. Datele Copernicus se duc înapoi până-n 1940, însă combinate cu estimările IPCC, vom declara 2023 drept cel mai cald din ultimii 125.000 ani.
Între trimp, marile puteri nu grăbesc procesul de eliminare a combustibililor fosili, limitarea încălzirii globale la 1,5°C devine tot mai urgentă, în condițiile în care am depășit deja 1,2°C, iar vremea continuă să se încălzească. Nu sunt vești îmbucurătoare, dar nici surprinzătoare pentru cercetători, iar o recapitulare a informațiilor științifice credem că e utilă pentru explicarea lumii în care trăim.
Pe de altă parte, sunt și câteva vești bune din barca tranziției energetice – numărul prosumatorilor a crescut, capacitatea eoliană e în plină expansiune, iar emisiile UE din sectorul energiei au fost cele mai scăzute din istorie.
Aproape jumătate din regiunile afectate de incendiile de vegetație au fost zone prioritare de conservare a naturii în Europa
Anul 2022 a fost al doilea an ca severitate din Uniunea Europeană în ceea ce privește distrugererile cauzate de incendiile de vegetație, cu peste 800.000 de hectare afectate de incendii.
Spania, România și Portugalia au fost afectate în cea mai mare măsură (aproximativ 75%) de pierderea ariilor protejate. Arderea ariilor de conservare a naturii este o pierdere în sine, iar multe habitate ale diferitelor specii sunt pe cale de dispariție.
Majoritatea incendiilor din Europa pot fi legate de activitatea umană (inclusiv neglijență sau incendiere intenționată), într-un context în care deja schimbările climatice creează un mediu favorabil pentru incendii.
Anul acesta, pe fondul valurilor caniculare extreme si a secetelor, datele Copernicus EMS privind incendiile de vegetație, au venit cu o perspectivă sumbră a situației grave în zona Peninsulei Iberice, Regiunea Puglia din Italia, Zona de Centru și sud a Greciei, Vest a Turciei și izolat în zona de Sud-Vest a României.
Nordul Italiei a fost puternic lovit, în vara lui 2023, de furtuni violente cu grindină, iar regiunea Lombardiei a văzut chiar emergența unei tornade, în urma unui val canicular sever. Un nou studiu arată că în general, în Europa între 1950-2022 a crescut numărul cazurilor cu grindină.
În sudul României (regiunea cea mai afectată de căderile de grindină) a crescut numărul cazurilor cu grindină – între 1 și 22 iulie 2023 au fost raportate peste 2.200 cazuri de grindină în Europa, dintre care 38 în România (diametrul cel mai mare fiind de 7 cm).
Analiza proceselor fizice care duc la apariția grindinei ne permit să prognozăm că schimbările climatice și încălzirea climei vor duce la o posibilă schimbare a furtunilor cu grindină. Astfel datorită încălzirii atmosferice, respectiv umidității crescute, în viitor vom observa mai puține furtuni cu grindină, dar când acestea se vor produce, grindina va fi de mari dimensiuni.
Prima lună de toamnă a fost extrem de caldă în Europa dar și în România. Potrivit datelor furnizate de Copernicus, septembrie 2023 a fost la nivel global cea mai caldă lună de răpciune începând cu 1940.
Nu doar în Septembrie, ci și în Octombrie, mai multe localități din România – inclusiv București – au înregistrat temperaturi de peste 30 °C, ceea ce a fost o anomalie pentru acea perioadă a anului.
Ce se poate întâmpla cu planeta în cazul creșterii temperaturii globale și cum ne poate afecta ca societate?
În 2022, temperatura medie globală a crescut cu aproximativ 1.2°C față de perioada preindustrială. Bazându-ne pe experiența din viața de zi cu zi am putea spune că asta nu ar însemna mare lucru, însă o limitare a creșterii la 1.5°C ar reduce semnificativ riscurile și impactul schimbărilor climatice.
Dar ce se va întâmpla dacă temperatura medie globală va continua să crească la valori de peste 2°? Care vor fi consecințele la scară globală? În unele regiuni creșterea va fi peste medie, iar în altele mai mică. O creștere “mică” a temperaturii medii globale atrage după sine, însă, o serie de schimbări precum creșterea frecvenței de apariție și a intensității valurilor de căldură.
Prosumatorii sunt tot mai mulți — dar care sunt limitele actuale ale sistemelor de distribuție?
Cea mai spectaculoasă evoluție din sectorul energetic național al ultimilor ani este, fără doar și poate, creșterea exponențială a numărului de prosumatori, casnici și non-casnici, până la o capacitate instalată totală de peste 1,1 GW.
Conform declarațiilor Autorității Naționale de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), pe final de 2023 ne așteptăm la un număr de prosumatori de 10 ori mai mare față de începutul lui 2022 (140.000 față de 14.000).
Din punctul de vedere al prosumatorului, actuala situație este cvasi-disfuncțională: derularea extrem de greoaie a programului Casa Verde Fotovoltaice, la procesul dificil și imprevizibil de obținere a avizului tehnic de racordare, la încheierea contractului de prosumator cu furnizorul de energie electrică și la deconectările menționate ale energiei livrate în rețea în frecventele situații de supratensiune. Experiența prosumatorului este imprevizibilă și comunicare întreruptă, contrar așteptărilor sale legitime.
Industria energiei solare în plină expansiune
Conform unui nou raport Global Market Outlook For Solar Power 2023 – 2027, anul 2022 va rămâne în istoria recentă ca fiind anul în care energia solară a cunoscut cel mai mare adaos de capacitate energetică, determinată de creșterea prețurilor la energie, de stabilizarea lanțului de aprovizionare și de programele de redresare post-pandemică.
ESMAP (Global Photovoltaic Power Potential by Country) pentru România ne furnizează o valoare de 3,574 kWh/m2 pe zi, iar acest lucru ne plasează pe locul 182. În ansamblu, perspectiva pentru energia solară în România este una pozitivă, în ciuda numeroaselor provocări și obstacole în calea unei extinderi mai ample, legate de infrastructură, reglementare, finanțare și conștientizare publică.
Sectorul se află într-o creștere constantă – numeroase parcuri solare și instalații fotovoltaice au fost construite în diverse regiuni ale țării în condițiile în care un hectar de teren echipat cu panouri solare poate genera în medie 1252 MWh de energie electrică pe parcursul unui an în România. De notat că doar prin utilizarea a 0,22% din suprafața nepopulată a țării noastre, cu ajutorul sistemelor fotovoltaice s-ar putea asigura întreg necesarul național de energie electrică.
Emisiile din sectorul energetic al UE au fost cele mai scăzute din istorie în iarna 2022-2023
Sistemul energetic european a trecut cu bine peste o iarnă agitată, arată cel mai recent raport al think tank-ului dedicat energiei Ember. Asta datorită cererii reduse, combinată cu o producție record de energie regenerabilă.
Doar România, Slovacia și Grecia și-au atins sau au depășit obiectivul de reducere a cererii lunare de energie electrică cu 10%. România are, de asemenea, cea mai mare reducere a consumului în orele de vârf din UE (15%).
O „revenire” a cărbunelui nu s-a materializat niciodată, deoarece energia electrică produsă pe bază de cărbune în UE a scăzut față de iarna trecută.
Pentru ultimii 100 de ani am observat – în cadrul bazinelor montane – că eroziunea se accelerează odată cu intensificarea activităților umane și anume tăierea arborilor și pășunatul excesiv. În Carpați, conversia ecosistemelor naturale în pășuni înseamnă mai puține plante, deci un sol instabil și susceptibil la eroziune, ceea ce duce la degradarea peisajului.
În contextul actual al schimbărilor climatice – unde contribuie și fluctuațiile de temperatură, dar și secetele și inundațiile – eroziunea solului se întâmplă accelerat: proiecțiile arată că procesul se va accentua cu 13-22.5% în UE până în 2050. Totodată, cercetătorii preconizează că această pierdere a solului va fi mai mare în Europa centrală și de nord, unde în unele zone pot ajunge până la 100%.
Astfel, aceasta devine o problemă de mediu urgentă în Carpați, care compromite deja biodiversitatea și habitatele naturale.
De ce ar trebui să ne uităm mai atenți la pajiștile alpine?
Pajiștile alpine sunt adevărate insule de biodiversitate, ce aduc o multitudine de beneficii și pentru bunăstarea noastră, a oamenilor. Avem o relație istorică cu pajiștile alpine, iar abandonarea pășunatului tradițional prin transhumanță în favoarea practicilor intensive poate avea efecte neașteptate asupra lor, mai ales din cauza creșterilor temperaturilor. Acestea pot fi extreme în ecosistemele aflate la altitudine.
Unele cercetări referitoare la efectele pe care creșterile temperaturii le au asupra metabolismului plantelor ce formează comunitățile vegetale din zonele alpine arată că o creștere a sezonului de vegetație înseamnă o creștere a capacității de producție a acestor ecosisteme, lucru pe care l-am putea considera pozitiv pentru serviciile de producție.
În același timp, acestea pot fi afectate de perioade de secetă determinate de creșterile de temperatură și modificările precipitațiilor. De asemenea, schimbările climatice observate în ultimele decenii stau la baza unei schimbări a etajelor de vegetație observate în zonele alpine, adică speciile de plante din etajele inferioare migrează la altitudini mai mari, înlocuind speciile de acolo.
Peste 2 miliarde de persoane se confruntă cu un stres hidric ridicat, în timp ce 4 miliarde suferă de o penurie gravă de apă pentru cel puțin o lună pe an, potrivit Raportului mondial al Organizației Națiunilor Unite privind dezvoltarea apei din 2019.
La nivel global dar și regional avem din ce în ce mai puțină apă dulce disponibilă, iar acest lucru a devenit una dintre principalele preocupări ale organizațiilor internaționale dar și naționale. Pe lângă criza climatică, acțiunile de zi cu zi a oamenilor duc la poluarea mărilor, oceanelor dar și apelor de suprafață dulci.
Aridizarea, secetele și alte fenomene extreme au deja un impact asupra râurilor din România. Poluarea lor reprezintă un factor din ce în ce mai periculos.
ChatGPT dispune deja de resurse semnificative și o bază de date ce va crește exponențial în următorii ani. Răspunsurile pot fi foarte generale si nu sunt încă rafinate sau precise însă deja observăm o evoluție rapidă cu apariția unor noi versiuni updatate și cu o posibilă emergență a noi chatbot-uri în viitorul apropiat.
Răspunsurile date de ChatGPT (care are capacitate de a face informațiile incorecte să pară corecte) pot să ajungă pe internet iar aceste informații false pot fi apoi preluate și răspândite. Întrebând direct dacă ChatGPT poate fi folosit pentru a învăța mai multe despre schimbările climatice răspunsul a fost unul promt:
„Nu, ChatGPT nu este conceput pentru a ajuta la învățarea despre schimbarile climatice. Este un instrument de procesare a limbajului natural care vă poate ajuta să generați propoziții și paragrafe care sună natural pe baza datelor pe care le introduceți. Pentru ajutor la învățarea despre știința din spatele schimbărilor climatice, este posibil să doriți să căutați resurse educaționale, cum ar fi manuale sau cursuri.”