Sunt temperaturile scăzute din aprilie un efect al schimbărilor climatice?
Am intrat în cea de-a doua lună de primăvară, însă simțim că suntem în plină toamnă, chiar și iarnă. Pelerina de ploaie și gecile de iarnă s-au întors în garderobă și ne întrebăm dacă avem de-a face cu un fenomen meteo neobișnuit sau dacă este un alt efect al schimbărilor climatice. Încercăm să răspundem în acest articol la câteva dintre aceste întrebări.
Subliniem de la început că aceste episoade cu ninsori și temperaturi scăzute nu sunt neobișnuite pentru luna aprilie. Au exista în trecut episoade cu vreme severă de iarnă care au avut loc în luna aprilie în România. De exemplu, viscole (episoade cu ninsoare și vânt intens) sunt un fenomen specific sezonului rece.
Însă viscolele pot să apară și primăvara. În 2019, o echipă de cercetători din cadrul Administrației Naționale de Meteorologie a publicat un un articol în care este analizat un caz de viscol care s-a produs spre sfârșitul lunii aprilie (19–22 aprilie) 2017.
Tot din acest articol aflăm și despre alte cazuri de viscole din luna aprilie cum ar fi cel din 28 aprilie 1888 din Transilvania, cel din 24 aprilie 1893 din Moldova sau mai recent viscolul din 15–16 aprilie 1996.
Statistic, viscolele din luna aprilie sunt fenomene foarte rare – în medie o zi cu viscol este observată odată la 10 ani în aprilie. În concluzie, nu doar că în luna aprilie putem avea temperaturi scăzute ninsori, dar am putea avea și fenomene extreme specifice sezonului rece.
Temperaturi scăzute în aprilie — ceva neobișnuit?
Pentru a răspunde la această întrebare pornim de la datele privind temperatura minimă, maximă și medie pentru luna aprilie în intervalul 1950–2022.
Pentru analiză au fost alese cinci orașe din România: București, Cluj, Iași, Timișoara și Constanța. Pentru fiecare dintre aceste orașe au fost analizate datele din aprilie 1950–2022. Astfel au fost extrase valorile absolute ale temperaturii minime și maxime din luna aprilie a fiecărui an (i.e., minima minimelor de temperatura, maxima maximelor de temperatură) împreună cu temperatura medie. Din figura de mai jos se poate observa că episoadele cu temperaturi negative (sau temperaturi peste 30°C) nu sunt neobișnuite.
Aceste date au fost extrase din setul E-OBS daily gridded observations for Europe from 1950 to present, care are o rezoluție spațială de 0.1° x 0.1°
Schimbările climatice au legătură cu acest episod din aprilie cu temperaturi scăzute și ninsori?
Legătură dintre un episod cu temperaturii scăzute și ninsoare în aprilie și schimbările climatice este dificil de analizat. Există metode de studiu care pot fi utilizate pentru a atribui, spre exemplu, un anumit episod de vreme severă schimbărilor climatice.
Aceste studii se numesc studii de atribuire și reprezintă un domeniul relativ nou de cercetare. Până la aplicarea unor astfel de studii de atribuire pentru acest episod cu vreme severă din aprilie, putem considera că ceea ce observăm ține de variabilitatea naturală.
Creșterea temperaturii medii globale poate duce la ierni mai blânde cu mai puține episoade cu temperaturi extrem de scăzute. Este ceea ce observăm în ultimii ani și în același timp este ceea ce rezultatele cercetărilor științifice ne arată. Astfel poate părea contraintuitiv faptul că schimbările climatice au ca efect și o creștere a cantității de zăpadă.
O creștere a temperaturii medii globale înseamnă și o creștere a cantității de vapori de apă din atmosferă. Ceea ce poate duce la precipitații intense în timpul verii și ninsori abundente în timpul iernii. De asemenea, schimbările temperaturii medii globale influențează modul în care are loc curgerea aerului în atmosferă (atmospheric patterns).
Un studiu publicat în 2021 arăta că schimbările (i.e., topirea gheții) care au loc în regiunea arctică – unde încălzirea este mult mai rapidă decât în alte regiuni – pot duce la modificări în curgerea aerului care să permită pătrunderea aerului polar către latitudini mai joase. Însă nu există un consens în acest moment în comunitatea științifică privind această legătură între vremea extremă din timpul iernii și încălzirea globală prin intermediul acestui mecanism.
Altfel spus, am văzut că astfel de episoade, chiar mai severe, au fost observate în ultimii 150 de ani. Dacă însă observăm că pentru o perioadă lungă de timp (i.e., 30 de ani) astfel de episoade apar din ce în ce mai des în aprilie, vom putem vorbi despre o influență a schimbărilor climatice.
Bogdan Antonescu
Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului.
