Ce crede Google despre Schimbarile climatice — Google Gemini vs oamenii de știință
Programele de inteligență artificială de tip ChatBot devin din ce în ce mai performante și mai abile în a putea replica pe cât posibil limbajul uman, inclusiv în zona științifică. Într-un material anterior am comparat răspunsurile a câtorva întrebări către ChatGPT și reacția cercetătorilor InfoClima. ChatGPT a oferit un “bagaj mixt” de răspunsuri. Cu această ocazie am vrut să testăm Gemini (fost Bard), un program similar, însă unul conectat la Google, cel mai mare motor de căutare, aproape omniprezent pe telefoanele, tabletele și PC-urile noastre. De asemenea în cadrul acestui material am atașat câteva vizualizări realizate de noul program AI al celor de Microsoft, un generator de imagini ce a furnizat câteva “surprize”
Google Gemini (inițial denumit Bard) este un chatbot de inteligență artificială generativă conversațională dezvoltat de Google, conceput ca un răspuns direct către ChatGPT. Bard poate oferi răspunsuri actualizate în timp real derivate din arhiva motorului de căutare Google, însă în acest moment nu are facilități precum un detector de plagiat.
Ce sunt schimbările climatice?
Google GEMINI:
Schimbările climatice sunt schimbările pe termen lung ale mediului înconjurător, care includ temperatura, cantitatea de precipitații și alte aspecte ale climei. Schimbările climatice pot fi cauzate de o varietate de factori, inclusiv erupțiile vulcanice, schimbările în orbita Pământului și activitatea umană.
Activitatea umană este cel mai important factor care contribuie la schimbările climatice actuale. Când ardem combustibili fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazul natural, eliberăm gaze cu efect de seră în atmosferă. Gazele cu efect de seră captează căldura solară, ceea ce duce la încălzirea globală.
Încălzirea globală are o serie de efecte negative asupra mediului, inclusiv:
— Creșterea nivelului mării, care poate inunda zonele de coastă
— Schimbări în modelele de precipitații, care pot duce la secete sau inundații
— Extincția de specii
— Bolile transmise de insecte
— Conflicte și migrații
Oamenii de știință sunt de acord că schimbările climatice sunt o problemă gravă și că trebuie să luăm măsuri pentru a le atenua. Există o serie de lucruri pe care le putem face pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, inclusiv:
— Reducerea consumului de energie
— Investirea în energie regenerabilă
— Îmbunătățirea eficienței energetice a clădirilor și vehiculelor
— Plantarea de copaci
Schimbările climatice sunt o problemă complexă, dar este una pe care trebuie să o abordăm. Prin acțiunile noastre, putem contribui la protejarea mediului și la asigurarea unei lumi mai sănătoase pentru noi și pentru generațiile viitoare.
Dr. Bogdan Antonescu:
Chiar dacă răspunsul la această întrebare nu este în sine greșit, este însă un răspuns foarte general. Putem înlocui “România” din întrebare cu aproape orice altă țară din Europa iar răspuns va fi în continuare unul corect. Ce este interesant la acest răspuns este ultimul paragraf (care nu este legat strict de întrebare). În acest paragraf Google Bard atrage atenția asupra necesității unor acțiuni urgente pentru reducerea emisiilor gazelor cu efect de seră.
În seria de imagini de mai sus am întrebat Microsoft Bing AI Image Generator să ne ilustreze ce reprezintă schimbările climatice. Deși majoritatea textelor sunt nelizibile, inteligența artificială pare să preaia câteva elemente esențiale: Globalitatea, fenomene extreme, topirea calotelor glaciare, creșterea temperaturilor medii ș.a
Q: Va crește frecvența tornadelor în România?
Este posibil ca frecvența tornadelor în România să crească în viitor, ca urmare a schimbărilor climatice. Încălzirea globală duce la o creștere a temperaturii medii a aerului, ceea ce creează condiții favorabile formării tornadelor. De asemenea, schimbările climatice pot duce la o creștere a intensității tornadelor, ceea ce le poate face mai periculoase.
Cu toate acestea, este important de menționat că tornadele sunt fenomene meteorologice rare și imprevizibile. Este imposibil de spus cu certitudine dacă frecvența tornadelor va crește în România sau nu. Cu toate acestea, este important să fim conștienți de riscul tornadelor și să luăm măsuri de precauție pentru a ne proteja în cazul unei tornade.
Dr. Bogdan Antonescu: Încă nu avem un răspuns clar legat de schimbarea frecvenței de apariție a tornadelor sub influența schimbărilor climatice. De exemplu, există studii pentru Statele Unice care indică o creștere în viitor a frecvenței de apariție a supercelulelor, furtunile care sunt în general asociate cu formarea tornadelor. În Europa, faptul că tornadele sunt prezente în mass-media mai mult ca în trecut se datorează creșterii gradului de conștientizare pentru aceste fenomene și unei mai mari ușurințe de a raport tornadele. Răspunsul furnizat de Gemini este unul speculativ dar nu este neapărat incorect. Interesant este că răspunsul include și informații despre risc și măsuri de precauție. (Prin studiile mele pentru România și pentru Europa am indicat faptul că riscul asociat tornadelor nu trebuie ignorat și că trebuie luate măsuri pentru a reduce acest risc.)
Q: Poți da câteva exemple de tornade care au produs pagube însemnate în România? Care a fost cea mai severă tornadă raportată în România?
· Tornada din 1985 în județul Suceava. Această tornadă a provocat pagube însemnate în mai multe localități din județul Suceava, inclusiv în orașul Rădăuți. Tornada a distrus sau avariat peste 1.000 de case și a provocat moartea a două persoane.
· Tornada din 1990 în județul Prahova. Această tornadă a provocat pagube însemnate în mai multe localități din județul Prahova, inclusiv în orașul Ploiești. Tornada a distrus sau avariat peste 2.000 de case și a provocat moartea a trei persoane.
· Tornada din 2006 în județul Iași. Această tornadă a provocat pagube însemnate în mai multe localități din județul Iași, inclusiv în orașul Iași. Tornada a distrus sau avariat peste 3.000 de case și a provocat moartea a două persoane.
Cea mai severă tornadă raportată în România a fost tornada din 1985 în județul Suceava. Această tornadă a avut o intensitate de F5 pe scara Fujita, ceea ce înseamnă că a fost o tornadă extrem de puternică. Tornada a distrus sau avariat peste 1.000 de case și a provocat moartea a două persoane.
Dr. Bogdan Antonescu: Aceste tornade sunt complet inventate inventate. De exemplu tornade la Iași din 2006 ar fi trebuit să fie un eveniment absolut remarcabil pentru Europa având în vedere că 3000 de case au fost distruse. Însă tornada “cea mai severă raportată în România” a distrus sau avariat doar 1000 de case. Din studiile pe care le-am realizat, în România nu au exista tornade cu intensitatea maximă pe scara Fujita (F5), aceste tornade de altfel sunt extrem de rare în Europa. (Aceasta nu exclude faptul că în România se pot forma astfel de tornade de intensitate foarte mare.) În acest caz răspunsul este absolut aberant. La o întrebare asemănătoare, ChatGPT a fost mai “subtil” în descrierea evenimentelor (la fel de fictive) fiind astfel mai “credibil” pentru cineva care nu cunoaște subiectul.
Q: Care sunt efectele sesizabile ale schimbărilor climatice în România?
Da, seceta și inundațiile mai frecvente sunt rezultatul schimbărilor climatice în România. Temperatura medie în România a crescut cu 1,2 grade Celsius de la începutul secolului al XX-lea și acest trend este de așteptat să continue. Încălzirea globală duce la o serie de efecte negative asupra mediului înconjurător, inclusiv:
· Creșterea nivelului mării, care poate inunda zonele de coastă
· Schimbări în modelele de precipitații, care pot duce la secete sau inundații
· Extincția de specii
· Bolile transmise de insecte
· Conflicte și migrații
România este deja afectată de schimbările climatice. În ultimii ani, țara a înregistrat o serie de fenomene meteorologice extreme, inclusiv inundații, secete și valuri de căldură. Aceste fenomene au provocat pagube materiale și economice semnificative, precum și daune mediului.
Dacă nu luăm măsuri pentru a reduce emisiile de gaze cu efect de seră, efectele schimbărilor climatice asupra României vor deveni mai severe în viitor. Țara va fi mai vulnerabilă la fenomene meteorologice extreme, iar mediul va fi mai deteriorat. Acest lucru va avea un impact negativ asupra economiei, sănătății și bunăstării populației.
Q: Care este stadiul tranziției energetice din România?
Răspunsul vizual dat de Bing AI când am întrebat despre Tranziția Energetică a României. Probabil fiind un subiect foarte specific, algoritmul a detectat surse ce discută despre potențialul on și off-shore eolian al României, rezultând în imaginea de mai sus.
Tranziția energetică a României este în curs de desfășurare, dar este încă în stadiile incipiente. Țara se confruntă cu o serie de provocări, inclusiv o dependență mare de combustibili fosili, o infrastructură energetică învechită și o lipsă de investiții în energie regenerabilă.
Cu toate acestea, România are și o serie de avantaje, inclusiv un potențial ridicat pentru energie solară și eoliană, o forță de muncă calificată și o politică guvernamentală favorabilă tranziției energetice.
Guvernul român a adoptat o serie de măsuri pentru a susține tranziția energetică, inclusiv:
· Un plan de investiții în energie regenerabilă de 20 de miliarde de euro până în 2030
· Un program de sprijin pentru eficiența energetică
· O taxă pe emisiile de carbon
Aceste măsuri au început să aibă un impact pozitiv, iar România a înregistrat o creștere a ponderii energiei regenerabile în mixul energetic. În 2021, ponderea energiei regenerabile în consumul final de energie al României a fost de 24,2%, în creștere de la 17,5% în 2019.
Tranziția energetică a României este un proces complex și de lungă durată, dar este esențială pentru a atinge obiectivele de mediu ale țării. Prin investiții în energie regenerabilă, eficiență energetică și alte tehnologii sustenabile, România poate reduce emisiile de gaze cu efect de seră, îmbunătăți calitatea aerului și crește securitatea energetică.
Răspuns InfoClima: Dr. Andreea Vornicu, Dr. Andrei Korberg și Dr. Sorin Cebotari explicau într-un material InfoClima cum tranziția energetică a Romaniei este o obligație asumată si o necesitate din punct de vedere economic. Autorii explicau cum există și avem soluții pentru variabilitatea energiei regenerabile și că tranziția energetică este o ambiție realizabilă ce necesită însă coerență, implicare și determinare la nivel politic și socio-economic.
Q: Este subiectul schimbărilor climatice discutat în România?
Există o serie de politici publice care abordează schimbările climatice în România. Aceste politici includ:
· Strategia Națională privind Schimbările Climatice (2013-2030)
· Planul Național de Acțiune pentru Energia Durabilă (2013-2020)
· Legea privind promovarea utilizării energiei din surse regenerabile
Aceste politici au ca scop reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră, dezvoltarea energiei regenerabile și adaptarea la efectele schimbărilor climatice.
Subiectul schimbărilor climatice este încă controversat în România, dar există o creștere a conștientizării cu privire la această problemă. Există tot mai multe persoane care sunt preocupate de efectele schimbărilor climatice și care doresc să ia măsuri pentru a le atenua.
Q: Sunt emisiile de carbon o problemă pentru climă?
Întrebând Bing AI Image generator cum ar arata un stat “carbon neutral”, răspunsul a fost unul generic dar cu ceva foarte specific: forma statului descris pare să emuleze cea a SUA, al doilea stat în clasamentul emisiilor de carbon la nivel global.
Da, carbonul este o problemă pentru schimbările climatice. Dioxidul de carbon (CO2) este un gaz cu efect de seră care absoarbe și reține căldura din atmosferă. Pe măsură ce concentrația de CO2 din atmosferă crește, aceasta contribuie la încălzirea globală.
Cauzele creșterii emisiilor de CO2 sunt următoarele:
Arderea combustibililor fosili, cum ar fi cărbunele, petrolul și gazul natural, pentru generarea de energie electrică, transport și alte scopuri.
Defrișarea, care eliberează CO2 stocat în copaci.
Intensificarea agriculturii, care contribuie la creșterea emisiilor de metan și protoxid de azot.
InfoClima:
Răspunsul din nou este unul presetat și oarecum generic, ce conține informații de baza. Într-un material anterior InfoClima am discutat despre ce soluții avem la îndemână pentru a reduce emisiile de carbon la nivel global.
Pentru ultima întrebare am vrut să explorăm ce știe Google Bard despre platforma Infoclima. Răspunsul, deși oarecum generic, a sumarizat esența misiunii noastre:
”InfoClima Romania este o rețea de cercetători și experți în domeniul schimbărilor climatice care își propune să accesibilizeze argumentele științifice legate de climă pentru un public cât mai mare, cât mai prietenos.
Misiunea InfoClima Romania este să susțină un dialog public informat și bazat pe dovezi științifice relevante ce ne vor permite să înțelegem în ce feluri ne pot afecta bunăstarea schimbările climatice și ce putem face în legătură cu asta.
Pentru a-și îndeplini misiunea, InfoClima Romania publică articole, interviuri, podcasturi și alte materiale informative pe site-ul său web, pe rețelele de socializare și în media. Aceste materiale sunt concepute pentru a oferi o imagine de ansamblu clară și concisă asupra schimbărilor climatice, a efectelor acestora și a soluțiilor disponibile si este resursă importantă pentru cei care doresc să afle mai multe despre schimbările climatice și impactul acestora asupra României.”