România resimte efectele schimbărilor climatice din plin, fie că vorbim despre cele peste 600 de decese suplimentare atribuite expunerii la temperaturi extreme în iulie-august 2024, de cele circa 104 milioane de ore de muncă pierdute în 2023 sau de cele peste 50 de milioane de lei plătite de asigurători pentru locuințele afectate de furtuni doar în primele luni ale lui 2024.
Agricultura, resursele de apă, sănătatea publică, productivitatea și infrastructura sunt deja expuse unor riscuri climatice în creștere, cu impact economic și social documentat.
Totuși, acoperirea mediatică a acestor realități rămâne insuficientă, fragmentată între știri de urgență și rapoarte tehnice, rareori conectată la domeniile pe care jurnaliștii cu experiență le acoperă deja zi de zi.
Bursa Jurnalism pentru Climă este un program de șase luni, desfășurat online, în care 6 jurnaliști mid-career primesc timp, sprijin financiar și editorial pentru a dezvolta materiale jurnalistice inovatoare pe teme climatice, indiferent de domeniul în care activează în prezent.
Programul ia forma unor comunități de practică: două grupuri de câte trei jurnaliști, fiecare coordonat de un jurnalist senior cu experiență editorială solidă.
Pe parcursul celor șase luni, fiecare participant dezvoltă două materiale jurnalistice pe teme de climă și mediu, explorând subiecte și formate noi, cu sprijinul unei comunități de practică active și al întâlnirilor lunare de grup.
Fiecare participant primește sprijin pentru documentare, feedback editorial și acces la experți relevanți pentru subiectele lor, lucrând progresiv de la identificarea subiectului, la planul de documentare și iterațiile editoriale, până la un material final pregătit pentru publicare. Participanții intră într-o rețea profesională care rămâne activă și după încheierea programului.
Profil profesional, domeniu/domenii de activitate, curiozitate activă față de criza climatică, indiferent de domeniul de specializare, materiale relevante publicate, colaborări.
Ce subiecte de climă și/sau mediu vrei să explorezi în cadrul programului, cum intenționezi să le abordezi și de ce crezi că sunt relevante pentru publicul tău?
Ce îți lipsește în prezent pentru a produce materiale climatice cu mai mult impact și cum crezi că programul te poate ajuta?
Aplicaţiile sunt deschise în perioada 9-23 iulie 2026, ora 23.59.
Candidaţii selectaţi vor fi contactaţi individual după încheierea perioadei de aplicare pentru interviu, care va avea loc în perioada 27-30 iulie.
Câștigătorii vor fi anunțați pe 31 iulie.
Dacă ai întrebări sau nelămuriti sau vrei să afli mai multe înainte să aplici, ne poți scrie la daria.hau@infoclima.ro
Andrada Fiscutean este jurnalistă de știință și tehnologie și asistentă universitară la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării din cadrul Universității din București. Este colaborator constant al emisiunii radio Unexpected Elements de la BBC World Service și scrie despre impactul tehnologiei asupra societății, cu accent pe securitatea cibernetică și inteligența artificială. De-a lungul carierei, Andrada a publicat articole în Ars Technica, CSO Online, Nature, The Guardian, Foreign Policy, Motherboard, Dark Reading și altele. Timp de 20 de ani, a lucrat ca redactor-prezentator știri la ProFM București. În anul academic 2019– 020 , a fost bursieră Knight în jurnalism de știință la Massachusetts Institute of Technology (MIT), în Statele Unite ale Americii. În timpul liber, Andrada colecționează calculatoare românești fabricate în anii 1980 și 1990 .
Adriana Moscu este jurnalistă cu peste 20 de ani de experiență, cu o licență în Jurnalism și Comunicare și una în Științele Educației. Este interesată în special de felul în care se raportează societatea la problemele de mediu, educație și sănătate, cu accent pe jurnalism explicativ și pe traducerea temelor complexe într-un limbaj accesibil pentru publicul larg.În ultimii ani, a scris pentru Mindcraft Stories, publicație care urmărește și explică evoluțiile din știință și tehnologie și impactul lor asupra societății. Este una dintre fondatoarele VOCATIV, primul newsletter educațional din România, o inițiativă non-profit care oferă părinților și profesorilor resurse și studii validate științific despre educația și dezvoltarea copiilor și adolescenților. La începutul carierei a lucrat și la Radio România, o experiență pe care ar vrea să o reia cândva.
Daria Teodora Hau a absolvit Facultatea de Drept, Universitatea din București și a profesat ca avocat, înainte de a-și concentra activitatea pe domeniul schimbărilor climatice. A urmat un masterat în Drept Internațional și Sustenabilitate la Vrije Universiteit Amsterdam, unde a cercetat eficiența instituțiilor globale în limitarea încălzirii globale. Întoarsă în țară,Daria a fost consilier în cadrul Ministerului Mediului, Apelor și Pădurilor și a coordonat programe educaționale pentru antreprenori.
.svg)
.svg)
.svg)
