Schimbările climatice au condus, în ultimele decenii, la o creștere a frecvenței, a duratei și a intensității valurilor de căldură excesivă. La nivel global, căldura este cel mai periculos fenomen meteorologic, provocând moartea a peste jumătate de milion de oameni, în fiecare an. Europa este continentul care se încălzește într-un ritm mult mai accelerat comparativ cu alte regiuni ale lumii. 

Pentru a reduce aceste riscuri, este nevoie ca oamenii să fie informați cu privire la măsurile de prevenție a insolației și de reducere a expunerii la temperaturile extreme care, așa cum arată studiile meteorologilor și ale climatologilor, vor face tot mai mult parte din viața noastră în anii care vin. 

Valurile de căldură sunt o realitate cu care România se confruntă tot mai des în lunile de vară. Dincolo de disconfortul termic, canicula poate declanșa reacții severe ale organismului, iar cunoașterea semnelor de alarmă și a măsurilor de protecție poate face diferența între o zi dificilă și o urgență medicală.

Specialiștii avertizează că anumite categorii sunt deosebit de vulnerabile la stresul termic: persoane în vârstă (mai ales cele trecute de 65 de ani), copii sub doi ani, femei însărcinate, persoane cu afecțiuni cronice sau cu multiple comorbidități, persoane cu tulburări psihice, persoanele aflate sub anumite tratamente medicale sau cu tulburări legate de consumul de substanțe.

Din păcate, așa cum arată studiile cele mai avansate, pericolul nu apare doar la grupurile vulnerabile, ci și la persoane tinere, în contexte specifice (de exemplu: muncă susținută în soare, exerciții intense în aer liber, marș de anduranță și altele). O categorie de risc semnificativă o reprezintă cei care lucrează în aer liber și pentru care există regulamente de protecție, dar care nu sunt suficient adaptate la condițiile recente.

Corpul uman începe să elimine căldura pe măsură ce temperatura internă urcă spre 37–37,5°C. Dincolo de acest prag, apare stresul termic, nu o boală în sine, ci un context favorabil pentru afecțiuni mai grave. Pe măsură ce temperatura corpului continuă să crească, se instalează epuizarea termică, iar la peste 39°C apar semnele clare că o persoană are nevoie de ajutor imediat: vomă repetată, amețeală, confuzie bruscă, dureri de cap puternice, pierderea cunoștinței sau convulsii.

Dacă observați aceste semne la o persoană din jur, mutați-o imediat la umbră, dați-i jos hainele în exces, oferiți-i lichide relativ reci și răcoriți-i pielea cu un ventilator sau cu prosoape ude pe ceafă și la subraț. În caz de insolație, manifestată prin piele fierbinte și uscată, lipsa transpirației, confuzie sau comă, sunați imediat la 112 și continuați răcirea corpului până când temperatura scade sub 37,5°C. Dacă persoana nu respiră, începeți resuscitarea; dacă respiră dar și-a pierdut cunoștința, întoarceți-o pe o parte pentru a-i menține căile respiratorii libere.

Important de reținut: deshidratarea face căldura de două ori mai periculoasă, motiv pentru care specialiștii recomandă ținerea unui termometru la îndemână în zilele toride.

• Evitați, dacă puteți, expunerea prelungită la soare. Programul zilnic trebuie regândit pe timp de caniculă: sportul se practică doar dimineața devreme sau seara, munca fizică necesită pauze la fiecare 30 de minute, la răcoare, cumpărăturile se fac după ora 18:00, iar staționarea în mașina parcată la soare trebuie evitată cu orice preț.
• Dacă aveți simptome care indică o creștere a temperaturii interne peste limita de siguranță (38°C), luați măsuri pentru a răci rapid corpul: îndepărtați hainele în exces, umeziți hainele subțiri cu apă rece, faceți dușurile reci (în jur de 20°C), aplicați gheață sau prosoape ude pe ceafă și la subraț. Înaintea unui efort fizic intens, consumul de gheață mărunțită poate ajuta la scăderea temperaturii corporale.
• Hidratarea rămâne importantă: beți un pahar de apă în fiecare oră, chiar și în absența senzației de sete. În perioadele de activitate fizică, se recomandă să beți în medie un pahar de apă nu foarte rece (în jur de 20°C) la fiecare 15 minute. Persoanele de peste 65 de ani ar trebui să consume minimum 1,7 litri pe zi, în doze mici. De asemenea, în cazul în care transpirați abundent și prelungit, includeți și sodiu (băuturi pentru sportivi sau alimente sărate).
• Când ieșiți afară, îmbrăcămintea contează foarte mult: purtați haine largi, ușoare, în culori deschise, completate de pălărie și ochelari de soare. Crema cu SPF 30-50 (UVA+UVB) este obligatorie, iar umbra trebuie căutată ori de câte ori este posibil.
• Ventilatorul este foarte util pentru răcorirea camerelor și a oamenilor, dar doar până la 39°C (37°C pentru persoanele cu risc). Pentru locuințe, cel mai eficient mod de a-l folosi este dimineața și seara, la fereastră. Îndreptarea lui către persoanele care au hainele sau pielea umezite produce o răcire care poate reprezenta un ajutor semnificativ în cazuri de supraîncălzire.
• Alimentația trebuie adaptată: alegeți fructe, legume și salate reci, bogate în apă, mese mici și dese în loc de mese copioase. Din motive care țin, deopotrivă, de siguranța alimentelor și de metabolismul personal, în perioadele de caniculă e bine să evitați carnea, lactatele, nucile și leguminoasele. E important ca în aceste condiții să renunțați la alcool și băuturile cu mult zahăr, care pot exacerba simptome de supraîncălzire și accentua deshidratarea.

‍

Recomandările de mai sus nu sunt doar sfaturi de bun simț, ci concluzii extrase din literatura de specialitate. În ultimii zece ani, au fost publicate studii științifice originale, studii de sinteză și rapoarte ale unor comisii de specialitate privind impactul valurilor de căldură asupra sănătății populațiilor umane. Majoritatea acestor documente s-au adresat preponderent mediului academic și au fost, uneori, însoțite de recomandări pentru autoritățile centrale sau locale. Mai puțină atenție a fost acordată, însă, transferului acestor informații către publicul larg. 

Aceste recomandări au la bază articole științifice care atrag atenția asupra consecințelor expunerii la temperaturi ridicate și a efectelor asupra sănătății fizice și psihice și propun măsuri care pot fi adoptate la nivel de comunitate sau la nivel individual pentru a reduce riscurile asociate stresului termic acut.

Chaseling GK, Vargas NT, Hospers L, Barry H, Harwood A, Graham C, Bartlett A-A, Debray A, Lynch G, Capon A, Crandall CG, Fiatarone Singh M, Mavros Y, Bi P, Nigam A, Chabot-Blanchet M, Gagnon D, Jay O. Simple Strategies to Reduce Cardiac Strain in Older Adults in Extreme Heat. New England Journal of Medicine, 391(18):1754–1756, 2024.

Graham, C., Hospers, L., & Jay, O. (2025). Electric fan use with dehydration in extreme heat and humidity: A randomized crossover trial. JAMA Network Open, 8(8), e2526701.

Knapik, J. J., & Epstein, Y. (2019). Exertional heat stroke: Pathophysiology, epidemiology, diagnosis, treatment, and prevention. Journal of Special Operations Medicine, 19(2), 108–116.

McCubbin, A. J., Irwin, C. G., & Costa, R. J. S. (2024). Nourishing physical productivity and performance on a warming planet—Challenges and nutritional strategies to mitigate exertional heat stress. Current Nutrition Reports, 13(3), 399–411.

Morris, N. B., Jay, O., Flouris, A. D., Casanueva, A., Gao, C., Foster, J., Havenith, G., & Nybo, L. (2020). Sustainable solutions to mitigate occupational heat strain—An umbrella review of physiological effects and global health perspectives. Environmental Health, 19, Article 95.

Schmeltz, M. T., & Gamble, J. L. (2017). Risk characterization of hospitalizations for mental illness and/or behavioral disorders with concurrent heat-related illness. PLOS ONE, 12(10), e0186509.

Schols, J. M. G. A., De Groot, C., Van Der Cammen, T. J. M., & Rikkert, M. G. M. O. (2009). Preventing and treating dehydration in the elderly during periods of illness and warm weather. The Journal of Nutrition, Health & Aging, 13, 150–157.

Song, W., Wang, F., & Zhang, C. (2018). Intermittent wetting clothing as a cooling strategy for body heat strain alleviation of vulnerable populations during a severe heatwave incident.. Journal of thermal biology, 79, 33–41.

Tetzlaff, E. J., Ioannou, L. G., O’Connor, F. K., Kaltsatou, A., Ly, V., & Kenny, G. P. (2025). Practical considerations for using personal cooling garments for heat stress management in physically demanding occupations: A systematic review and meta-analysis using realist evaluation. American Journal of Industrial Medicine, 68(1), 3–25.

Valentin-Veron Toma, Croitoru, A. E. (2025). „Schimbările climatice și sănătatea publică: impactul valurilor de căldură și al temperaturilor extreme în România”. În: S. Cebotari, A. Roseti, A. Iosif, F. Zubașcu (2025). Starea Climei - România 2025. Ediția II — Octombrie 2025. DOI: 10.5281/zenodo.17409607  

Wang, F., & Song, W. (2017). An investigation of thermophysiological responses of human while using four personal cooling strategies during heatwaves. Journal of Thermal Biology, 70, 37–44.

Wijayanto, T., Huda, L., & Rizalmi, S. R. (2025). Practical Precooling Methods for Alleviating Heat Strain during Occupational Heat Exposure. Journal of Engineering and Technological Sciences.