Incendii, atacul militar asupra infrastructurii energetice, mii de kilometri aviatici ocoliți — toate vin cu un cost climatic

Miliarde de litri de combustibil ars, nevoia în prezent și în viitor de “munți” de oțel și beton proaspăt pentru fortificații de ambele parți ale frontului dar și eventuala reconstrucție a Ucrainei, sutele de lovituri asupra sistemelor energetice; toate conturează un tablou climatic sumbru și un conflict climatic în urma căruia Rusia ar putea fi responsabilă pentru plata a despăgubiri în valoare de miliarde de euro.

Dincolo de impactul devastator la nivelul infrastructurii sociale, economice și pierderile de vieți rezultate, războaiele și militarizarea excesivă sunt o sursă majoră de poluare. De la distrugerea intenționată sau neintenționată a resurselor naturale (păduri, bazine acvatice, deversarea rezervelor de petrol), mașinăria militară globală este printre cei mai mari poluatori la nivel mondial.

Marea problema a emisiilor din urma razboiului din Ucraina

Războiul din Ucraina a dus la consumul a miliarde de litri de combustibil folosiți de vehiculele militare, aproape un milion de hectare de câmpuri și păduri incendiate, sute de elemente de infrastructură petrolieră și de gaz aruncate în aer și cantități uriașe de oțel și ciment folosite pentru a fortifica sute de kilometri de linii de front - emisiile generate de cei doi ani de invazie se ridică la aproximativ 175 de milioane de tone de dioxid de carbon, potrivit celui mai cuprinzător studiu de acest tip realizat până în prezent în timpul unui război.

Emisiile reprezintă echivalentul utilizării anuale a 90 de milioane de mașini. Per total, acest conflict reprezintă un prejudiciu net pentru climă, deoarece reducerea emisiilor datorate unei economii ucrainene slăbite a fost mai mult decât compensată de emisiile cauzate de conflict, de oamenii și producția strămutată în alte țări și de creșterea cheltuielilor militare la nivel mondial, spun autorii raportului IGGAW (Inițiativa privind contabilizarea gazelor cu efect de seră în timpul războiului).

Sursa foto

Care sunt principalii factori cauzatori de emisii

1. Incendiile
2. Incendiile naturale sunt normale, dar dimensiunea și intensitatea lor au crescut semnificativ de la începutul războiului, de ambele părți ale liniei frontului. Cercetătorii au dezvoltat primul proces manual de atribuire a legăturii dintre incendii și cauzele militare, activitatea sugerând că pădurile și câmpurile pârjolite distruse sunt responsabile pentru aproape 23 Mt CO2e. Imaginile din satelit arată că aproximativ 27.000 de incendii au pârjolit aproape un milion de hectare de teren. Aproape trei sferturi dintre acestea se află în apropierea liniilor de front, unde infrastructura de gestionare a incendiilor a fost aproape abandonată, iar condițiile de intervenție sunt aproape imposibile.
3. Mai mult decât atât, incendii de o intensitate mai mare au fost observate în întreaga țară, deoarece silvicultorii, echipele de pompieri și echipamentele au fost mobilizate sau relocate în orașe, încetinind timpii de răspuns. Stingerea incendiilor pe calea aerului a fost, de asemenea, redusă, iar aproximativ o treime (38%) din cele 4.216 camioane de pompieri din Ucraina au fost avariate. Totalul emisiilor ar putea fi redus drastic dacă războiul s-ar încheia în curând.
4. Infrastructură energetică devenită o țintă cu consecințe grave pentru climă
5. În primele săptămâni ale războiului, Rusia a efectuat lovituri dramatice asupra depozitelor de combustibili fosili din Ucraina. Dar costul climatic al acestor lovituri este eclipsat de distrugerea conductelor Nord Stream, care a dus la o erupție submarină de metan care a durat o săptămână și a avut un impact climatic echivalent cu 14 Mt CO2e. De asemenea, un incendiu necontrolat de luni de zile pe o platformă de foraj din Marea Neagră a ars peste 150 de milioane de metri cubi de gaz natural. Cel puțin 15 instalații de depozitare a petrolului din Ucraina au suferit incendii de proporții, contribuind la emisii estimate la 1,1 Mt CO2e, în timp ce rețelele de gaze au suferit cel puțin 277 daune individuale.
6. Un impact neobișnuit a venit din partea celui mai puternic gaz cu efect de seră, hexafluorura de sulf sau SF6, care a scăpat în cantități neobișnuit de mari în timpul conflictului. Folosit pentru izolarea comutatoarelor electrice, acesta are un potențial de încălzire cu aproape 23.000 mai mare decât dioxidul de carbon. Se crede că aproximativ 40 de tone de SF6, echivalentul a aproximativ un milion de tone de CO2, ar fi scăpat după ce peste 1.000 de lovituri rusești au avariat aproximativ jumătate din instalațiile rețelei de înaltă tensiune din Ucraina.
7. Zborurile redirecționate – Ocolul războiului vine cu un cost
8. Restricțiile sau prudența au eliberat în mare parte cerul deasupra a ~18 milioane de km2 din Ucraina și Rusia, adăugând ore la călătoriile între Europa și Asia care consumă combustibil suplimentar. În timp ce transportatorilor europeni și americani le este interzis accesul în spațiul aerian rusesc, firmele australiene și unele companii asiatice îl evită ca măsură de precauție, în timp ce cele care îl folosesc îl ocolesc mai la nord decât în mod normal. Virgin Atlantic a oprit zborurile de la Londra la Hong Kong după aproape 30 de ani, invocând ocolul, în timp ce Finnair și SAS au închis sau redus zborurile. Se estimează că emisiile nete se ridică la puțin peste 24 MtCO2.
9. Continua fortificare a Ucrainei și reînarmarea Europei
10. Atât Rusia, cât și Ucraina continuă să extindă sute de kilometri de fortificații, în timp ce Ucraina are un program de construcție pe scară largă pentru a proteja infrastructura energetică critică și civilii. Dincolo de Ucraina, invazia a declanșat o creștere bruscă a cheltuielilor militare, în special în Europa, ceea ce a ridicat cererea de explozibili, oțel și alte materiale cu conținut ridicat de carbon. Cheltuielile militare totale la nivel mondial au ajuns la 2.400 de miliarde USD în 2023, în creștere cu 6,8% în termeni reali din 2022, cea mai abruptă creștere anuală din 2009 încoace. Pe lângă producție, livrările de armament greu pe distanțe lungi contribuie la emisiile generate.

O notă de plată climatică usturătoare (și un posibil precedent)

Acest raport subliniază faptul că dacă am avea acum negocieri de pace, Federatia rusă ar fi obligată să plătească o factură de 32 de miliarde de dolari pentru reparații climatice din primele 24 de luni de război, conform unei metodologii pentru a stabili un cost pentru fiecare tonă de carbon emisă.

Rusia răneste Ucraina, dar și clima noastră. Acest conflict este considerabil și se va resimți la nivel global datorita emisiilor de carbon. Federația Rusă ar trebui să fie obligată să plătească pentru acest lucru, o datorie pe care o are față de Ucraina și față de țările din sudul global care vor suferi cel mai mult din cauza daunelor climatice.

Lennard de Klerk autor principal IGGAW (Initiative on Greenhouse Gas Accounting of War)

Guvernul ucrainean a precizat că acest raport este binevenit, afirmând că va contribui la un proces de despăgubire împotriva Rusiei. Adunarea Generală a ONU a decis că Rusia trebuie să despăgubească Ucraina pentru război, iar Consiliul Europei a stabilit un registru al pagubelor. Acesta este programat să includă și emisiile climatice iar activele rusești înghețate ar putea fi folosite pentru a achita costurile.

Analiza publicată astăzi este cea mai actualizată și mai completă imagine pe care o avem despre consecințele climatice ale invaziei Rusiei, contribuind la înlăturarea ceții războiului care există și atunci când vine vorba de costurile de mediu ale conflictului. Aceasta va fi o piesă esențială în cazul despăgubirilor pe care îl construim împotriva Rusiei.

Ruslan Strilets Ministrul Protecției Mediului și Resurselor Naturale

Acest raport sugerează că ~ 1/3 din emisiile de război provin din activitatea militară, în special din combustibilul utilizat de vehiculele rusești, cea mai mare sursă de emisii climatice, care se ridică la aproximativ 35 de milioane de tone de dioxid de carbon echivalent (MtCO2e). O altă treime este atribuită cantităților uriașe de oțel și beton care au fost și vor fi necesare pentru reconstrucția Ucrainei în urma pagubelor care au fost cele mai intense la începutul războiului. Ultima treime este cauzată de incendiile din timpul războiului, de redirecționarea avioanelor comerciale, de loviturile asupra infrastructurii energetice și, de asemenea, de deplasarea a aproape 7 milioane de refugiați ucraineni și ruși.

Notă: Acest material a fost publicat pe baza acestui raport IGGAW disponibil aici

Vlad Radu Zamfira

Master of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: politici in USA & EU referitoare la schimbarile climatice și impactul acestora. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025