​​Costul schimbărilor climatice este deja imens și va crește dacă încălzirea globală continuă. Dacă emisiile nu sunt reduse mai rapid decât în planificarea actuală, numărul daunelor va crește rapid și părți din planetă ar deveni nelocuibile.

3 mesaje cheie - un sumar general al raportului IPCC

Schimbările climatice duc la creșterea mortalității, distrug natura și fac lumea mai săracă.

• Evenimentele meteo extreme precum valurile de căldură, secetele și focurile de vegetație devin tot mai frecvente, intense și de durată. Acestea au un impact vizibil asupra oamenilor, infrastructurii și biodiversității. Din păcate creșterea intensității și numărului acestor evenimente poate fi atribuit schimbărilor climatice.
• Animalele și plantele suferă extincții în masă deoarece ecosistemele lor se schimbă dramatic. În multe cazuri observăm disparițiile unor specii la nivel local sau global ca și rezultat al schimbărilor climatice.

Eforturile pentru adaptare la schimbările climatice sunt sub-finanțate și nu pot fi o alternativă la reducerea emisiilor.

• Dacă încălzirea atmosferei va continua într-un ritm crescut (depășind pragul de 1.5°C) ne va fi extrem de greu să dezvoltăm măsuri eficiente de adaptare.
• Numărul măsurilor de adaptare la schimbările climatice au crescut în ultimii ani dar sunt adesea ne-adecvate și în unele cazuri prost planificate.
• Finanțarea internațională pentru aceste măsuri este mai mică decât promisă inițial și cu siguranță decât ar fi necesar.
• Din păcate, strategiile de adaptarea vor fi ineficiente fără o reducere rapidă a emisiilor gazelor cu efect de seră.
• Creșterea nivelului oceanului planetar, presiunea pentru aprovizionarea cu apă potabilă și alimente precum și dauna provocată ecosistemelor (ex. recifului de corali) vor trece de limita “adaptabilității” dacă creșterea temperaturilor va trece pragul de 1.5 °C.
• Protecția și restaurarea naturii poate ajuta oamenii și ecosistemele să se adapteze la schimbările climatice, totuși există o limită a potențialului de adaptare natural, mai ales în cazul în care emisiile continuă să crească.

Impactul schimbărilor climatice este resimțit în fiecare colț al planetei, totuși cele mai expuse rămân țările sărace.

• Atât țările sărace cât și cele bogate vor fi afectate de încălzirea globală. Efectele directe și vizibile vor include valuri de căldură, creșterea nivelului apei, fenomene meteo extreme și colapsul ecosistemelor locale. Acestea vor duce la pierderi economice globale, perturbarea lanțurilor alimentare și a altor lanțuri logistice și creșterea instabilității politice.
• Economiile sub-dezvoltate resimt mai puternic impactul schimbărilor climatice. Lipsa resurselor financiare pentru dezvoltarea soluțiilor de adaptare face ca populația acestor țări să fie expusă și mai mult efectelor încălzirii globale. Din păcate schimbările climatice au sporit inegalitățile între țări și vor rămâne o cauză a polarizării extreme dacă nu vom lua măsuri urgente.
• Zeci de milioane de oameni vor fi împinși în “sărăcie extremă” dacă încălzirea globală continuă. Grupurile vulnerabile precum fermierii mici, muncitorii zilieri, oamenii ce locuiesc pe insulele mici din mări și oceane, cei dependenți de reciful de corali sau apa din ghețari, femeile, grupurile indigene și minoritățile etnice vor fi cele mai expuse efectelor negative a schimbărilor climatice.

Impactul schimbărilor climatice în Europa

Parte a raportului IPCC 2022 se axează pe impactul schimbărilor climatice asupra continentului European. Astfel nivelul actual al încălzirii globale de 1.1 °C deja afectează sistemele naturale și umane ale Europei. Secetele și caniculele devin din ce în ce mai frecvente iar prognoza pentru zonele sudice ale Europei este una pesimistă.

4 riscuri majore au fost identificate acestea fiind agravate dacă pragul ar depăși 2.0 °C până în 2100

1. Creșterea gradelor de mortalitate și morbiditate asociate creșterii frecvenței valurilor de căldură. Astfel încălzirea cu 3 °C față de pragul de 1.5 °C va duce la o triplare a mortalității și morbidității în Europa.
2. Valuri de căldură și canicule prelungite în Europa ar putea afecta iremediabil numeroase ecosisteme și ar duce la creșterea în frecvență a incendiilor naturale.
3. Măsurile de adaptare aici includ: schimbarea activităților antropice, management urban mult mai efficient, restaurarea, extinderea și conectarea ecosistemelor.
4. Impactul secetelor și valurilor de căldură asupra agriculturii va fi resimțit de majoritatea țărilor Europene care vor înregistra pierderi însemnate. Sistemele de irigație de asemenea vor fi afectate de fluctuațiile resurselor de apă.
5. Măsurile de adaptare aici includ: susținerea financiară și logistică a agriculturii și fermierilor. Sectorul agricol trebuie ecologizat și eficientizat cu ajutor guvernamental.
6. Deficitul de apă ar deveni o problema foarte gravă mai ales în Europa de sud. La pragul de 2 °C ( încălzire medie globală ) peste o treime din populația Europei de sud ar fi afectată de lipsa apei potabile. La 3 °C impactul negativ ar fi dublu.
7. Măsurile de adaptare aici includ: eficientizarea metodelor de utilizare ale apelor, de curățare și refolosire.
8. Creșterea în frecvența a inundațiilor și a nivelurilor mărilor din Europa reprezintă amenințări semnificative (posibil existențiale) mai ales pentru comunitățile aflate în zonele de coastă.

Din păcate această secțiune a raportului IPCC a identificat și o serie de bariere importante ce împiedică soluționarea rapidă a riscurilor enumerate anterior. Acestea includ lipsa de fonduri, o lipsa de acțiune din partea mediului privat, o insuficientă mobilizare a sectorului financiar, lipsa unui leadership coerent și organizat care să coordoneze implementarea măsurilor politice.

Pentru a rezolva aceste probleme create de schimbările climatice este nevoie de o planificare asumată pe termen lung ce nu ține cont de coloratura politică. Căile de adaptare și mitigare inclusive, echitabile și juste sunt vitale pentru ca Europa să poată avea o dezvoltare sustenabilă și rezilientă în fața schimbărilor climatice de acum și din viitor.

Schimbări în hazardele climatice pentru o creștere a temperaturii medii globale cu 1.5°C și 3°C pe baza datelor furnizare de ansamblului modelor de prognoza CMIP6 (Gutiérrez et al., 2021) față de perioada de referință 1995-2014, combinată cu informații privind expunere sau vulnerabilitatea din prezent: (a) numărul de zile cu temperatura maximă mai mare de 35°C (Tx ≥ 35°C) și densitatea populației (Comisia Europeană, 2019) pentru o creștere a temperaturii medii globale de 1.5°C, (b) la fel ca în (a) dar pentru o creștere a temperaturi cu 3°C.

Biodiversitatea și impactul schimbărilor climatice

Suportul oferit naturii reprezintă cea mai bună cale pentru adaptarea și limitarea schimbărilor climatice pentru că în același timp să putem crea slujbe și dezvolta economii. (…) Umanitatea a petrecut secole tratând natura ca cel mai rău dușman al său. În realitate, natura poate fi salvatoarea umanității doar dacă noi o salvăm primii.” Inger Andersen Director executiv UNEP în conferința de presă IPCC 28 Februarie 2022

Parte a raportului IPCC din 2022 este axată pe biodiversitate și impactul schimbărilor climatice asupra acesteia. Exemple detaliate de oamenii de știință asupra impactului existent includ următoarele observații:

• Schimbările climatice deja au alterat semnificativ ecosisteme terestre și marine
• Schimbările climatice au dus la extincția unor specii de plante și animale la nivel local, exacerbarea răspândirii bolilor și evenimente de mortalitate la scală largă
• Schimbările climatice au dus la mai multe incendii naturale pe suprafețe din ce în ce mai mari (la nivel regional nivelul este dublu, mortalitatea copacilor crescând cu 20%)
• Schimbările climatice au afectat ecosistemele până în punctul în care pierderile economice sunt semnificative iar impactul asupra practicilor culturale și a activităților recreaționale peste tot în lume este substanțial

O altă observație a acestui segment concluzionează că fenomenele extreme climatice sunt prezente pe toate continentele iar că multe specii de plante și animale nu au caracteristici necesare adaptării pentru astfel de evenimente, acest fapt având un profund impact asupra securității existenței unor părți ale florei și faunei regionale. O statistică îngrijorătoare este proporția extincțiilor plantelor și animalelor provocate de schimbări climatice la nivel local (47% din 976 specii examinate în contextul noilor recorduri de temperatură). Cercetătorii de asemenea au atras atenția la faptul că dacă până în anul 2100 media temperaturilor globale va depăși 2 °C atunci impactul va fi cataclismic asupra multor ecosisteme ce nu își vor putea reveni.

Care sunt riscurile din viitor?

Cu fiecare creștere a temperaturii de o zecime de grad Celsius în plus la nivel global, cercetătorii IPCC au atras atenția la faptul că impactul schimbărilor climatice asupra multor ecosisteme marine, de coastă și terestre va fi din ce în ce mai grav.

Poluarea și schimbări ale utilizării suprafețelor terestre de asemenea vor amenința securitatea economică și a hranei în multe regiuni ale planetei. Fără măsuri urgente de reduceri ale emisiilor gazelor de seră și a poluării ecosisteme, deja fragile în zonele polare și temperate, vor fi amenințate în următoarele decenii.

Fără măsuri de adaptare și mitigare în decursul acestui secol riscurile cu care se confruntă comunitățile umane în zonele de coastă vor fi amplificate de 10 ori față de nivelul existent. Fenomenele de eroziune a coastelor și scufundare a largi suprafețe terestre vor duce la compromiterea diverselor ecosisteme și a comunităților umane în acele zone. Valurile de căldură marine, fenomene documentate recent în zona de vest a continentului Nord American în perioada 2013-2016 și zona estică a Australiei (2015-2017 și 2020) vor avea un impact devastator asupra biodiversității zonelor respective dar și asupra pescuitului și acvaculturii. Această secțiune a raportului IPCC așadar concluzionează faptul că biodiversitatea la nivel global este afectată în varii grade de activitatea umană. Impactul antropic, manifestat prin activități precum pescuitul excesiv, supraexploatarea resurselor naturale din anumite regiuni, poluarea masivă, introducerea antropică forțată a unor specii de plante și animale invasive, exacerbează fragmentarea și pierderea habitatelor naturale și reziliența climatică a acestora.

Gradientul de culoare reprezintă nivelul suplimentar de risc pentru societate și ecosisteme în funcție de schimbările temperaturii medii globale. Încrederea este indicată pentru schimbare nivelului de risc pentru anumite intervale de temperatură. De exemplu, o creștere a temperaturii medii globale cu 1.5°C față de perioada de referință 1850-1900 duce la o creștere moderată a stresului termic, a mortalității și morbidității asociată cu temperaturile extreme. Riscul este devine ridicat (gradul de încredere este moderat) pentru o creștere a temperaturii medii globale cu 3°C și extrem în cazul unei creșteri cu 4°C.

Între adaptare și ireversibilitate

Ultimul raport IPCC este unul sumbru. Deși putem și trebuie să vorbim despre strategii de adaptare, acestea nu pot substitui reducerea emisiilor. Dimpotrivă, cele mai eficiente strategii de adaptare pot fi implementate doar dacă reușim să reducem semnificativ emisiile. Riscurile asociate depășirii pragului de 1.5 °C sunt imense și ne vor afecta direct reducând calitatea vieții, perturbând lanțurile logistice globale, crescând riscul sărăciei și punând în pericol nenumărate vieți umane.

Acest material are la bază datele din raportul IPCC publicat în 28 Feb 2022 fost pregătit în cooperare de echipa InfoClima.

Articole recenteMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025