COP 28 se promitea a fi o conferință a “angajamentelor robuste” menită să legifereze la nivel global idei reiterate din COP-urile anterioare de la Glasgow și Sharm-El Sheick, dar și noi înțelegeri climatice menite să accelereze progresul mult dorit, mai ales în privința eliminării definitive a combustibililor fosili, reducerea emisiilor și finanțarea fondului de pagube și daune. La Baku principalele teme vor fi: Finanțarea (și adpotarea unui nou fond global cu noi ținte), noi ținte climatice naționale (NCC), adaptare, piețele de carbon, transparentizarea rapoartelor privind emisiile GES. Pentru România, COP29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă. România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia. De asemenea, la COP29 vor fi dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice.

În solidaritate pentru o lume verde este sloganul principal al COP 29 găzduit în acest an la Baku, Azerbaijan, stat al cărei economii depinde în bună măsură de exporturile de petrol și gaze. De notat însă este că azerii se angajează să își dezvolte potențialul de energie regenerabilă, care reprezintă o parte importantă a planului țării de a reduce emisiile de gaze cu efect de seră cu 40% până în 2050. Aceștia intenționează să crească capacitatea de energie regenerabilă la 30 % până în 2030 și să își diversifice sistemul energetic existent pentru a deveni un lider regional în domeniul energiei regenerabile.

Ce s-a adoptat la COP 28?

„COP28 s-a încheiat astăzi cu un acord care marchează începutul sfârșitului erei combustibililor fosili, pregătind terenul pentru o tranziție rapidă, justă și echitabilă, susținută de reduceri profunde ale emisiilor și de o finanțare mai mare”, nota oarecum triumfalist un comunicat COP28. Însănegocierile au fost extrem de dificile cu puține rezultate concrete (consolidarea și operaționalizarea fondului de Daune și Pagube și angajamentul triplării energiei regenerabile fiind câteva din cele mai importante).

Textul final al COP-ului anterior era marcat de următorul statement:

„Limitarea încălzirii globale la 1,5°C [peste nivelurile preindustriale], fără depășire sau cu o depășire limitată, necesită reduceri profunde, rapide și susținute ale emisiilor globale de gaze cu efect de seră de 43% până în 2030 și de 60% până în 2035 față de nivelul din 2019 și atingerea unui nivel net zero de emisii de dioxid de carbon până în 2050. [Țările] recunosc, de asemenea, necesitatea unor reduceri profunde, rapide și susținute ale emisiilor de gaze cu efect de seră în conformitate cu traiectoria de 1,5°C.”

Printre principalele obiective atinse la această conferință s-au numărat:

• În toiul negocierilor COP28 președintele Gustavo Petro anunța că statul Columbian, un producător (nr. 23 mondial in 2023) și exportator important de petrol , se va alătura în mod oficial blocului de state-națiuni care încearcă să negocieze un tratat de neproliferare a combustibililor fosili
• Australia a aderat la Parteneriatul pentru o tranziție energetică curată (CETP), prin care se angajează să pună capăt, în decurs de un an, sprijinului public direct pentru combustibilii fosili de peste hotare.
• Carta de decarbonizare a petrolului și gazelor naturale a fost lansată pentru a accelera acțiunile de combatere a schimbărilor climatice
• A fost lansată Declarația comună privind eliminarea treptată a subvențiilor pentru combustibilii fosili, semnată de Țările de Jos, Austria, Belgia, Canada, Costa Rica, Danemarca, Finlanda, Franța, Irlanda, Luxemburg și Spania în cadrul COP28.
• Stabilirea unei "Foi de parcurs pentru misiunea 1,5C" privind cooperarea internațională înainte de COP30 din Brazilia, ce include de asemenea COP29 Baku. În această privință consolidarea “Alianței Dincolo de petrol și gaze" (Beyond Oil and Gas Alliance — BOGA) reprezintă un moment important.
• A fost operaționalizat fondul pentru pierderi și daune menit să ajute cele mai vulnerabile state să repare pagubele provocate de efectele negative ale schimbărilor climatice — un important pas înainte. Însă sumele strânse până acum sunt insuficiente.
• Fondul verde pentru climă (Green Climate Fund - GCF) a adunat în cadrul anului 2023 (ca parte a unei reaprovizionări) ~12.8 miliarde USD. Acesta este cel mai mare fond multilateral din lume dedicat sprijinirii țărilor în curs de dezvoltare pentru a face față crizei climatice.

Însă au fost blocaje și amânări semnificative:

• Cele 700 de milioane USD promise pentru fondul de pierderi și daune la COP28 acoperea mai puțin de 0,2% din necesarul de fonduri (400 miliarde). În text erau foarte puține referiri la finanțe. Există mari semne de întrebare legate de modul în care este finanțată tranziția energetică sau adaptarea în țările emergente și vulnerabile.
• În cadrul COP28 a fost recunoscut faptul că tehnologia CCS (Carbon Capture & Storage) este nefezabilă din punct de vedere tehnic și economic în sectorul energetic, marcând astfel efectiv eliminarea acesteia, cel putin pe termen scurt și mediu, ca soluție climatică în sectorul energetic. Rămâne de vazut la Baku ce decizii vor fi luate.
• Prezența și influența OPEC a fost pe deplin resimțită mai ales în discuțiile ce vizează eliminarea treptată a combustibililor fosili și în ajungerea la un consens asupra textului final COP28.

Ce promite COP 29? OP-ED Mihnea Cătuți

Negocierile din cadrul COP29, organizat la Baku, vor aborda subiecte esențiale pentru reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră și pentru adaptarea la efectele schimbărilor climatice. Printre cele mai așteptate teme se numără finanțarea climatică, în special cu privire la responsabilitatea țărilor dezvoltate de a susține financiar statele în curs de dezvoltare. Dezbateri importante vor avea loc cu privire la mecanismul „New Collective Quantified Goal” (NCQG), aplicarea Articolului 6 al Acordului de la Paris, care stabilește principiile cooperării internaționale între piețele de carbon, și extinderea fondului „Loss and Damage”, esențial pentru a spori capacitatea de răspuns a țărilor în curs de dezvoltare la impactul schimbărilor climatice.

Pentru România, COP29 aduce în prim-plan aspecte critice atât pentru obiectivele climatice, cât și pentru securitatea energetică și dezvoltarea economică durabilă. România este implicată în diverse inițiative ce vizează creșterea capacităților de producție a energiei regenerabile și nucleare, precum și pentru managementul carbonului și implementarea tehnologiilor de captare și stocare a acestuia. De asemenea, la COP29 vor fi dezbătute inițiative de cooperare regională menite să îmbunătățească interconectivitatea energetică între regiunea Mării Caspice și Europa de Sud-Est, oferind României noi oportunități de colaborare și consolidare a securității energetice. — Mihnea Cătuți

Desfășurarea COP29 în Azerbaidjan reprezintă o oportunitate strategică pentru România și alte țări din regiune de a colabora pe teme esențiale de energie și climă. Poziționat la intersecția dintre Europa, Asia și Orientul Mijlociu, Azerbaidjanul poate facilita un dialog amplu între economiile dezvoltate și cele în curs de dezvoltare pentru stabilirea unor soluții acceptabile pentru un număr larg de actori cu privire la reducerea dependenței de combustibili fosili și creșterea investițiilor în energie curată. Angajamentele asumate pentru reducerea treptată a consumului de combustibili fosili în vederea îndeplinirii obiectivelor Acordului de la Paris sunt de o importanță deosebită pentru țările producătoare de petrol și gaze, precum România și Azerbaidjanul, oferindu-le oportunitatea de a-și consolida rolul în diplomația climatică globală.

Finanțare 💳

Se preconizează că această conferință va fi una axată pe finanțare. Unul din principalele puncte va fi reevaluarea după 15 ani (ultima efectuată în 2009) a finanțării țărilor vulnerabile în față efectelor schimbărilor climatice.Atunci când țările au semnat Acordul de la Paris în 2015, acestea au decis să stabilească un „nou obiectiv colectiv cuantificat privind finanțarea combaterii schimbărilor climatice” (NCQG) pentru a înlocui obiectivul existent stabilit in 2009 de 100 de miliarde de dolari pe an. NCQG urmează să fie adoptat în acest an la COP29 din Azerbaidjan.

Mai multe resurse pentru fondul de Pierderi și Daune (Loss & Damage fund)

Acest fond este unul crucial la nivel global pentru că este menit să ajute direct țările cele mai afectate de efectele schimbărilor climatice. Deja vedem formarea și consolidarea unor alianțe internaționale precum AOSIS Alianța Insulelor Stat din Pacific și Caraibe, unde chiar existența pe termen lung a unor state precum Tonga, Samoa, Haiti ar putea fi în pericol, în vreme ce economiile acestor state nu pot face față costurilor adaptării și mitigarii. Deja Consiliul de administrație al Fondului de răspuns la pierderi și daune (FRLD) a anunțat alegerea lui Ibrahima Cheikh Diong în calitate de prim director executiv, pentru un mandat de patru ani începând cu 1 noiembrie 2024. Problema principală este că până în prezent doar 700 milioane USD au fost strânse, o fracțiune din cele peste 500 miliarde necesare.

Articolul 6 și pietele de carbon la nivel global

Articolul 6 se referă la crearea unor piețe internaționale de carbon de conformitate, guvernate de normele Acordului de la Paris, unde țările pot comercializa credite de carbon. În temeiul articolului 6, reducerile de emisii care au fost autorizate pentru transfer de către guvernul țării vânzătoare pot fi vândute unei alte țări, însă numai o singură țară poate lua în considerare reducerea de emisii pentru NDC-ul său. Articolul 6 din Acordul de la Paris permite țărilor să tranzacționeze credite de carbon în vederea atingerii obiectivelor lor climatice naționale.

Transparentizarea rapoartelor naționale de climă

COP29 va reprezenta o etapă importantă pentru punerea în aplicare a cadrului sporit de transparență al Acordului de la Paris, deoarece țările trebuie să prezinte primele lor rapoarte bienale de transparență (BTR) până la sfârșitul anului. Aceste rapoarte vor conține o multitudine de informații privind modul în care țările abordează schimbările climatice, menit să ajute la consolidarea încrederii reciproce între state.

Un COP de compromis în asteptarea celui din Brazilia?

COP 30va avea loc in Brazilia in luna noiembrie a anului 2025 în orasul amazonian Belém. Re-alegerea lui Lula Da Silva ca președinte al Brazilei a reprezentat un moment important din perspectiva luptei regionale și globale împotriva schimbărilor climatice. Cea mai importantă propunere a sa este operationalizarea unui “OPEC” al pădurilor, o alianță între statele ce adăpostesc cele mai importante păduri tropicale, inclusiv cea amazoniană, elemente importante cand vorbim despre punctele critice ale sistemului climatic (tipping points).

Lula ca președinte COP 30 ar avea potențialul de a restaura credibilitate a acestor tipuri de conferințe, ținând cont de rezultatele sale anterioare, mai ales cele legate de reducerea drastică a defrișărilor ilegale din Brazilia sau reducerea poluării și ar fi un demnitar care ar putea convinge delegații altor țări — nu doar din America Centrală și de Sud — că doar printr-o accelerarare exponențială putem reduce gradul emisiilor GES la nivel global pentru a limita scenariile, fie de 1.5 C, fie 2.0 C până in 2050. Pe 1 Decembrie 2023 Brazilia propunea un fond global de conservare a pădurilor la COP28, cu speranța ca până în 2025 acesta să fie creat, consolidat și operaționalizat.

Cert este că la acest moment cu excepția unor angajamente privind fondul de Daune și Pagube, eforturile de până acum sunt mult sub nivelul țintelor comunității științifice globale. Rămâne de văzut dacă Baku va îmbunătăți fundația existanta pentru a permite că 2025 să reprezinte cu adevărat un moment de cotitutra pentru politicile climatice internaționale.

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025