“Parisul ne-a dat acordul. Katowice și Glasgow ne-au oferit planul. Sharm El-Sheikh ne îndeamnă la punerea în aplicare. Nimeni nu poate fi un simplu pasager în această călătorie. Acesta este semnalul că vremurile s-au schimbat” declara Simon Stiell , Secretarul executiv al Convenției ONU privind clima în ceremonia de deschidere a COP 27, eveniment ce a lăsat multe semne de întrebare și probleme nerezolvate într-un context geopolitic și economic din ce în ce mai complicat la nivel global.
Pe 30 Noiembrie va începe la Dubai cea de-a 28-a Conferință a ONU privind schimbările climatice (COP28). În acest moment, unele dintre domeniile-cheie asupra cărora toate părțile trebuie să se concentreze împreună ar fi consolidarea obiectivului global privind adaptarea și colaborarea pentru finanțarea combaterii schimbărilor climatice, mai ales Fondul pentru pierderi și daune.
Însă întrebări planează asupra actualei președinții COP deținută de Emiratele Arabe Unite, stat OPEC al cărei economii depinde de hidrocarburi.
Ediția anterioară a COP (Conference of Parties), de departe cea mai importantă conferință climatică globală, a avut ca obiectiv să cimenteze implementarea deciziilor importante luate în 2021 la Glasgow (COP 26). ”Acesta poate fi COP-ul unde putem pierde speranța respectării pragului de 1.5 °C la nivel global”, declara președintele COP 26, Alok Sharma, în Egipt.La fel ca în anii precedenți discuțiile la COP 27 au fost dificile, unde reticența și amânarea luării unor angajamente concrete au dominat. Aprobarea fondului de pierderi și daune (Loss & Damage) afost un moment istoric, deoarece confirmă conștientizarea la nivel global a pericolului indus de schimbările climatice, precum și faptul că cele mai bogate țări vor trebui, într-un fel sau altul, să ajute țările cu economii emergente, care sunt cele mai vulnerabile în această privință. Însă limbajul cu privire la eliminarea treptată utilizării hidrocarburilor este aproape neschimbat, deși a fost reafirmată importanța respectării pragului de 1.5 °C , angajamentele confirmate până acum, sau mai degrabă lipsa acestora, nu vor fi suficiente.
Printre cele mai importante angajamente la COP-ul de anul trecut s-au numarat:
Presedintele COP28, Dr. Sultan Al-Jaber, a făcut apel la o accelerare a discutiilor si angajamentelor concrete în discursul său din 31 octombrie de la Pre-COP din Abu Dhabi, fără a oferi prea multe indicii despre cum ar putea arăta acestea. O scrisoare din 8 noiembrie adresată guvernelor i-a îndemnat pe trimiși să "găsească un teren comun, să asigure consensul". Începând cu 16 noiembrie, nu este evident că există un mare pachet de măsuri pentru COP28. În schimb, se pare că o pletoră de promisiuni, înțelegeri și angajamente mai mici sunt propuse țărilor și întreprinderilor pentru sprijin. "Avem nevoie de progrese rapide pentru a obține o reducere de 43% a emisiilor până în 2030 - exact asta ne spune știința. Acest lucru începe cu un TSC orientat spre viitor, care va contura NDC [contribuții determinate la nivel național] la nivelul întregii economii, cu obiective absolute de reducere a emisiilor care vizează toate gazele cu efect de seră. Acest lucru poate funcționa numai dacă punem în aplicare o tranziție energetică echitabilă, responsabilă și corectă, pe baza echității." mai declara acesta în privința mitigării efectelor schimbărilor climatice și nevoia unei tranziții rapide, juste și echitabile.
“COP 28 reprezintă o oportunitate de a identifica soluții globale pentru limitarea creșterii temperaturii globale la 1,5 grade, de a informa pregătirile țărilor pentru contribuțiile revizuite și mai ambițioase stabilite la nivel național (planuri naționale privind clima) care urmează să fie prezentate până în 2025, de a accelera tranziția ecologică care este deja în curs și, în cele din urmă, de a realiza obiectivele Acordului de la Paris” relatează pagina oficială ONU.
Indicele de performanță privind schimbările climatice (Climate Change Performance Index - CCPI) este un instrument ce permite vizualizarea transparenței în politicile naționale și internaționale privind clima, foarte util mai ales în ajunul unui eveniment precum COP. România se află pe locul 43, în fața unor țări precum Ungaria și Cehia dar în urma Bulgariei, Slovaciei sau Croației, ceea ce arată că este încă o cale lungă pentru țara noastră când vorbim despre politici climatice, despre decarbonizarea industriei, accelerarea tranziției energetice sau reducerea poluării, printre multe altele.
Fluxurile de venituri nete din exporturile de petrol ale OPEC în 2022, pe țări membre. Țara gazdă COP 28 este pe locul 3.
Mulți se vor întreba dacă acest eveniment va schimba felul în care implementăm politicile și angajamentele globale de climă. Marea temere este că din nou vor fi amânări, în contextul în care ne apropiem vertiginos de multe praguri — fie că vorbim de emisii de gaze cu efect de seră, de pragul de 1.5°C prevăzut în cadrul tratatului de la Paris, iar timpul pare că e din ce în ce mai scurt pentru a acționa. Contextul geopolitic este unul din ce în ce mai complicat, cu noi teatre de război și migrații din ce în ce mai mari, mai ales din zona Africii și Orientului Mijlociu. Iar aici avem parte de un paradox, deoarece COP va avea loc într-un stat unde Organizația Țărilor Exportatoare de Petrol (OPEC) și reprezentații acesteia vor lua parte la un eveniment menit să fie un vehicul pentru acelerarea politicilor verzi, tranziției energetice și reducerea poluării la nivel global. "Sper că toate vocile vor fi la masa de discuții la COP28", a declarat secretarul general OPEC Haitham Al Ghais în cadrul Forumului piețelor energetice din Emiratele Arabe Unite, adăugând că "Industria petrolieră va fi prezentă la COP și noi vom fi acolo". Rămâne de văzut care vor fi angajamentele luate în cadrul COP 28, ce progres va fi înregistrat iar dacă la final vom avea speranțe concrete sau și mai multe amânări, neclarități și întrebări.
Vlad Radu ZamfiraMaster of Arts Archaeology & History (MA), Certificate of Postgraduate Studies Mediterranean & Venetian 16th century History (1559-1581) University of Aberdeen, Scotland). Subiecte: politici globale, în USA & EU referitoare la schimbările climatice și impactul acestora. Politici sustenabile în Scoția legate de industria berii, whisky-ului și producerea de energie regenerabilă. Arheologie costieră și impactul schimbărilor climatice asupra comunităților respective.
FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025