Culturile modificate genetic pot oferi o alternativă mai sustenabilă pentru agricultură, contribuind la reducerea poluării și creșterea rezilienței agriculturii globale în fața schimbărilor climatice.

Culturile modificate genetic (MG) pot contribui la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin:

• sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD (perioada 1996-2016).
• asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării pesticidelor (deja am eliminat circa 393 milioane kg de pesticide folosind culturi modificate genetic din 1996).
• reducerea emisiile de CO2 (până în momentul curent aceste culturi au redus poluarea cu 18 miliarde kg, echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini).
• conservarea biodiversității prin salvarea terenurilor agricole (183 milioane hectare de teren au fost salvate până în acest moment).

Mai mult decât atât, această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, sprijinind peste 17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate.

Agricultura și producția globală de alimente - vulnerabile în fața riscurilor climatice

Conform unui recent raport al Organizației pentru Alimentație și Agricultură, producția globală de alimente și agricultura actuală trebuie să țină cont de capacitatea de a susține în mod durabil omenirea într-un context instabil din punct de vedere economic, social și de mediu.

Principalele preocupări se referă la creșterea continuă a cererii globale de alimente, persistența sărăciei, inegalității și șomajului. Toate acestea într-un context de mediu în care schimbările climatice cauzează constant pierderi ale productivității agricole. Mulți oameni, inclusiv cei din țări dezvoltate și în curs de dezvoltare, nu au acces constant la o hrană adecvată. La toate acestea se adaugă si criza sanitară actuală care influențează profund producția și mai ales aprovizionarea cu alimente.

În cazul României, având în vedere o creștere cu 4 ° C a temperaturii medii și o reducere a precipitațiilor cu până la 18% în timpul verii până în 2050, este vizibil potențialul impact negativ asupra agriculturii și alimentației publice. Astfel, un studiu publicat de cei de la World Bank evidențiază că din cauza acestor schimbări climatice vom avea o incidență sporită a inundațiilor pentru anumite zone (precum cele montane), cuplată cu o rată crescută a secetelor în zonele de sud și un risc sporit de eroziune și deșertificarea solului.

Culturile modificate genetic - risc sau oportunitate?

În termeni simpli, o cultură modificată genetic presupune introducerea unui fragment de ADN extern in genomul (materialul genetic) unei plante utilizând tehnici de inginerie genetică. Diferențele între o cultură modificată genetic și una tradițională constă în tehnicile prin care sunt obținute (inginerie genetică versus polenizare naturală sau artificială), în timpul necesar dezvoltării lor (mult mai scurt în cazul ingineriei genetice), și preciziei prin care se modifică doar trăsătura dorită.

În ciuda diverselor Directive la nivel legislativ sau politic, nu exista o definiție adecvată a organismelor modificate genetic (OMG). Unul din motivele principale este legat de faptul că nu există un consens unitar legat de gestiunea acestor produse, precum și faptul că există o problemă inerentă de comunicare între comunitatea științifică și direcția politico-legislativa.

Singurul acord la nivel mondial, Protocolul de la Cartagena privind diversitatea biologică, se bazează pe principiul precauției, scopul său fiind de a preveni orice prejudiciu atunci când OMG-urile sunt transferate, manipulate sau utilizate [Regulamentul (CE) nr. 1946/2003].

Potrivit acestui Protocol, un

"Organism viu modificat" înseamnă orice organism viu care prezintă o combinație nouă de material genetic obținut prin utilizarea biotehnologiei moderne.

Problemele apar când se definesc care sunt tehnicile care intră în aceste ‘biotehnologii moderne’. De exemplu, inducerea de mutații la nivel de ADN este des folosită în agricultură prin intermediul tratamentelor cu radiații ionizante sau substanțe chimice. Multe dintre plantele cultivate și consumate pe scară largă au fost obținute în acest mod. Chiar dacă aceste substanțe sunt dăunătoare omului și mediului înconjurător, plantele obținute nu sunt considerate OMG.

Nu ar trebui însă să fim îngrijorați de plantele modificate genetic! Pentru că aceste produse sunt supuse multor studii de specialitate dedicate să demonstreze siguranța lor atât la nivelul produsului obținut cât și al posibilelor efecte asupra mediului și asupra sănătății umane sau animalelor care le consuma.

Studiile de cercetare şi dezvoltare a plantelor modificate genetic; modificat din sursa GMOAnswers.

În plus, aceste studii sunt evaluate de diverse realității atât științifice cât și legislative; de ex. EFSA (European Food Safety Association), FDA (Food and Drug Administration), EPA (Environmental Protection Agency).

Cât de răspândite sunt aceste plante?

Potrivit ultimului Raport (2016) în care a fost analizată situația plantelor MG la nivel mondial, aproximativ 12% (179,7 milioane din totalul de 1,5 miliarde de hectare) din suprafața agricolă globală este cultivată cu plante MG. Lista completă a tuturor plantelor MG aprobate pentru cultivare și comercializare poate fi găsită aici. Printre țările fruntașe se numără SUA, Brazilia, Argentina, Canada, India, China, Australia.

Distribuția si tipologiile de culturi modificate genetic

Cele mai răspândite culturi modificate genetic sunt porumbul, soia, bumbacul, rapița, cartofii, sfecla de zahar, papaia, merele, vinetele. În Europa, pana in 2015, doar 5 țări (Spania, Portugalia, Republica Cehă, Slovacia si România) cultivau exclusiv porumb modificat genetic (MON 810 Bt, rezistent la atacul insectelor, produs de Monsanto) destinat strict ca și produs furajer.

În țara noastră, situația privind autorizarea şi controlul culturilor de plante modificate genetic şi măsuri pentru asigurarea coexistenţei plantelor modificate genetic cu cele convenţionale şi ecologice sunt monitorizate de către Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

În intervalul 2007-2015, o suprafață totală de 13.713 hectare de teren agricol a fost cultivată cu varietatea de porumb MON 810 iar în perioada 2016-2020 aceasta a fost redusă la zero. La momentul dat nu avem nici o suprafață agricolă unde s-ar cultiva plante modificate genetic. În schimb, continuăm să importăm soia și porumb modificat genetic destinat sectorului de creștere a animalelor.

Suprafețele cultivate cu porumb modificat genetic MON 810 în România în perioada 2007-2020

Ce ne oferă în contextul schimbărilor climatice?

Între 1996-2016, culturile MG au contribuit la dezvoltarea agriculturii durabile şi la combaterea schimbărilor climatice prin diverse mijloace:

• sporirea producției și valorii produselor cu 186,1 miliarde USD
• asigurarea unui mediu mai curat prin eliminarea utilizării a 393 milioane kg de pesticide și reducerea emisiile de CO2 cu 18 miliarde kg (echivalent cu scoaterea din circulație a 16.7 milioane mașini)
• conservarea biodiversității prin salvarea a 183 milioane hectare de teren.

Această tehnologie a ajutat la reducerea sărăciei, sprijinind peste 16-17 milioane de fermieri, în special în regiuni defavorizate. Valoarea globală a pieței semințelor MG a fost estimată la 11,2 miliarde USD în 2010, si 14,8 miliarde USD in 2012, reprezentând o treime din valoarea pieței mondiale a semințelor.

Infografic privind contribuția culturilor modificate genetic (MG) asupra securității alimentare, durabilității și schimbărilor climatice; modificat din sursa ISAAA Report 54-2018.

Până la începutul anilor 2000, majoritatea culturilor MG au ținut de ameliorarea trăsăturilor legate de rezistența la erbicide, atacul insectelor dăunătoare sau ale diverselor boli cauzate de agenți patogeni (viruși, bacterii, fungi).

În ultimul timp însă, punctul focal a fost mutat asupra trăsăturilor care oferă plantelor avantaje în fața schimbărilor climatice și trăsăturilor direcționate către un conținut nutrițional îmbunătățit.

De ce? Tocmai pentru a răspunde cerințelor Obiectivelor de Dezvoltare Durabilă (ODD, Agenda 2030), în special Eradicării sărăciei, Eradicării foametei, Sănătății și bunăstării, Consumului și producției responsabile și Acţiunii climatice.

De exemplu, se dezvoltă plante rezistente la condiții de secetă, căldură sau frig, plante care nu necesită un aport de fertilizanți chimici, plante care pot înmagazina și depozita excesul de CO2 în sistemul radical.

Un alt aspect important de precizat este că multe dintre aceste produse sunt dezvoltate de către Centre de Cercetare (Institutul Salk, CGIAR) finanțate de Organizații nonprofit (Fundația Bill & Melinda Gates, Fundația Rockefeler, Bănci și Guvernele țărilor interesate).

Posibilele avantaje pentru România.

Este evident că schimbările climatice sunt vizibile la nivelul țării noastre, iar consensul științific general este că în următoarele decenii procesele precum creșterea temperaturii medii și reducerea precipitațiilor vor deveni tot mai accentuate. La momentul actual eforturile noastre sunt orientate spre a diminua pe cât de mult posibil aceste evoluții, este cert însă că nu vom putea reveni la perioada de până acum.

În acest sens, plantele modificate genetic pot contribui la creșterea rezilienței sistemului agricol și a sistemului alimentar. Implementarea culturilor modificate genetic adaptate la condițiile climatice actuale poate spori reziliența față de fenomenele de vreme extremă și chiar contribui la reducerea poluării. În acest context este important să avem un dialog social despre aceste culturi și să înțelegem posibilele beneficii precum și riscurile conexe.

Dr. Anca Macovei

Cercetător și Conferențiar universitar la Departamentul de Biologie și Biotehnologie “Lazzaro Spallanzani” al Universității de Studii din Pavia, Italia. Expert in Biologiei moleculare, biotehnologii și fiziologie vegetală.

Absolventă a Facultății de Biologie din cadrul UBB Cluj, Anca a lucrat la Institute de Cercetare Internaționale din India (ICGEB, International Center for Genetic Engineering and Biotechnology) si Filipine (IRRI, International Rice Research Institute) unde a avut ocazia să cunoască și constate în prima persoană cât de importante sunt culturile de plante modificate genetic pentru bunăstarea locuitorilor din regiuni defavorizate, atât din punct de vedere economic cât și al intemperiilor climatice.

Articole recenteMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025

Acest raport este emis anual de către Organizația Meteorologică Mondială (OMM) și oferă o sinteză a predicțiilor climatice globale anuale și decenale, iar cele mai recente date arată o prognoză îngrijoratoare în ceea ce privește creșterea temperaturileor medii globale.

May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025

Peste 70 de cercetători, antreprenori, experți, tineri și membri ai societății civile reprezentând organizații active în domeniile dezvoltării economice, politicilor publice și sustenabilității au semnat o scrisoare deschisă către Președintele ales al României cu încurajarea de a stabili o funcție de înalt nivel în cadrul Administrației Prezidențiale (Consilier Prezidențial sau Consilier de Stat) cu atribuții privind combaterea, transformarea, reziliența și adaptarea în contextul schimbărilor climatice și tranziției către o economie sustenabilă.

May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025

Președinția României reprezinta o pârghie strategică pentru accelerarea politicilor climatice. Aceasta poate să impulsioneze angajamentele climatice, să reprezinte o punte între societatea civilă și clasa politică iar președintele României poate fi una din cele mai puternice voci ce poate da o direcție in materie de educație, securitate națională si discurs public cu privire la impactul schimbarilor climatice si ce poate fi făcut pentru a combate efectele acestora.

May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025

Turbăriile joacă un rol esențial în menținerea biodiversității și reglarea climei (fiind rezervoare de carbon). Totuși, aceste ecosisteme fragile sunt vulnerabile la drenajul antropic și natural al apei, precum și la schimbările climatice, elemente care duc la pierderea unor specii unice. Proiectele de restaurare, precum cele din cadrul programului „Mediu, Adaptare la Schimbările Climatice şi Ecosisteme”, au demonstrat că soluții precum barajele ecologice pot revitaliza aceste zone prin asigurarea unui stoc minimal de apă, necesar funcționării ecosistemului.

May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025

Ciclurile Milanković nu explică încălzirea globală actuală, care are loc mult mai rapid și este legată de activitatea umană. Însă aceste cicluri determină modificări naturale ale climei pe termen lung cum ar fi perioadele glaciare și interglaciare și pot avea efecte semnificative dar diferite în ambele emisfere ale planetei noastre.

May 1, 2025