Legea europeană privind clima impune UE să adopte un obiectiv climatic pentru anul 2040, ținând cont de cercetătorii care fac parte din consiliul consultativ științific european pentru schimbările climatice. Un raport al acestui consiliu explică și recomandă cum pot fi gândite țintele pentru climă până la acest termen și cum poate fi gândi tun buget pentru mai puține emisii de gaze cu efect de seră pentru 2030-2050.

Pentru perioada 2030–2050, Legea europeană privind clima impune UE să stabilească un obiectiv intermediar pentru 2040 pentru a conduce tranziția către o economie neutră din punct de vedere climatic și mandatează Comisia Europeană să propună acest obiectiv intermediar pentru 2040 în prima jumătate a anului 2024. Această propunere va lua în considerare contribuțiile și dovezile din surse științifice. Printre acestea se numără și avizul Consiliului consultativ științific european pentru schimbările climatice, înființat pentru a servi drept punct de referință pentru UE în ceea ce privește cunoștințele științifice referitoare la schimbările climatice.

Recapitularea contextului:

• UE a adoptat recent o reformă esențială a legislației sale în domeniul climei și al energiei printr-o serie de măsuri pe care le-a propus în 2021 în cadrul pachetului "Fit for 55". Cu o punere în aplicare integrală la nivelul UE și la nivel național, aceste măsuri ar trebui să permită UE să își atingă obiectivul de reducere a emisiilor cu cel puțin 55 % până în 2030, față de 1990.
• Acordul de la Paris stabilește că trebuie să menținem încălzirea globală cu mult sub 2°C și să continuăm eforturile de limitare spre 1,5°C (în raport cu nivelurile preindustriale).
• Grupul interguvernamental de experți privind schimbările climatice (IPCC) subliniază existența unor soluții tehnologice, politice și economice pentru a obține reduceri rapide și pe scară largă ale emisiilor.
• Odată cu adoptarea Legii europene privind clima în 2021, UE și-a asumat un angajament juridic de a atinge țelul de reducere a emisiile la zero net până în 2050 cel târziu și de a merge spre emisiile negative ulterior (tot în vederea atingerii obiectivului de temperatură pe termen lung stabilit în Acordul de la Paris).

Soluțiile propuse de IPCC arată că sunt (cel puțin) 50% șanse de limitare a încălzirii la 1,5°C până la sfârșitul secolului – fără depășire sau cu o depășire limitată. Comitetul consultativ recomandă, printre altele, reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră ale UE cu 90-95 % până în 2040, în raport cu 1990 – pentru a putea ajunge la targetul de net ero până în 2050.

Analiza a mai constatat că se pot obține reduceri ale emisiilor interne ale UE de cel puțin 88% și de până la 92%, luând în considerare riscurile de mediu și provocările legate de extinderea tehnologiei, în special în ceea ce privește extinderea rapidă a energiei regenerabile. Astfel de reduceri ar putea micșora și mai mult cantitatea de gaze cu efect de seră pentru 2030-2050.

Gama recomandată de reduceri ale emisiilor de gaze cu efect de seră în 2040, comparativ cu 1990, și trasee emblematice care ilustrează strategiile posibile pentru atingerea neutralității climatice până în 2050. (Sursa: Report - Advisory Board on how to determine an EU-wide 2040 climate target and a greenhouse gas budget for 2030–2050. )

Iar obiectivul UE pentru 2030 de reducere cu cel puțin 55% a emisiilor de gaze cu efect de seră față de 1990 ar permite atingerea intervalului recomandat pentru 2040 și neutralitatea climatică până în 2050.

Deși sunt compatibile cu atingerea neutralității climatice până în 2050, căile analizate de comitetul consultativ implică o gamă largă de reduceri ale emisiilor până în 2030 – unele scenarii atingând reduceri în 2030 apropiate de obiectivele actuale ale UE (adică reduceri de 56-60% față de 1990), iar altele atingând reduceri de peste 70% până în 2030.

Pentru a ilustra în continuare diferitele alegeri și strategii societale pe care UE le-ar putea face pentru a obține reduceri ambițioase ale emisiilor interne până în 2040 și emisii nete zero până în 2050, comitetul consultativ a selectat trei căi emblematice din cele 36 de scenarii analizate. Cele trei căi au caracteristici cheie diferite:

Calea axată pe cerere

Este una dintre căile ilustrative de atenuare evaluate în cadrul IPCC AR6 și combină politici climatice ambițioase cu realizarea la nivel mondial a obiectivelor de dezvoltare durabilă ale ONU. Aceasta se concentrează pe stiluri de viață mai puțin consumatoare de resurse și prezintă cea mai mică cerere finală de energie până în 2040 dintre cele trei căi emblematice.

Calea cu un nivel ridicat de energie regenerabilă

Este un scenariu mai recent care include un accent pe nivelul de reducere a emisiilor care este plauzibilă pe termen scurt. De asemenea, se caracterizează printr-o utilizare relativ ridicată a energiei din surse regenerabile – adică, dintre cele trei traiectorii emblematice, aceasta are cea mai mare pondere de energie electrică din surse regenerabile altele decât biomasa în 2040.

Calea opțiunilor mixte

Are cele mai mici emisii cumulate nete dintre cele trei căi emblematice în 2030-2050. În comparație cu celelalte căi, aceasta se caracterizează printr-o utilizare mai intensă a absorbției carbonului din puțurile de absorbție din sol și printr-o creștere a contribuției energiei nucleare.

Comitetul consultativ a identificat și elementele-cheie ale tranziției comune celor mai multe căi de neutralitate climatică, așa cum sunt prezentate mai jos.

Decarbonizarea sectorului energetic

• Sectorul energiei electrice atinge un nivel de emisii aproape de zero până în 2040.
• În toate scenariile, mixul energetic se va baza în principal pe surse de energie regenerabilă, în special pe energie eoliană, solară și hidroelectrică (70-90% din mix în 2040).
• Producția de energie electrică va fi aproape complet lipsită de generarea de energie electrică pe bază de gaze naturale până în 2040 și de cărbune până în 2030. Unele căi se bazează în mare măsură pe captarea, utilizarea și stocarea carbonului (CCUS).
• În scenariile cu o cotă mai mică de energie regenerabilă, ponderea energiei nucleare ajunge până la 20% din consumul final de energie în 2040.
• Ponderea energiei electrice în cererea finală de energie este de aproximativ două ori mai mare decât nivelul actual.

Intensificarea utilizării altor purtători de energie verde

• Toate scenariile – chiar și cele cu o rată de electrificare foarte ridicată – cere alternative la la combustibilii fosili pentru zonele care sunt greu de electrificat, precum industrie și transporturi.
• Cererea de bioenergie variază considerabil în funcție de diferitele filiere. În unele scenarii, cererea crește cu peste 50% până în 2040, în timp ce în alte scenarii se înregistrează o creștere mai modestă sau chiar nicio creștere față de nivelurile actuale.
• Utilizarea hidrogenului este intensificată în aproape toate filierele, cu o producție de 5-10 Mt până în 2030 (hidrogenul este produs în principal în UE, mai degrabă decât importat).

Reducerea cererii totale de energie

• În toate scenariile, consumul total de energie finală scade considerabil până în 2040 (o reducere de 20-40% față de nivelul actual), susținută de o rată mai mare de electrificare.
• Scăderea este cea mai mare în sectorul transporturilor (30-60%), urmat de industrie (20-45%) și de sectoarele rezidențial și terțiar (15-35%).

Reducerea emisiilor altele decât CO2

• Toate căile presupun reduceri considerabile ale emisiilor de gaze cu efect de seră altele decât CO2 , deși rata de reducere variază (20-60 % sub nivelurile actuale).
• Unele trasee prezintă o reducere de până la 50% a cererii de animale (aceste date nu sunt disponibile pentru toate traseele). În plus, toate căile presupun reduceri considerabile ale utilizării îngrășămintelor azotate (30-60%).
• Toate căile prevăd reduceri importante ale emisiilor de metan, atât în ceea ce privește deșeurile (45-60%, datorită reducerii depozitării deșeurilor), cât și în ceea ce privește consumul de energie (70-90%, datorită reducerii utilizării combustibililor fosili).

Eliminarea carbonului

• Unele estimări din literatura științifică plasează absorbția potențială de carbon din sectoarele LULUCF între 100 și 400 Mt CO2. Mai multe scenarii mențin absorbția sub 400 Mt CO2. Cu toate acestea, unele scenarii se bazează pe un rezervor care depășește acest nivel până în 2040, ceea ce ridică probleme de fezabilitate din cauza impactului climatic viitor.
• Eliminarea carbonului prin bioenergie cu captarea și stocarea carbonului (BECCS) și prin captarea și stocarea directă a carbonului în aer (DACCS) variază, de asemenea, în mod considerabil: între 50 și 200 Mt CO2 în 2040 în scenariile în care implementarea rămâne în limitele nivelurilor de risc identificate.

Tendințele din 1990-2020 în ceea ce privește emisiile de CO2 bazate pe consum și emisiile teritoriale, precum și nivelurile din 2019 ale emisiilor de gaze cu efect de seră bazate pe consum pe cap de locuitor, în principalele țări producătoare de emisii

Securitatea energetică

• Importurile de petrol scad cu 50-100% până în 2040 (în comparație cu situația actuală) în funcție de diferitele variante, iar importurile de gaze scad între 35% și 100%.
• Deși căile de parcurs nu oferă rezultate directe privind creșterea cererii de materiale critice, implementarea pe scară largă a tehnologiilor de energie regenerabilă și de electrificare în toate căile de parcurs sugerează că cererea de materii prime critice ar crește considerabil.

Concluzia principală a acestui raport este că “acțiunile în domeniul climei pot contribui la multiple îmbunătățiri în ceea ce privește sănătatea, bunăstarea și protecția mediului și că acestea pot genera, de asemenea, compromisuri în aceste domenii, care trebuie abordate și gestionate de factorii de decizie politică. Punerea în aplicare a căilor iconice ar reduce riscurile climatice viitoare, reducând astfel costurile de adaptare viitoare și pierderile și daunele (IPCC, 2023). Unele efecte inevitabile ale schimbărilor climatice vor reprezenta în continuare o amenințare pentru sănătatea și prosperitatea umană și pentru mediul natural”.

*Puteți consulta întregul raport aici

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025