Temperatura medie globală din iulie 2024 marchează sfârșitul unei perioade de 13 luni consecutive cu recorduri lunare de temperatură, începută în iunie 2023 și încheiată în iunie 2024. Aceasta este a doua cea mai lungă perioadă cu recorduri lunare, după "super" El Niño, din 2015-2016, care a durat 12 luni. Chiar și cu această întrerupere, datele arată că există o probabilitate de 95% ca 2024 să depășească 2023 și să devină cel mai cald an înregistrat.

Dar este important recordul de temperatură stabilit pe 22 iulie?

Temperatura medie pentru iulie la nivel global a fost de 16,90°C (Figura 1) cu 0,68°C mai mare decât media perioadei de referință 1991-2020 (Figura 2). Iulie 2024 a fost mai rece cu 0.04°C decât cea mai călduroasă lună iulie, cea din 2023 (16.95°C).

La o privire generală pe termen scurt, recorduri precum acesta, dar și recordurile lunare din ultimul an, ne arată o climă în schimbare. Pe termen lung știm că au existat perioade mai calde și mai reci decât cele din prezent. Însă mai important este impactul asociat cu aceste recorduri.

Clima în schimbare înseamnă mai multe perioade cu temperaturi extreme și valuri de căldură sau perioade cu precipitații intense decât acum 100 de ani. Nu suntem adaptați la aceste temperaturi extreme și de aici o creștere a mortalității. Infrastructurile noastre sunt construite pentru un alt climat, mai rece și cu precipitații mai puțin intense și de aici un impact economic substanțial. Aceste recorduri se traduc în final într-o creștere a impactului social și economic.

Figura 1 - Temperatura medie lunară între 1940 și 2024

Figura 2 - Anomalia temperaturii medii zilnice între 1940 și 2024

Zile de 22, 23 și 24 iulie 2024 au fost cele mai calde din ultimii 150 ani, adică de când există observații meteorologie.

Recordul a fost atins pe 22 iulie 2024, când temperatura medie globală a fost de 17,16°C. Însă ziua de 22 iunie 2024 (Figura 3) este foarte probabil să fie cea mai caldă zi din ultimii aproximativ 120.000 de ani, după cum argumentează Prof. Andrew Dessler (Texas A&M, SUA).

Pentru a înțelege acest argument, trebuie să ne întoarcem în timp aproximativ 7.000 de ani înainte de prezent (î.p.), atunci când a existat un maxim termic (numit Holocene Climate Optimum) în perioada Holocenului, când temperaturile globale au fost estimate ca fiind cu 0.5-2°C mai ridicate decât în perioada preindustrială. De altfel, ultimul raport IPCC a arătat că există un nivel mediu de încredere că temperaturile din ultimul deceniu sunt mai ridicate decât au fost în perioada caldă a Holocenului.

Însă un studiu publicat în 2021 în revista Nature a evaluat estimările temperaturii de acum 7.000 de ani î.p. Rezultatele studiului au arată că, cel mai probabil, temperaturile din prezent sunt mai mari pentru o perioadă care se extinde până la aproximativ 10.000 de ani î.p. Dincolo de 10.000 de ani î.p. eram într-o eră glaciară care se extinde până la 120.000 de ani î.p. Este clar acum că ziua de 22 iulie a fost foarte probabil cea mai caldă din ultimii aproximativ 120.000 de ani („foarte probabil” deoarece datele care nu sunt bazate pe observații directe au rezoluție de sute de ani.) Acest record nu trebuie să ne ia prin surprindere.

Știm clar că atunci când crește concentrația gazelor cu efect de seră crește și temperatura și sunt stabilite noi recorduri (grafic interactiv).

Figura 3 - Temperatura mediei zilnice între 1940 și 2024

Temperatura apei la suprafața mării în iulie 2024

În iulie 2024, temperatura medie a apei la suprafața mării a fost de 20,88°C, cu 0,5°C mai mare decât media perioadei de referință 1991-2020 (Figura 4). Temperatura medie a apei la suprafața mării a fost în iulie 2024 cu 0,01°C mai mică decât cea din iulie 2023, punând astfel capăt unei perioade de 15 luni consecutive cu recorduri lunare.

Figura 4 - Temperatura medie lunară a apei la suprafața mării între 1940 și 2024

Temperatura medie în România în luna iulie 2024

Pentru România, conform setului de date ERA5, valorile medii ale temperaturii au fost cuprinse între 16,7°C și 29,3°C (Figura 5).

Figura 5 - Temperatura medie pentru iulie 2024 pe baza setului de date ERA5

Figura 6 - Anomalia temperaturii pentru iulie 2024 față de perioada de referință 1991-2020 pe baza setului de date ERA5

Abaterile temperaturii medii pentru luna iulie 2024 — față de perioada de referință 1991-2020 — au fost pozitive pe întreg teritoriul României cu valori între 1,3°C și 4°C (Figura 6). Pentru a înțelege mai bine contextul lunii iulie 2004, a fost reprezentat anul în care au fost stabilite valorile record ale temperaturii medii. Cele mai multe recorduri în setul de date ERA5 au fost stabilite în 2012 (Figura 7, verde), iar în zona Bucureștiului și în zona litoralului Mării Negre în 2024 (Figura 7, roșu).

Figura 7 - Anul în care fost atinsă valoarea record a temperaturii mediii

Stresul termic în România în iulie 2024

Cel mai multe ore cu stres termic au fost înregistrate în sudul României (Figura 8), acolo unde valorile au depășit 100 de ore (mai mult de 4 zile) cu un maxim de 150 de ore (peste 6 zile). Orele cu stres termic sunt orele în care Universal Thermal Climate Index a avut valori de peste 38°C (o temperatură echivalentă și nu temperatura observată) care corespund categoriei de stres termic foarte intens. În cazul în care sunt considerate ore cu stres termic intens (UTCI > 32°C) valorile depășesc 200 de ore în sudul României.

Anomalia pentru numărul de ore cu stres termic foarte intens (UTCI > 38°C) față de perioada 1961-1990 a fost pozitivă în cea mai mare parte a României cu excepția regiunilor montane (Figura 9). De asemenea, valorile record din iulie pentru numărul de ore cu stres termic foarte intens (UTCI > 38 °C) au fost atinse în 2024 pentru cea mai mare parte a teritoriului (Figura 10).

Figura 8 - Distribuția numărului de ore cu stres termic foarte intens în iulie 2024

Figura 9 - Anomalia numărului de ore cu stres termic foarte intens pentru iulie față de perioada de referință 1991-2020

Figura 10 - Anul în care fost atinsă valoarea record pentru numărul de ore cu stres termic foarte intens

Fenomene meteorologice extreme în iulie 2024 si ce ne așteaptă în continuare

În iulie 2024 au fost raportate 226 fenomene meteorologice extreme, dintre care 186 au fost evenimente cu vânt intens (vânt cu viteza mai mare de 25 m/s), 19 cu grindină de mari dimensiuni (grindină cu diametrul mai mare de 2 cm), 18 cu precipitații intense (ploaie care cade în cantități atât de mari încât provoacă daune semnificative) și 3 cu descărcări electrice care au produs pagube (Figura 11).

Figura 11 - Distribuția fenomenelor meteorologice extreme raportate în iulie 2024 conform European Severe Weather Database

Într-o analiză realizată de Carbon Brief a fost estimat (pe baza setului de date ERA5) că există o probabilitate de 95% ca anul 2024 să depășească 2023 și să devină astfel cel mai cald an înregistrat până acum. Această proiecție subliniază nevoia urgentă de acțiuni climatice concrete și evidențiază importanța cooperării globale pentru a atenua impactul tot mai mare al schimbărilor climatice. Vă invităm să urmăriți și analizele noastre viitoare pentru mai multe detalii și perspective asupra acestei probleme critice.

Bogdan Antonescu

Este fizician specializat în fizică atmosferei, interesat de istoria, climatologia, procesele fizice și impactul fenomenelor meteorologice extreme. În prezent conduce proiectul Extreme weather events in the future climate of Romania (ClimExRo) care își propune, printre altele, să aducă cercetările din mediul academic mai aproape de public. Mai multe detalii despre acest proiect puteți găsi pe pagina proiectului. https://www.climex.ro/

Dr. Dragoș Ene

Este inginer și cercetător specializat în teledetecție la Institutul Național de Fizica Pământului. Dragoș este membru în echipa ClimExRo fiind interesat de schimbările climatice și de impactul acestora.

FeaturedMay 29, 2025Raport OMM 2025-2029 - Noi recorduri globale de temperaturi iminente până la finalul deceniuluiMay 29, 2025May 29, 2025May 23, 2025Președintele și riscurile climatice: e nevoie de o voce dedicată?May 23, 2025May 23, 2025May 16, 2025Președinția României – un actor cheie în definirea direcției climatice pentru viitorMay 16, 2025May 16, 2025May 8, 2025Apa din turbării, un barometru al sănătății naturii. Cum ne afectează starea acestor ecosisteme din România? May 8, 2025May 8, 2025May 1, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice? May 1, 2025May 1, 2025Apr 22, 2025Dincolo de mituri și legende populare - Ce trebuie să știm despre turbării și rolul acestora în lupta împotriva schimbărilor climaticeApr 22, 2025Apr 22, 2025Apr 17, 2025Schimbările climatice nu mai sunt un avertisment abstract, ci o realitate concretă - Raport European State of ClimateApr 17, 2025Apr 17, 2025Apr 15, 2025Soarele ia locul cărbunelui: energia solară propulsează lumea spre o eră electrică curatăApr 15, 2025Apr 15, 2025Apr 9, 2025Impactul Schimbărilor Climatice asupra Agriculturii din RomâniaApr 9, 2025Apr 9, 2025Apr 2, 2025Viitorul încălzirii urbane în România: Necesitatea unei transformări strategiceApr 2, 2025Apr 2, 2025Mar 28, 2025DELTA-Hub: Știință și Educație pentru Viitorul Deltei Dunării Mar 28, 2025Mar 28, 2025Mar 25, 2025Iarna 2024-2025 - Anomalii, recorduri și semnale de luat în seamă Mar 25, 2025Mar 25, 2025Mar 20, 2025Modernizarea hidrocentralelor: O cale spre energie curată și independență energeticăMar 20, 2025Mar 20, 2025Mar 13, 2025Revoluția Energiei Solare: Trenduri și Previziuni pentru 2025 Mar 13, 2025Mar 13, 2025Mar 11, 2025Ciclurile Milanković: Ce legătură are mișcarea Pământului cu schimbările climatice?Mar 11, 2025Mar 11, 2025Mar 4, 2025Raportul EMBER - Tranziția energetică în prim plan dar ce se întâmplă în România?Mar 4, 2025Mar 4, 2025Feb 25, 2025Mai avem unde schia în România pe viitor?Feb 25, 2025Feb 25, 2025Feb 20, 2025Panouri solare N-type: O generație nouă cu noi beneficiiFeb 20, 2025Feb 20, 2025Feb 6, 2025Cum evităm scăderea eficienței panourilor solare datorate zăpezii?Feb 6, 2025Feb 6, 2025Jan 28, 2025Punctele climatice cheie ale anului 2025 și la ce trebuie să fim atențiJan 28, 2025Jan 28, 2025